Page 77 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 77
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
PROLETARI' DIN TOATE TARILE. UN1ŢI-VA!
s-a întîlnit cu tovarăşul
Yasser Arafat
¡JUOUUl HUHÍ00&S«
T o v a r ăş u 1 Nicolae lestinei în vederea găsi stat palestinian propriu,
Ceauşescu, secretar gene rii unor soluţii care să independent t— a asigură
ral al Partidului Comunist ducă la rezolvarea pro rii integrităţii, suveranită
Român, preşedintele Re blemelor complexe exis ţii şi securităţii tuturor
OBGAU Al COMITETULUI JÜDETEAIM HUNEDOARA Al P.C.R. publicii Socialiste Româ tente şi la instaurarea statelor din regiune. S-a
nia, s-a întîlnit, marţi, 22 păcii în regiune. arătat că se impune să
SI Al G O IU SU IU IUI P O P U L A R J U D E Ţ E A M martie, la Snagov, cu to Reafirmînd poziţia prin fie promovate noi iniţia
varăşul Yasser Arafat, pre cipială, consecventă, a tive şi acţiuni menite să
şedintele Comitetului Exe Partidului Comunist Ro contribuie la rezolvarea
MIERCURI, 23 MARTIE 1988 cutiv ăl Organizaţiei pen mân, a României socia problemelor din Orientul
tru Eliberarea Palestinei, liste privind Orientul Mij Mijlociu.
lociu, tovarăşul Nicolae
care a efectuat o vizită Secretarul general al
Ceauşescu a subliniat ne
în ţara noastră. P.C.R. şi preşedintele Co
Hotăririle Conferinţei Naţionale a partidului-program de muncă în timpul întrevederii, cesitatea de a se face to--- mitetului Executiv al
s-a procedat la un larg tul pentru soluţionarea O.E.P. au relevat însemnă
şi de luptă al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii schimb de păreri asupra .globală, justă şi durabilă, tatea organizării, sub egi
ultimelor evenimente din a situaţiei din această zo da O.N.U. a unei Confe
Orientul Mijlociu. nă, pentru instaurarea u- rinţe internaţionale în
Toate obiectivele sînt importante; tele acest cadru, preşedin nei păci trainice, pe baza lociu la care să participe
In
Mij
problemele
Orientului
retragerii
Israelului
din
Executiv
Comitetului
al O.E.P. a informat în teritoriile arabe ocupate, toate părţile interesate,
toate trebuie predate la termen ! legătură din Orientul Mij a rezolvării palestinian po inclusiv O.E.P. — repre-
problemei
si
evoluţia
cu
prin
tuaţiei
porului
lociu, prezentînd eforturile recunoaşterea dreptului său
în fiecare săptămînă, în nesc, readuc în atenţie mai multe localităţi, res întreprinse de Organiza la autodeterminare —
ziua de vineri, la Consi fiecare detaliu analizat în pectiv la Haţeg, Pui, Să ţia pentru Eliberarea Pa- inclusiv la crearea unui (Continuare în pag. a 4-a)
liul popular orăşenesc Ha săptămînă anterioară. Sînt laş şi Lupeni, arăta Mihai
ţeg se organizează un co însă unele măsuri pe care Şahiu. Va trebui ,să con
mandament cu investiţiile. unele cadre de conducere struim, în total, 178 de
Participă cadre de condu nu le receptează cu depli apartamente, din care în
cere din toate unităţile nă înţelegere şi răspunde Haţeg 52, în blocul „Bucu CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ
din teritoriu cu activitate re şi nu "se acţionează, cu ra 2". Obiectivul se află
în acest domeniu, repre fermitate şi consecvenţă în fază de structură, are
zentanţi ai organelor ju pentru rezolvarea operati termen de predare în luna Prioritatea priorităţilor : creşterea
deţene care coordonează şi vă a stărilor de lucruri ne septembrie, însă lucrările
sprijină înfăptuirea pro gative, a priorităţilor, ceea sînt întîrziate, în princi
gramelor de investiţii. ce determină întîrzieri, a- pal din cauza lipsei de
ciment, mai exact spus — ritmurilor la însămîntări !
de beton —, pentru care
Ritm şi calitate în realizarea lucrul a stagnat cîteva
zile. Şi . pentru lucrătorii o- şi se pregăteşte terenul, a- început Ia Q.A.P. Simeria.
I N V E S T I Ţ I I L O R în prezent, la „Bucura goarelor din C.U.A.S.G. sigurîndu-şe front de lucru de la primele ore ale di
2“ se acţionează cu forţe Rapoltu Mare, lucrările de semănătorilor. Unde acest mineţii. După cîte am
cea mai mare actualitate lucru nu este posibil l| se constatat, centrul de greu
Sînt trecute în revistă mînări de termene, noi reduse, ca şi la „3 A" şi sînt în aceste zile pregă administrează manual sau tate a lucrărilor se afla
stadiile de execuţie la acţiuni şi măsuri. „3 B" din Pui, la Sălaş' nu tirea terenului şi executa mecanic îngrăşămintele în zona numită „Lunca
principalele obiective, se După comandamentul se lucrează, efective spo rea însămînţărilor. Cu toa chimice şi naturale pe ul Uroiului". O formaţie de
adoptă noi măsuri şi res din data de 18 martie a.c. rite fiind concentrate la te că vremea nu este deo timele suprafeţe ocupate patru tractoare ara, pen
ponsabilităţi în vederea am stat de vorbă cu to blocul E 6 A, cu 40 de gar sebit de bună pentru' a cu păioase şi pe cele des tru a asigura front de lu
accelerării ritmurilor de varăşii Gheorghe Popescu, soniere, din Lupeni, în permite ritmuri înalte la tinate culturilor de pri cru la porumb. Mecaniza
muncă şi înscrierii rigu vicepreşedinte al Birou vederea; finalizării şi pre lucrările din cîmp, totuşi măvară. De pildă, la torii Tiberiu Pantiş, Gheor
roase în grafice a tuturor lui executiv al Consiliului dării în lună viitoare. Că specialiştii, mecanizatorii, ghe Biriş, Ioan Buduleşan
lucrărilor, se stabilesc ac popular orăşenesc Haţeg urmare a aprovizionării toţi cei implicaţi în bătă şi Nicolae Dura se' stră
ţiuni de sprijin din par şi Mihai Şahiu, adjunctul defectuoase cu beton, dar lia însămînţărilor, mobi
tea beneficiarilor de inves şefului Brigăzii nr. 3 a şi a unor carenţe de orga lizaţi de imperativele sub C.U.A.S.C duiau să menţină vitezele
tiţii, a altor întreprinderi T.A.G.C.M. Deva. Ne-am nizare şi- disciplină a mun liniate de tovarăşul Nicolae RAPOLTU MARE de avansare prevăzute. în
şi . organizaţii socialiste de interesat de soarta con cii, Brigada nr. 3 Haţeg Ceauşescu, secretarul ge apropiere, cu discul, Con
pe’ raza oraşului, a pro strucţiilor de locuinţe din nu şi-a îndeplinit sarcinjle stantin Gelex pregătea te
iectanţilor şi unor furn ! - această localitate, aflată de plan de la începutul neral al partidului, şi Con C.A.P, Rapoltu Mare, Si- renul pentru cartofi. Tot
zori de materiale. într-un proces dinamic de anului nici la producţia ştienţi eă vremea înainta meria, Sîntandrei şi Băcia : în zonă. Nicolae Bălţatu
se
Toate problemele sînt modernizare şi înfrumuse valorică, nici la numărul tă impune preocupări spo^ s-a însămînţat borceagul, şi Constantin Simedrea lucrare
mănau
borceagul,
dezbătute exigent, pînă la ţare. de apartamente, iar spri rite,- responsabilitate ma pe unele suprafeţe, a fost' la care o contribuţie deo
amănunt — aşa cum este — Ca şi celelalte colec jinul factorilor responsa ximă pentru a pune cît pregătit patul germinativ
firesc , iar coi care con tive din cadrul trustulu', bili încă întîrzie.j Ne refe mai repede sămînţa sub pe altele, în’ tot acest sebită şi-a adus-o şi con
duc discuţiile, din partea şi noi avem, în acest an, rim atît la aprowaionarea brazdă, acţiortează cu ha- timp acţionîndu-se cu hăr ducătorul auto al unităţii,
consiliului popular orăşe- activitatea dispersată în tehnico-materială, la fap tărîre pe ogoare, reuşind nicie şi la fertilizări. Constantin Gagiu, care a
tul neclarificat încă de să amplifice rezultatele asigurat transportul semin r
suplimentare a unui număr de la o zi la alta. Prezenţi în unele din ţei în flux. Au fost însă-
de apartamente în Haţeg — Nu se stă- deloc, în unităţile amintite, am ur mînţate 10 ha. Petru Ma-
şi la neasigurarea ampla nici o unitate — sublinia mărit cum este organizată teevici, inginerul şef al
samentului pentru blocul Ioan Tgna, inginerul şef activitatea,. ce forţe sînt cooperativei, coordona în
al consiliului unic agro antrenate la lucru în cîmp, treaga activitate şi supra-
DUMITRU GHEONEA, industrial. Acolo unde con ritmurile de avansare şi
TRAIAN OPRONI diţiile de sol permit, se calitatea lucrărilor. MIRCEA LEPĂDATU
efectuează însămînţarea Organizată din seara zi
(Continuare în pag. a 3-a) plantelor furajere, se ară lei precedente, munca a (Continuare în pag. a 2-a)
LA PANOUL DE ONOARE
lin mecanizator AL MUNCII
de aceea m-am făcut me Răspunsul ¡1 dau faptele — Oamenii au foarte
canizator. Eram obişnuit lui de muncă, aăruirea şi multă încredere in ei —
să muncesc pămlntul, iml răspunderea cu care işi completează Nicolae Ni-
Intrase lucrul acesta în exercită proles : a aleasă, cula, inginerul şei al
lire, cum s-ar zice. Dar calitatea lucrărilor pe ca C.U.A.S.C. Uia şi, de a-
vroiam să-l muncesc mai re le execută, ataşamentul ceea, toţi specialiştii din
bine, cu mal mult spor. faţă de unitatea in ca-e cooperativele agricole îl
Aşa am ajttos la şcoala de îşi desfăşoară activitatea, solicită la lucrările ma’
mecanici agricoli, la Alba faţă de satul in care tră pretenţioase. Pe lingă a-
lulia. După ce am absol ieşte. cestea este un bun -cetă
vit-o, în iulie 1966, am — Este unul dintre ce ! ţean, se ailă mereu în
fost repartizat la S.M.A. mai harnici şi mai bine primele rinduri la acţiu
lila. De atunci, iată că au pregătiţi mecanizatori din nile obşteşti, iar ca locui
trecut aproape 22 de ani, unitatea noastră — subli tor al salului şi membru
aici am rămas. Mi-am în nia inginerul Axente Cu- cooperator işi realizează,
temeiat o familie, am doi ţea, directorul S.M.A. IHa. împreună cu sofia, norme
copii, şi împreună cu so Ştie să lucreze, şi o face le in cooperativa agricolă
— Sînt fiu de ţăran, moţ ţia ne facem datoria de cu multă pricepere, pe în de producţie Bretea Mwe-
■din Scărişoara, de lingă oameni ai satului, la Bre treaga gamă de maşini şi şană. Este, intr-adevăr, un
Albacul lui Horea — ne tea Mureşană, unde eu utilaje agricole din dota om dp nădejde, un meca
spunea Nicolae Petruse muncesc ca mecanizator. re. Munceşte cu randament nizator de eh f ă.
şl de cind eram de-o Un destin obişnuit, s-ar sporit, pe combine la re Toate aceste calităţi do
şchioapă am înţeles ce in- spune, un om, un mecani coltat, efectuează insă- vedite de-a lungul anilo-
înseamnă munca pămintu- zator ca atiţia alţii din sa minţarea culturilor şi între de comunistul Nicolae Pe
lui. Pe la noi pămlntul tele noastre. La prima ve ţinerea lor, la toate aceste truse i-au creat in rindul
nu-! prea darnic, trebuie dere - mai ales, că mo lucrări detaşindu-se prin colectivului de mecaniza
să trudeşti din greu pen dest din fire, pentru eroul calitatea execuţiilor. In tori de 'o S M.A. ilia şl în
tru a-l face roditor. Şl am acestor rinduri tot ce a fă fiecare an, de altfel, Ni cel al obştii renumele de
muncit, cum spuneam, de cut şi face se înscrie in colae Petruse se numără meseriaş de mîna-ntîi, de
Laboratorul sec|iei b.c.a. de la întreprinderea pentru mic capii, algturi de ai limitele normalului — te-a\ in rîndul fruntaşilor in în cetăţean de frunte al co
materiale de construcţie Deva. Se determină fineţea de mă
cinare a şl am ului nisip, o componentă din reţeta de fa mei, la plug, ta sapă, la puiea întreba prin ce îşi trecerea socialistă pe sta munei.
bricare a betonului celular autodavlzat. Laboranta do coasă, pe hotarele de pe merită e! locul sub gene ţiunea noastră de mecani
serviciu Marla Mlhacea. _ ........................................ coastele muntelui. Poate ricul de onoare al muncii. zare. MIRCEA CRIVĂŢ
Foto NICOLAE GHEORGHIU
