Page 78 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 78
o
Plenare ale activelor comitetelor de partid pentru dări de seamă anuale CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMĂVARĂ
Realizarea sarcinilor economice - Analiză temeinică, angajare unanimă Prioritatea priorităţilor
■ PLENA
Barbu, preşedintele uni
(Urmare din pag. t)
în centrul întregii activităţi pentru sporirea producţiilor agricole „veghea să nu se facă nici le două zile au fost trans nodoara pier.
trecută a avi
tăţii, releva că în ultime
municipale i
‘un rabat de la calitatea portate şi administrate în şi tehnicieni
(io reí,' sire
Plenara activului Comi materii prime şi materia Dezbaterile plenarei cu fectuarea tuturor lucrări lucrării. acest fel peste 100 tone rilor ■ .specie
tetului orăşenesc de partid le, sporirea calităţii pro activul de partid din lor agricole la timp şi de După ce pe o parcelă în . gunoi. unităţile cco
nedorene pei
Orăştie, ce a avut loc re ducţiei ş.a., obţinîndu-se G.U.A.S.G. Baia de Griş calitate. tinsă a fost pregătit, gră- în satul Petreni, coope varea largă
cent, a întreprins o amplă rezultate bune în aceste au stat sub semnul înal O atenţie deosebită s-a dinăreşte, patul germina ratorii din brigada con progresului
producţie,
şi profundă analiză asupra domenii. „Realizările anu telor exigenţe izvorîte din acordat în cadrul dezbate tiv, ieri s-a trecut la plan dusă de Veronica Pîrva adoptat un
activităţii economice, poli lui 1987 şi ale primelor c u v î n t ă r i l e tovarăşu rilor activităţii din zoo tarea manuală a cartofi fertilizau manual, cu în program do
tice, sociale şi cultural- două luni din acest an — lui Nicolae Ceauşescu, se tehnie, sector în care rea lor. Laurenţiu Colcer, pre grăşăminte chimice, o tar cărui materi
buio să co
educative desfăşurată de cretarul general al parti lizările s-au situat cu şedintele unităţii, sublinia la de 6 ha, ocupată cu întîi ocupat i
organele şi organizaţiile sublinia Ioan Probsdorfer, dului, la plenara lărgită mult sub nivelul sarcinilor că au fost mobilizaţi la grîu. La rîndul lor me nedoara în îi
de partid în 1987 şi în pe directorul întreprinderii a Consiliului Naţional al şi al posibilităţilor exis această lucrare numeroşi canizatorii Stelian Stancu celelalto co
ginerilor şi
rioada trecută din acest „Vidra" — relevă maturi Agriculturii şi la Confe tente în unităţile şi satele cooperatori, pînă seara şi Onişor Paşca erau an din judeţ.
an pentru înfăptuirea sar tatea organelor şi organi rinţa pe ţară a preşedin din C.U.A.S.C. Baia de fiind puşi în pămînt tu trenaţi la arat pe terenul
M ORC, Ai
cinilor în industrie, agri zaţiilor de partid din ora ţilor consiliilor populare. Criş. Relevîndu-se că una berculii pe o suprafaţă de prevăzut, a fi semănat. cu NA. Ca uri
cultură, investiţii, în ce şul nostru, care sînt ade în centrul atenţiei bi din cauzele care au dus trei ha. Tot el arăta .că porumb. bune organii
lelalte domenii de activi- vărate forţe catalizatoare roului de coordonare. a la nerealizarea producţii în acea zi au fost trans Printre cei care au tre tăţii comerci
tate. ale hărniciei şi priceperii activităţii de partid, a lor de lapte prevăzute,’ a portate pe o tarla destina cut la executarea însămîn- iosirli cu efi
ximă a fim]
celorlalţi indicatori, a fost
Darea de seamă, precum oamenilor muncii, puse în biroului executiv al neaşigurarea furajelor la tă culturilor furajere 90 ţărilor sînt şi cooperatorii cru, colect
din Sîntandrei. Aici a fost
şi participanţii la dezba C.U.A.S.C. Baia de Criş, a tone de gunoi de grajd, comerciale
slujba înfăptuirii istorice organelor şi organizaţiilor nivelul necesarului, în ce Urmează să fie împrăş pusă sămînţa de borceag I.C.S.A. Hun
teri au relevat că străda lor hotărîri ale Congresu plenară a fost criticată cu tiat de membrii coopera sub brazdă pe aproape 10 dus de Ma
niile depuse de comunişti, lui al XlII-lea şi Confe de partid din localităţi şi asprime atitudinea unor tori. ha. Lucrarea a fost efec lătu şi Mart
gy, a depăşit
de toţi oamenii muncii din unităţi, consiliilor popu şefi de formă, specialişti Şi la C.A.P. Băcia a tuată în condiţii de cali pian Ia zi c
oraş se reflectă în rezul rinţei Naţionale ale parti lare şi conducerilor colec precum şi a consiliilor de început semănatul borcea- tate de către mecanizato şl magazinul
dului". tive din cooperativele agri cadrul acelei;
tatele obţinute. Astfel, loan cole s-a situat permanent conducere din unităţi care gului, lucrare executată ds rul Aurel Costina, coordo dori a Jnreg
Bărbulescu, Marcela Mu- Apreciind rezultatele buna organizare a activi nu s-au preocupat de e- Iosif Lorincz. Asistenţa nat îndeaproape de Maria păşire a st
rari, Nicolae Frîncu, Aurel obţinute, plenara activu tăţii pe ogoare, mobiliza fecluarea pe păşuni şi fi tehnică era asigurată ' de Nicolae, inginerul şef al plan zilnice
Doboş şi alţi vorbitori au lui Comitetului orăşenesc rea cooperatorilor, * meca neţe naturale, pe terenu Dragoş Visirin, inginerul unităţii. Mai notăm că Pa- succes la ca
buţie de seai
relevat că s-au prelucrat de partid Orăştie s-a oprit nizatorilor şi specialiştilor rile cultivate cu blante şef al cooperativei. Din vel Jar şi Rovin Vulturar, Lucroţia IV
32 000 tone produse ■ în pe larg şi asupra lipsuri “din unităţi pentru efectua furajere a tuturor lucrări păcate, ploaia i-a obligat doi harnici tractorişti, au Carmen Mili.
plus, în special buşteni, lor şi neajunsurilor ce rea, îndeosebi în campa lor menite să ducă la spo pe cei doi să întrerupă reuşit să încheie fertili Bl PESTE
lemn de mină, confecţii s-au manifestat în activi niile agricole, a tuturor rirea producţiei de nutre lucrul. în schimb s-a ac zarea cu îngrăşăminte este numărul
ţinuţi de la
chimice a întregii supra
lin blană etc. Veniturile tatea anului precedent şi lucrărilor în perioadele ţuri, de recoltarea la timp ţionat cu bune rezultate feţe destinate sfeclei de nului în tur
şi depozitarea fără pier
realizate la export au fost în perioada trecută din optime .şi de calitate, a ce deri a tuturor sortimente la fertilizarea culturilor de zahăr şi cartofilor. C.A.P. Simei
păioase şi a ogoarelor, lu
rilo încă nu
T
cu peste 36 milioane mai 1988. Astfel, cum.au subli lor menite să sporească lor de furaje. Este o pro crări, care s-au executat Se munceşte organizat iat, eNistnid
mari decît în anul prece niat Maria Lupu, Petru potenţialul pămîntului, a blemă care trebuie să se manual de membrii coo şi cu răspundere în unită — sublinia )
obiectivelor
de
investiţii
vechiul şi pr
dent. Planul, la construc- Hancheş, Aurel Ursu ş.a., afle în acest an în centrul peratori. O formaţie de ţile C.U.A.S.C. Rapoltu ban şef al i
ţii-montaj în investiţii a în viitor va trebui să se şi modernizări în zooteh atenţiei tuturor. De ase şapte cupluri de remorci Mare. Dar şi aici, — spu planu 1 la ac
nie. Ca urmare, în anul
să
fi
păşi
fost depăşit cu aproape 2 acorde întreaga atenţie îm trecut au fost efectuate lu menea, a fost criticată ac (la volanul tractoarelor: nea Cristea Răcaru, orga an, t. rma
milioane lei. în agricultu bunătăţirii aprovizionării crări de, îmbunătăţiri fun tivitatea necorespunzătoa Gheorghe Danciu, Eugen nizatorul de partid şi pre pării pentru
furajarea coi
ră s-au obţinut producţii cu materii prime şi mate ciare pe 850 ha, au fost re desfăşurată de cadrele Toma, Aurel Oprea, Pa- şedintele consiliului unic a ovinelor.
sanitar-veterinare, de spe
superioare planului la orz riale, în special cu mase redate în circuitul agricol cialiştii din ferme, în do vel Vinărean, Nicolae agroindustrial — priorita
tea priorităţilor este am
Moldovan, Ion Fulea şi
şi grîu, au fost livrate la plastice*' piei de animale 520 ha de păşune şi în cir meniul reproducţiei, al a- Vasile Oprea) a transpor plificarea ritmurilor la
fondul de stat şi la cel de ş.a. Nu s-a acţionat per cuitul arabil 31 de ha. Au sigurărif efectivelor matcă tat toată ziua gunoi pe însămînţări. Acţionăm în
autoaprovizionare impor manent pentru moderniza fost, de asemenea; execu din prăsilă proprie, cerîn- terenul unde urmează să ■ acest sens cu toată exi iülHEK
tate lucrări do scarificare .
tante cantităţi de carne, rea .proceselor de producţie -şi afînare ădîncă pe 108 du-sef medicilor şi tehni se planteze cartofii. A- genţa pentru a realiza lu
lapte ş.a. Desfacerile de şi reducerea cheltuielilor ha, s-au fertilizat cu în cienilor de la dispensarele costa a fost împrăştiat ma crări de calitate irepro DEV.» -Pa
mărfuri către populaţie au materiale. în agricultură grăşăminte organice 260 veterinare, specialiştilor să nual de cooperatori. Ioan şabilă. tru trei ' (P;
Song nu re
atins valoarea de 248 mi s-au realizat producţii ha teren agricol şi aplicat dovedească maximă res IIUNEDOAE
ponsabilitate şi grijă'pen
lioane lei. însemnate re mici la cartofi, porumb şi amendamente - calea roase tru fiecare animal în'par- — seriile I-
A); Imposi!
zultate s-au obţinut şi în legume, iar. rezultatele ob pe 125. ha. Acestea, - pre , te. în acelaşi context s-a seriile I-II
dezvoltarea edilitar-gospo- ţinute în'zootehnie-nu re cum şi preocuparea dove subliniat sarcina ce revine 11); Evad;
(Flacăra);
dărească a oraşului, valoa flectă posibilităţile exis dită de conducerile colec comitetelor comunale ■ de Jandarmul
rea muncii patriotice rea tente. în multe unităţi tive si organizaţiile de partid, , consiliilor popu riţele (Pari
partid din unităţi ■ cum lui Nemeş
lizată în 1987 ridicîndu-se s-au înregistrat abateri de sînt C.A.P. Brad,. Mestea lare dp a-şi spori preocu brie); l>rof
(Unirea); I
la peste 11 milioane lei. la disciplina tehnologică, căn, Ribiţa pentru;execu parea, do a acţiona r cu goul tinei
mai mare ..putere de con-
în primele luni trecute de la cerinţele ordinii şi tarea tuturor lucrărilor d}n ■ vingere pentru determina (Cultural) ;
din acest an, însufleţiţi de disciplinei. Plenara acti cîmp la timp şi de cali rea fiecărei familii din lo Fata cu o
(Luceafărul
orientările şi indicaţii vului comitetului orăşenesc tate au dus la obţinerea calităţile de pe raza con Visul unei
le tovarăşului Nicolae de partid a analizat amă unor recolte măi bune la siliului unic să-şi sporeas norul); P
Ceauşescu, date la Confe nunţit aceste aspecte şi a grîu, orz, porumb .- său că numărul. de bovine, vom întîln:
seriile I-II
rinţa Naţională a parti stabilit să se acţioneze cu cartofi. porcine', ovine şi păsări ANINOAS/
dului, la p l e n a r e l e mai multă răspundere în în darea de seamă şi în crescute în propria gospo statuet''
torcsc)\
consiliilor naţionale ale direcţia realizării integra cuvîntul unor participanţi dărie. Afliaru (Ui
ca Ionel Vlad; Florian To- Pistruiatul
oamenilor muncii din in le a tuturor sarcinilor eco muş, Ştefan Moise, Petru Din întreg .conţinutul (ia (Steau
dustrie şi agricultură şi la nomice. Astfel, în viitor, Bolea, Mircea Oprişa, Pe d e z b a t e r i l o r , din ho- rabahza
Conferinţa pe ţară a pre cum s-a prevăzut şi în tru Avram, Gheorghe Jur- tărîrile şi măsurile a-/ argint (Ml
doptate în cadrul plenarei
O
TIE:
şedinţilor consiliilor popu planul de măsuri adoptat, cuţ, Ioan Streteanu, Ni s-a evidenţiat hotărîrea cuscru (P
eu
truie
lare, colectivele de oameni se va acţiona cu mai mul colae Buda ş.a. s-a arătat, activului de partid, a tu GEOAGIU
cu răspundere şi exigen
ai muncii din industrie, tă perseverenţă şi eficien ţă comunistă, că produc turor comuniştilor din tia iubirii
tură); II/I
_ agricultură-, din celelalte ţă pentru recuperarea res ţiile obţinute în sectorul C.U.A.S.C. Baia de Criş soldat (D
domenii alo vieţii econo- tanţelor înregistrate, rea vegetal puteau fi mult mai de a acţiona cu deplină Pădurea
răspundere, cu dăruire şi
LAN: Mo
mico-sociale sînt puternic lizarea planului la princi bogate dacă specialiştii din hărnicie pentru îndeplini bil (casa
angajate în realizarea im palii indicatori, îndeplini toate unităţile se preocu rea exemplară a sarcinilor SIMBRIA:
restră (A
pau de respectarea neabă
portantelor sarcini ale ce rea sarcinilor la export şi tută a tehnologiilor de lu ce revin consiliului unic Faraonul
(Lumina)
şi unităţilor subordonate
lui de al III-lea an al ac în investiţii, întronarea u- cru pe fiecare cultură, da din programele judeţene
tualului cincinal, punîn- nui climat de ordine şi că conducerile colective, de dezvoltare a agricultu
birourile organizaţiilor de
du-se accentul, cu priori disciplină în întreaga ac partid se implicau pu ma rii şi cele vizînd înfăptui VRE
tate, pe realizarea sarcini tivitate economico-socială. ximă responsabilitate. în rea autoconducerii şi auto- Sînt însămînţatc ultimele suprafeţe cu sfeclă furajeră
lor la export, reducerea mobilizarea cooperatorilor aprovizionării teritoriale. la C.A.P. nărău. •
consumurilor de energie, TRAIAN BONDOR şi a mecanizatorilor la e- M. LIONEL Pentru
fi scliiml
rut mai
cădea 1
Dezbaterile din plenara Spirit exigent, responsabil pentru trecut şi în primele tuni vor avea
unitetului de partid cu ale anului 1988, majorita aversă,
tea indicatorilor de plan
itivul de la I.M.M.R. Si- fiind îndepliniţi şi depă dc apă î
eria au fost dominate de perfecţionarea calitativă a muncii depăşi 15
vş , sufla
idee generoasă, caracte- şiţi. Plenara a atras însă t», -»Ie ii
stică pentru o organiza- atenţia că nu trebuie, în late de
nici un fol, să se instaleze
3 de partid aflată întot- acest cadru s-a subliniat 'întreprinse de comitetul duale cu comuniştii, mem terea problemelor de fond automulţumirea, dimpotri din sud.
minime
:auna la datorie — anu- perseverenţa cu care co de partid' şi birourile brii de sindicat şi uteciş- alo activităţii productive, vă, să se acţioneze cu răs între plt
e exprimarea hotărîrii mitetul de partid a acţio o r g a n i z a ţ i i l o r de tii, ale muncii politico-edu- la aplicarea unor soluţii pundere deplină pentru iar cele
; a-şi perfecţiona conti- nat pentru ca în atenţia masă au intrat cu regula cative de la om la om, co politico-organizatorice şi perfecţionarea activităţii şi 16 gr
iu propriul stil de lucru, prioritară a întregului co ritate mai mare şi cu exi lectivelor .gazetelor de pe tehnico-economice care să în toate domeniile, pentru Lu mu
tfel îneît acesta să in- lectiv să stea permanent genţă sporită probleme rete, urmărindu-se cu stă determine reducerea mai fi în ge:
uenţeze pozitiv efortul problematica economică, cum sînt: îndeplinirea ri ruinţă întărirea spiritului accentuată a cheltuielilor că există încă resurse su cerul m;
ridicarea
ficiente
pentru
cu
Vor
intru îndeplinirea sarci- utilizînd, pentru aceasta, guroasă a planului la toţi de răspundere, ordine şi de producţie, economisirea pe o treaptă superioară a mixte su
lor economice, politice, planificarea muncii, ana indicatorii, organizarea su disciplină în muncă, în energiei şi combustibililor, întregii munci economico- ie, lapo
ciale şi cultural-educa- lizele în şedinţele ' de bi perioară şi modernizarea viaţa socială. sporirea volumului de organizatorice şi politico-, • Vîntul i
ve. rou şi plenarele comite proceselor de producţie, Plenara a apreciat, de piese de schimb şi suban- rat, cu
Prin darea de seamă, ca tului, şedinţele de birou introducerea unor tehno asemenea, efortul comite samble recuperate şi re educative. Au pledat con porare ;
prin cuvîntul - partioi- şi adunările generale ale logii noi care să determi- tului de partid pentru în condiţionate, intensificarea vingător pentru aceasta, în din sec
tnţilor, plenara a relevat organizaţiilor de bază, ale ■ ne sporirea nivelului cali ţelegerea de către toţi oa acţiunii de autodotare a cuvîntul lor, tovarăşii Vir- lat ccaţ;
teva trăsături mai im- organelor sindicale şi tativ al reparaţiilor, creş menii muncii a principii procesului productiv cu gil Pădureanu, Corne] serviciu
mtante ale stilului şi me- U.T.G., activitatea politi- terea productivităţii mun lor şi exigenţelor autocon dispozitive, standuri de Porca, Ioan Giurgiu, ‘ Ade-
delor de lucru folosite co-educativă ş.a. în cuvîn cii, în vederea ridicării e- ducerii şi autogestiunii probă etc. laida .Ivonici, Gheorghe
i frecvenţă mai mare şi tul lor, Alexhndru Lazăr, ficicnţei întregii activităţi muncitoreşti, punîndu-se întreaga muncă desfăşu 7. ud or.
i eficacitate sporită de Mihai Toma, Iosif Oancea, productive. Asemenea pro un accent deosebit pe rată de organizaţia de
itre organizaţia de Ioan Giurgiu şi alţii au bleme au constituit şi o- creşterea participării oa partid din întreprindere a CORNEL ARMEANU
irtid a întreprinderii. în subliniat că în analizele biectul discuţiilor indivi menilor muncii la dezba- dat rezultate bune în anul