Page 81 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 81
CONSILIUL DE STAT AL
^.IPGsî® REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
& în temeiul articolului publicii Socialiste România ţională in a şaptea se
C
T
E
D
E
R
pentru convocarea Marii Adunări Naţionale
siune a celei de-a IX-a
OCIALItm 54 dhi Constituţia Repu d e c r e t e a z ă : NICOLAE CEAUŞESCU
legislaturi în ziua de 30
Arlicol unic. — Se con
blicii Socialiste România,
martie 1988, ora 10
voacă Marea Adunare Na
Consiliul de Stat al Re
preşedintele
Republicii Socialiste România
Anul XL, nr. 9 439 JOI, 24 MARTIE 1988 4 pagini — 50 bani
Toate forţele satelor mobilizate
ilotărlriis Conisrintsi SaţsofiaSe a partidului -program de munca la impulsionarea lucrăr ilor agricole
şî da luptă al comisniştilor, al tuturor oamenilor muncii
în unităţile agricole din sîntem ferm hotărîţi să-i făşoare ireproşabil, din
comuna Geoagiu urmează facem faţă. în recenta ple ţoale punctele de vedere.
Sîntem zi de zi în unită
nară cu activul a comite
CONTRACTELE-ONORATE EXEMPLAR ! să se cultive în această tului comunal de partid ţile agricole ajutînd la pla
primăvară 105 ha cu sfeclii
nificarea muncii, la mobi
s-a subliniat puternic an
de zahăr, 130 ha cu cartofi;
290 ha cu porumb, 200 ha gajamentul tuturor comu lizarea oamenilor, urmă
După cum se cunoaşte, xullatelor pozitive din tuit echipe specializate pe cu legume, precum şi o niştilor, al cooperatorilor. rind folosirea deplină a
în Raportul la Conferinţa 1987, cînd ne-am depăşit producţia de export, dăm importantă suprafaţă des capacităţii tractoarelor şi
Naţională a partidului din prevederile de plan la ex ' atenţia cuvenită nivelului tinată producerii de furaje. a fiecărei clipe bune de
decembrie 1987, cu alte port atît pe relaţia cliring tehnic al tuturor sortimen Terenurile respective au ÎN COMUNA lucru, respectarea întoc
prilejuri, tovarăşul Nicolae ţări socialiste (C.T.S.), cit. telor, ca şi aspectului es fost ogorîte, în toamnă, în mai a tehnologiilor. Am
Ceauşescu a subliniat cu şi pe devize convertibile tetic al însăcuirii şi pale- întregime,. o mare parte GEOAGIU organizat ample acţiuni
pregnanţă necesitatea per (D.G.), şi în acest an avem tizării mărfurilor. din solele ce se vor culti la curăţarea si fertilizarea
fecţionării şi creşterii pro realizări frumoase; mai — Care dintre colecti va cu legume, cartofi'"“ şi păşunilor şi fîneţelor, plan
ducţiei pentru export — exact spus, ne-am îndepli vele întreprinderii au con sfeclă de zahăr au fost mecanizatorilor şi specia tarea de pomi etc. Dumi
condiţie determinantă a e- nit deja sarcinile de pro tribuţii mai importante la fertilizate cu îngrăşăminte liştilor de a efectua lucră nica trecută, de pildă, la
chilibrării balanţei de ducţie pe primul trimestru activitatea de export ? naturale .şi chimice, toate rile pe ogoare înlr-un ritm această activitate au luat
plăţi a ţârii, a asigurării al anului, expediind be — Preocupări majore şl unităţile şi-au procurat mai rapid şi la coi mai parte circa 500 de cetă
din import a cantităţilor neficiarilor do peste hota responsabile se depun. în cantităţile de sămînţă ne înalt nivel calitativ. Con- ţeni.
do materii prime necesare. re importante cantităţi de toate secţiile şi sectoare cesare, din soiuri de înaltă formîndu-ne sarcinilor sta La cooperativa agricolă
— Cum este racordat la produse, în structura sor le, ca şi la compartimen productivitate. bilite de tovarăşul Nicolae de producţie din Geoagiu
aceste cerinţe prioritare timentală contractată. tul desfacere. Totuşi, se — Este un volum mare Ceauşescu la Conferinţa pe s-au semănat pînă în pro-
colectivul întreprinderii — Ce fel de produse? cuvin sublinieri pentru de muncă — arăta Ioan ţară a preşedinţilor consi
forestiere de exploatare si — în primul rînd man- oamenii muncii de la sec Necşa, secretarul comite liilor populare, ne preocu “RAIAN SONDOR
ţiile de industrializare a tului comunal do partid, pă organizarea activităţii
ACTIVITATEA DE EXPORT lemnului de la Vaţa şi O- primarul comunei. Dar. în asa fel incit să se de - (Continuare in pag. a 3-a)
răştie, de la sectoarele fo
restiere de exploatare Baia
calitate ® dinamism » eficienţă de Criş, Dobra şi Strei.
Iar mai concret i-nş men
transport Iîeva, tovarăşe gal do bocşă, la care ţiona pe soţii Aguriţa şi
inginer Gheorghe Orvas,- ne-am depăşit planul mai Sebaslian Crăciun — de ia
director adjunct comer mult decît dublu, dar şi S.F.E. Strei, Francisc Budi
cial ? cherestea de fag şi lăzi. şi Iosif Caracsan — de la
La producţia pe C.T.S. a-
— Faţă de. anii trecuţi, S.F.E. Dobn, Teodora Bog
activitatea noastră in abest vem realizat planul „la dan — de ia S.F.E. Baia
domeniu s-a îmbunătăţit zi" în procent de 107 la de Criş, lioman Melliş şi
radical. Consiliul oameni sută, iar la cea pe D.C. Pavel Mager — de la
lor muncii, conducerile —. în procent de 135 la S.I.L. Vaţa, Francisc Iviss,
sectoarelor forestiere de ' sulă. Aş sublinia faptul — Costaehe Timofte şi Petru
exploatare si secţiilor de deosebit de important în Stănu.ş — de la S.I.L. O-
industrializare a lemnului, 'obţinerea acestor frumoa răştie, care depun mult
ceilalţi factori din între se realizări — al asigură interes, pricepere şi hăr
prindere cu atribuţii fpen rii stocurilor necesare în nicie în muncă pentru
tru producţia de export se că de la sfîrşitul anului realizarea ritmică şi de
preocupă cu mai multă trecut, cit şi solicitudinea calitate a producţiei de ex
consecvenţă şi .responsabi sporită din partea R.C.M. port.
litate do organizarea lucru Deva în asigurarea nece __ Ce preocupări există
lui în parchete şi în de sarului do vagoane pentru în prezent, cum se va ac
pozite, urmăresc riguros, expedierea produselor In ţiona în continuare pentru
zilnic, desfăşurarea mun termenele planificate. Do îndeplinirea ritmică a sar-
cii şi realizarea sarcinilor, asemenea, merită consem
asigurarea bazei tehnico- nată hărnicia şi conştiin DUMITRU GHEONEA
materiale necesare şi a ciozitatea lucrătorilor noş
mijloacelor de transport, tri care au sarcini ia pro Ln c.A.l*. Tlitrău insă niînţarcu se realizează sub coordonarea atentă a
sortarea şi expedierea ope ducţia de export. De alt l.iviei llrehar, inginera şefa a eooi> nativei. Foto NICOLAE GHEORGH1U
rativă a produselor, în fel, cu toţii sîntem con (Continuare în pag. a 3-a)
baza comenzilor primite de ştienţi că ele operativitatea
la organizaţia noastră de livrărilor şi de calitatea CONTROLUL OAMENILOR MUNCII -
specialitate „Export-lemn" produselor depinde impu ÎN ZIARUL DE AZI :
Bucureşti. nerea acestor;! pe piaţa CONCRET, EXIGENT, EFICIENT
— Concret, cum se pre externă, cîştigarea do noi Bibliotecile sindicale; Si Carnet cultural S3 Cronica
zintă situaţia de la înce parteneri. Tocmai de a-
putul anului curent ? ceea, în fiecare subunitate meciului de fotbal Corn nul - Steaua. Mandatul să se exercite cu folos
— Mcrgînd pe linia re a întreprinderii am consti
in domeniile supuse controlului !
Noi trepte de împlinire în citadela siderurgiei hunedorene
Potrivit prevederilor le afirmativ, dai cu anumi
gii, autoritatea controlului te... „amendamen te".
La fel ca pretutindeni mai semnalat pe drumul toreşti din municipiu pen mijloace specifice activită Dintre activităţile socia
în România socialistă, anii parcurs în cel de al doi tru înfăptuirea exemplară ţii organizatorice şi poh- oamenilor muncii cuprinde lo supuse controlului oa
care au urmat istoricului lea an al cincinalului a importantelor obiective tico-educative desfăşurate întreaga sferă a servicii menilor muncii, in cea de
lor, ca .şi producţia bunu
Congres al IX-lea al parti 1986—1990, viitoarele de stabilite de Congresul al de organizaţia municipală rilor de consum. Organiza comerţ acesta se exercită
dului — perioada de aur mersuri ce se cer între XlII-lea al partidului. Au do partid. Pe această bază, cu promptitudine şi frec
în dezvoltarea patriei, pe prinse pentru a se înre fost, de asemenea, supuse în anul 1987 s-au obţinut rea şi coordonarea Iui de venţă mai bună. Nu însă
către Consiliul judeţean şi
care cu dragoste şi recu gistra o înălţare şi mai ra analizei rezultatele obţinu creşteri faţă de primul an
noştinţă o numim „Epoca pidă, sub toate aspectele, te, stilul şi metodele du al actualului cincinal de 1 consiliile locale ale Fron şi cu eficienţa scontată şi
nu peste tot. La un bilanţ
tului Democraţiei şi Uni
Nicolae Ceauşescu" — au a localităţii, au constituit muncă ale organizaţiilor la sulă la fonia brută, 1,2 tăţii Socialiste au făcui ca făcut de Consiliul orăşe
marcat prefaceri înnoitoa la sută la fontă cenuşie, în formaţiile de control să nesc Lupeni al F.D.U.S
re, fără precedent pe chi Plenare ale activelor comitetelor 0,5 la sută la laminate gre fie cuprinşi ' oameni ai s-a ajuns la ■ concluzia că
pul vechii cetăţi a meta le, 5 la sulă la utilaje pen muncii reprezentînd tocit-’ eficienţa controlului ti fost
lului hunedoroan. înfăptui de partid pentru dări de seamă anuale tru metalurgie, 9,3 la sută categoriile sociale şi pro diminuată chiar de cei ca
rea obiectivelor majore ale la tricotaje, 0,1 la sută ia fesionale, toate organizaţii re trebuiau să beneficieze
încălţăminte. Au fost de
fiecărei etape de construc păşite sarcinile de plan cu le care compun E.D.U.S., de pe urma lui. Din tota
ţie socialistă a fost posi traiectoriile definitorii aic de partid din municipiu, 8 497 tone de fier în mi dîndu-i astfel un caracter lul propunerilor tăcute de
bilă prin acţiuni energice, plenarei activului Comite în materializarea sarcini profund democratic. Pro echipe pentru îmbunătăţi
tului municipal Hunedoa lor economico-sociale din nereu marfă, 39 438 (one misele transformării con rea activităţii de desface
prin abnegaţie şi dăruire ra al P.C.R. pentru dare primele două luni şi ju dolomită, 982 tone laic.
muncitorească, sub condu de seamă anuală, care s-a mătate’ ale acestui an. „îm trolului înlr-un catalizator re a mărfurilor, 42 nu au
cerea nemijlocită a orga desfăşurat vineri, 18 mar plinirii obiectivelor pianu peste 8000 bucăţi tricotaje al perfecţionării organiză fost soluţionate pentru că
nelor şi organizaţiilor de şi 1000 perechi încălţămin rii vieţii" sociale au fost unele conduceri de unităţi,
tie a.c. lui de dezvoltare în profil te la cooperativa „Drum deci create. Silit ele folosi ca I.C.S. comerţ mixt,
partid din unităţile indus După cum s-a relevat in teritorial a localităţii - nou", 3500 mc masă lem te la întreaga capacitate T.C.S.A.A.P. sau i.A.C.C.V.J
triale şi agricole, din mi darea de seamă prezenta arăta în cuvîntul său to noasă în sectorul forestier în această importantă ac au „uitat" să ceară perio
nerit, construcţii, transpor tă în faţa participanţilor, varăşul Vaier Păcurar, se de exploatare ş.a.". tivitate ? dic registrele unice de
turi, din toate celelalte anul 1987 s-a caracterizat cretar al comitetului mu O recentă analiză asupra
domenii de activitate. Suc printr-o concentrare şi mo nicipal de partid — i-a MIRCEA DIACONU rezultatelor obţinute pe o
cesele importante obţinu bilizare deosebită a efor fost subordonat întregul perioadă de un an dă a-
te, neajunsurile care s-au turilor colectivelor munci ansamblu do metode şi (Continuare în pag, a 2-a) ceslei întrebări un răspuns (Continuare in pag. a 3-a)
