Page 85 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 85
c c i UKA j
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UN1ŢI-VĂI g
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ
în ferestrele dintre ploi —
se lucrează eu spor
‘ îSb/ A W «SSL JSUÆXa JUOilUl HUNiOOÛflAc
:l!CiIMISIi!l- ’ Hotărîţi să realizeze — Mecanizatorii Vasilică Cos adoptat noua tehnologie,
ovăz, mazăre, in şi trifoi.
semănatul în pătrat. Me
aşa cum a cerut lucrători
canizatorii Anton Cioană,
im, Partenie Popa şi Cos-
lor din agricultură secre
tel Huţuţuc au asigurat în
tarul general al partidu
Popescu sînt cei care au
lui, tovarăşul Nicolae avans pregătirea grădină- Victoruţ Vasiu şi Petru
Geauşescu — însămîn ţări rească a patului germi depus şi depun strădanii
H M Mmmm t S U I U I J U D IETEAN HUNEDOARA Al P . D R 8 le de primăvară în timpul realizat semănatul cu deo mai bune condiţii întreg
pentru a efectua în cele
nativ, iar Cornel Ceuţă a
«BEBEEI N SI 13IU 11*1 P O P U L A R J U D E Ţ E A N Ü cel mai scurt posibil şi la sebită grijă faţă de cali- volumul de lucrări meca
înalt
un
nivel calitativ,
cooperatorii şi mecaniza nizate din actuala tâmpe
torii din Consiliul unic a- nie.
Anul XL, nr. 9 440 VINERI, 25 MARTIE 1988 4 pagini - 50 bani groindustrial Haţeg acţio C.U.A.S.C. Pe lingă insămînţai ea
nează cu pricepere şi răs H A Ţ E G inului şi lucarnei pe mu
pundere pentru a folosi cu mult de 20 de hectare, me
randament ridicat utilaje canizatorii de la C.Aj
Mrlfiie Conferinţei Naţionale a partidului-program de muncă le şi intervalele dintre late, de respectarea adin- Sintămăria-Orlea au înce
ploi în scopul punerii u- cimii şi densităţii stabili put şi plantatul cartofii«’
la brigada din Ciopeia. A
şi de luptă a! comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii nor baze temeinice recol te la unitatea de supra vînd teren pregătit do Io
tei viitoare. Ca urmare, faţă. nel Furdui, Gheorghe Dui-
în ultimele zile, deşi a Însămîn tarea muzării can şi do alţi mecaniza
„Ne onorăm exemplar plouat persistent, a sporit lonat şi la C.A.P. Sălaşu tori, Mitucă Băiuţ s-a e v i
pentru boabe se face eşa
ritmul de lucru la fertili
zări, pregătirea terenului de Jos, unde, în afară de denţiat prin conştiincio/i-
lato şi precizie în respec
angajamentele asumate !“ şi semănat. această cultură au mai tarea tehnologiei s t a b i l •
fost semănate 12 ha cu in
Un exemplu bun de ur
mat oferă cooperativa a- şi 10 ha cu seminceri. în la însăaiînţări.
— Ca urmare a rezulta ne şi cu peste 27 m la pre gătiri, realizări de; seamă gricolă din Pui, unde s-au scopul obţinerii de rezul NICOLAE TÎRCOB
telor bune obţinute în 1987 gătiri. Luna aceasta avem şi la reducerea cheltuieli însămînţat, pînă ieri, a- tate superioare^ la insă-
la producţia de cărbune, „la zi", peste plan, 2137 lor materiale, a costurilor proapc 50 do hectare cu minţarea semincerilor s-a (Continuare în pag. o 2-ci)
la ceilalţi indicatori teh- „ tone de cărbune. Sînt a- totale la mia de lei pro
nico-economici, la începu sigurate toate condiţiile ducţie marfă, la ceilalţi
tul acestui an vi s-a acor pentru a încheia trimestrul indicatori de eficienţă
dat cinstea de a adresa cu mai bine de 5 000 tone Toate aceste rezultate a-
chemarea la întrecere că de cărbune extras supli veau la bază munca oa
tre toate unităţile de ex mentar, angajamentul a- menilor, dovedeau tăria şi
tracţie a cărbunelui din nual fiind de 15 000 tone. forţa organizaţiilor do
subteran din ţară. Acum, — Cu o remarcă pe ca partid, ale celor peste 1000
cînd no mai despart puţi re vă rog să o notaţi: luna de mineri comunişti, care
acţionează zi şi noapte la
toate locurile do muncă
ale minei.
Sub îndrumarea comite
tului de partid, consiliul
oamenilor muncii, comite
no zile pînă la încheierea aceasta toate sectoarele tul sindicatului şi cel ai
primului trimestru din a- minei noastre îşi vor rea organizaţiei de tinerel au
cest an, ce bilanţ fac mi liza şi depăşi planul la acţionat şi acţionează în-
nerii de la I.M. Uonca, extracţia de cărbune — a tr-o strînsă şi deplină co
tovarăşe llie . Păducel, se intervenit inginerul Vio- laborare, intervenind aco
cretarul comitetului de rcl Boantă, directorul I.M. lo unde necesităţile pro
partid al minei ? Ho nea. ducţiei o cer, unicul scop
— Aşa cum nc-a indi Este adevărat, atunci fiind creşterea zilnică a
cat secretarul generai eind au lansat chemarea producţiei de cărbune. O
al partidului, tovarăşul la întrecere către ortacii atenţie aparte se acordă
Nicolae Ceauşescu, „Mine lor din subteran, minerii stabilizării forţei de mun
rul de Onoare" al ţării, ne de la Lonea porneau de că, pregătirii acesteia la
îndeplinim exemplar an la baza solidă a realizări nivelul cerinţelor actuale.
gajamentele asumate în lor din anul 1987: aproa Astfel, in 1987 au fost
întrecerea socialistă. Pe pe 15 000 tone de cărbune I,n C.A.r. Săla.şu (i;‘
primele două luni ale a- extras în plus, depăşirea GH. I. NEGREA Jos, timpul bun de lu Conservarea, protejarea
cru în eîmp este folosii
nului ne-am depăşit sarci cu mai bine de 200 metri din plin la insainfnlări.
nile cu 2 422 tone cărbu- lineari a lucrărilor do pre- (Continuare in pag. a 2-a)
r.-.V.V.V.-.V.-.ViW.VZ.VAViV.V.V.V^V.WV.WAW şi dezvoltarea pădurilor -
INSTRUIRE METODICĂ A SECRETARILOR ÎN ZIARUL DE AZI :
COMITETELOR U.T.C. DIN DOMENIUL H Curier social-cetăţenesc • „Rotunjirea" care nu a- sarcină majoră a silvicultorilor
ENERGETIC duce cinste» Hematuria - manifestare clinică frec
ventă în afecţiunile urologice o Cu solicitudinea In Raportul prezentat iu generare la zi a pădurii»!
Din iniţiativa Comitetu activ în dezvoltarea inten cuvenită fg Stil de muncă dinamic, eficient ¡H Pentru Conferinţa Naţională a ele.
lui Central al Uniunii Ti sivă a' economiei naţiona un permanent dialog ai tist - public. Partidului Comunist Ro 'în cadrul lucrărilor de
nerelului Comunist, ieri, le". O atenţie-deosebită se mân, tovarăşul Nicolae regenerare a pădurilor o
a început la Deva o ac acordă iniţiativelor orga Ceauşescu, secretarul ge importanţă deosebită o au
ţiune cu caracter de in nizaţiilor de tineret dedi neral al partidului, a sub împăduririle şi reîmpădu-
struire metodică a secre cate acţiunilor în sprijinul liniat din nou importanţa ririle, activitate asupra
tarilor comitetelor U.T.C. producţiei, antrenării ti deosebită ce trebuie acor căreia silvicultorii de la
din unităţile producătoa nerilor la realizarea pro dată pădurilor pentru asi Ocolul silvic llaţeg şi-au
re de energie electrică din ducţiei fizice, întăririi dis gurarea echilibrului ecolo concentrat toate forţele
ţară. Timp de trei zile ciplinei tehnologice şi de gic al naturii. pentru buna reuşită a
.participanţilor li se vor muncă, materializării o- Noua lege privind con campaniei clin această pri
prezenta o seamă de for biectivelor de cercetare servarea, protejarea şi dez măvară. împăduririle se
me .şi modalităţi specifice ştiinţifică, dezvoltare teh voltarea pădurilor, exploa efectuează în scopul redă
de muncă organelor şi or nologică şi introducere a tarea lor raţională, econo rii în circuitul productiv a
ganizaţiilor U.T.C. din do progresului tehnic. mică şi menţinerea echili unor suprafeţe despăduri-
meniul energetic, precum în cadrul instruirii vor brului ecologic, sc inte te şi neregenerate pe cale
şi direcţiile prioritare de mai fi abordate probleme grează organic în ansam- naturală, precum şi pen-
realizare a programelor legale de activitatea poli-
speciale adoptate în vede tico-ideologică şi cullural-
rea îndeplinirii sarcinilor cducativă, de cunoaştere a ,,L U N A P Ă D U R I I '
do creştere a productivi legislaţiei în vigoare, îm
tăţii muncii şi eficienţei bunătăţirea continuă a sti
economice, de ridicare a lului şi metodelor de mun bl u 1 măsurilor preconiza tro sporirea randamentu
nivelului calitativ al în că şi întărirea vieţii in te de conducerea partidu lui productiv al pădurilor,
tregii activităţi ş.a. Vor terne de organizaţie. lui şi statului, pentru pro prin promovarea în cul
fi dezbătute apoi modali Programul mai cuprin tecţia mediului înconjură tură a speciilor autohton"
tăţile de organizare şi des de un schimb de expe tor, prevenirea degradări; valoroase cum sînt: ste
făşurare a întrecerii ute- rienţă pe şantierul A.C.H. factorilor de mediu, îr. jarul pedunculat, gorunul,
1
ciste „Tineretul — facto " Riu Mare-Retczat. principal a solului, ape fagul, teiul, cireşul, nucul,
lor si pădurilor. frasinul, salamul, palt
Pentru mai buna gospo
Depăşiri la desfacerile de mărfuri dărire a fondului forestier inii, girniţa, precum şi :-i
către populaţie şi a vegetaţiei lemnoase- altor specii de foioase va
loroase din punct de ve
Ca urmare a preocu pentru produse industria din afara acestuia, silvi dere silvic şi ecologic
pării pentru o aprovizio- le, în activitatea cărora cultorilor le-au fost încre Colectivul de oameni ai
nare ritmică a magazi- s-a înregistrat o viteză dinţate sarcini de mare muncii de la Ocolul silvic
nelor şi unităţilor de a- de circulaţie mărită la răspundere dintre care a- Haţeg a acordat o atenţi;;
limentaţic publică cu produse de uz gospodă- mintim: menţinerea inte
mărfuriie solicitate, în resc de folosinţă îndelun- grităţii fondului forestier deosebită organizării cam-
perioada care a trecut gată, la metraje, textile şi conservarea pădurilor paiîiei de împăduriri din
din acest an, I.G.S. Mixt şi încălţăminte ca şi u- prin creşterea suprafeţelor această primăvară. Astfel
au fost asigurate supra
Gălan a înregistrat pe nităţile alimentare. A- împădurite, respectarea ri
întreprinderea mecanică orăstie, secţia sculârie. în a-
ansamblu o depăşire la minţim magazinele de telierul dispozitive, tmărul Nicolae Miliuţ, pînă nu demult guroasă a cotelor anuale feţele do împăduriri la ni
desfaceri de mărfuri că- confecţii nr. 22, textile venea ca elev practicant dor nic să descifreze tainele me de tăiere a masei lemnoa velul planului, s-au sta-
tro populaţie de 19,5 la 20, autoservirea 78, din seriei. Acum se numără printre cei mai destoinici mese se, evitarea dezgolirii so
sulă. Aport considerabil Gălan, „Romarta", con riaşi şi lucrează la una dintre cele mai sofisticate dotări ale lului prin tăieri, promova Ing. NICOLAE MĂRGINEAN,
ta acest succes îl au co~ fecţii 61, autoservirile 51 atelierului — maşina de prelucrat prin electrocroziune cu rea în cultură a speciilor şeful Ocolului silvic Haţeg
electrod filiform şl comandă numerică de construcţie romă-
iectivele magazinelor .şi 74 din Haţeg. foto NICOLAE GHEORGHIU autohtoni; valoroase, asi
gurarea condiţiilor de re (Continuare în pag. a 2-a)
