Page 86 - Drumul_socialismului_1988_03

DRUMUL SOCIALISM!.
Pag. 2

Stil de muncă dinamic, eficient Pentru un permanent dialog artist - public

Pornind de lu rolul, n- ductivităţii muncii, redu­ nologice, aprovizionarea în viaţa culturală a ju­ în arta femeii", „Arta şi frează sensuri şi mesaje, E3 ¡vi
tribuţiiie şi răspunderile cerea cheltuielilor mate­ locurilor de muncă, crea­ deţului nostru creaţia ar­ istoria", „Salonul de artă apropie privitorul de înţe­ l.a Căii
sporite cu care au fost în­ riale, întărirea ordinii ¿ă rea unui climat corespun­ tiştilor plastici şi-a cuce­ ’87", „personalele" semna­ lesurile şi rosturile taini­ Haru a
tundă
vestite sindicatele, recenta disciplinei ş.a. într-o strîn- zător aparţin în bună mă­ rit un loc distinct, bucu- te de Iosif Matyas (pictu- ce şi trainice ale artei mente
conferinţă a organizaţiei să legătură cu aceste preo­ sură şi organizaţiilor sin­ rîndu-se de apreciere, sti­ ră-grafică), Gheorghe Po­ plastice. Necesitatea unor 1( ’ ştii
sindicale de la Mina Co- cupări, organele şi organi­ dicale. Acestea nu au gă­ mă şi interes din -partea gan (pictură), Ion Şeu asemenea demersuri cul­ ...a şi
zarea
randa-Certej a analizat în zaţiile sindicale şi-au in­ sit în toate cazurile cele publicului larg. Se poate (sculptură mică), Iosif tari şi -
spirit de exigenţă activi­ tensificat simţitor act'V’- mai eficiente forme şi mo­ vorbi chiar despre o şcoa­ Tellmann (pictură, sculp­ turale, cerinţa instituirii ţia Tec
tatea complexă desfăşura­ tatea de extindere şi ge­ dalităţi de acţiune, care lă de artă plastică hune- tură, grafică), Fazakas Ti- unui dialog permanent în­ tar adj
de pro
tă în sprijinul materializă­ neralizare a iniţiativelor să răspundă condiţiilor doreană — cum, pe drept, 'beriu (grafică, pasteluri), tre receptorul de artă şi iotului <
rii sarcinilor ce i-au reve­ muncitoreşti .şi, în mod concrete, specifice fiecărui s-a afirmat în recenta creator a fost una din pro­ prof.
nit colectivului în 19871 deosebit, a „Contului de domeniu al muncii oame­ consfătuire judeţeană a blemele viu dezbătute în direc t oi
Io, ing.
precum şi în acest an. Prin economii al grupei sindi­ nilor. Mai 'sînt încă multe membrilor Filialei Dcva- Pe marginea consfătuirea anuală a ar­ fost pr
măsurile şi direcţiile de cale". Pentru anul 1987 de făcut pentru spo­ Pctroşani a U.A.P. — afir­ tiştilor plastici. Aceasta menea,
acţiune stabilite, se poate se prevăzuse obţinerea pe rirea rodniciei iniţiati­ maţie acoperită de fapte, consfătuirii presupune găsirea unor tare
spune că pentru organele această cale a unei eco­ velor „Fiecare cadru tch- de corolarul fructuos pe judeţene despre
„Origin
şi organizaţiile sindicale nomii în valoare de 1 350 nico-ingineresc şi de spe­ care creatorii de frumos modalităţi atractive şi in­ Iar“.
• le aici, conferinţa a mar- lei î^e om al muncii, dar cialitate să rezolve anual îl prezintă, anual, în ana- a membrilor structive de apropiere a
m »
xit o treaptă superioară s-a realizat peste 3 000 lei, o problemă tehnică în a- lizele-bilanţ. Membrii ti­ Filialei Deva — publicului larg de mesajul merii «i
;ti strădaniile de continuă mai mult decît dublu. De fara sarcinilor de produc­ tulari şi stagiari ai filia­ artei, de popularizare a rală ni
perfecţionare a muncii. altfel, activitatea de an- ţie" şi „Cercurile calită­ lei, numeroşii absolvenţi Petroşani a U.A.P, manifestărilor, de creare a particip
Darea de seamă şi cei ca­ ţii". în conferinţă s-a a- ai instituţiilor de artă ca­ climatului propice dialo­ tă şi i
tere P<
re au participat la dezba­ tras atenţia asupra faptu­ re activează aici, au avut gului public-artă. Vernisa­ rea ai
teri au relevat, în esen­ Conferinţo ale lui că promovarea pro­ şi au o prezenţă de pres­ fcovacs Ernest (sculptură), jele organizate la Galerii­ ror zoi
ţă, dorinţa fermă, unani­ sindicatelor gresului tehnic şi ştiinţific, tigiu în viaţa spirituală a Mircea Bâtcâ (pictură). centrul
Iul şi
mă de afirmare mai con­ pentru dări de prin valorificarea întregu­ judeţului. O confirmă în Mariana David (artă ves­ le de pe bulevardul „De- Acţiune
sistenţă a sindicatelor în seamă anuale lui potenţial de care se ultimul an cele 13 expo­ timentară), Lucia Mărgi­ cebal" Deva în prezenţa denţă ’
rezolvarea multiplelor pro­ dispune nu se realizează ziţii colective, 13 expoziţii nean (pictură) ş.a., s-au unor personalităţi ale cul­ pe car
localită
bleme cu care se confrun­ aşa cum trebuie. Există personale, două republica­ constituit în autentice eve­ turii şi artei româneşti, 20 de
tă colectivul. De aici, şi o samblu a sindicatului de încă abateri de la calita­ ne, titlurile de laureat cu­ nimente culturale. Aşa cele de la Galeriile „Apol- nizarea
>rimă concluzie reliefată la Mina Coranda-Certej tea producţiei, de Ia des­ cerite în Festivalul naţio­ cum au fost şl întîlnirile lo" Lupeni, din Huncdoa- ritorial;
jrcgnant in cadrul confe­ este reliefată de faptul că făşurarea în deplină sigu­ nal „Cîntarea României" publicului din Orăştie cu
rinţei: nevoia unui stil de principalii indicatori eco­ ranţă a procesului produc­ (Ion Cârjoi — pictură, Eva artiştii Nicolae Adam, Ma- , ra şi Orăştie, „Confesiu­ TR ANSI
nile plastice" de la Secţia
nuncă mai dinamic, care nomici au fost realizaţi şi tiv. Siito — grafică), participă­ ria Miertoiu, Ana Marin cooper.
>ă-şi dovedească eficienţa depăşiţi atît în anul tre­ în cadrul conferinţei s-a rile în taberele de crea­ Puşcaşu, Ioan ITerman, de artă a Muzeului jude­ produci
se dez\
in întreaga activitate eco­ cut, cit şi în primele luni cerut tuturor birourilor ţie organizate în judeţele Radu Fusa în cadrul ma­ ţean, sînt, iată, nu numai transpo
nomică, politico-organiza- ale lui 1988. grupelor sindicale să ac-, Harghita şi Prahova. nifestărilor educative „O- începuturi ale unor ast­ animal;
la ora
torică, socială şi educati­ Cu toate acestea, în ca­ ţioneze cu mai multă fer­ Expoziţiile omagiale de­ răştie — vatră de cultură fel de dialoguri, ci şi ar­ 15 cari;
vă. Şi esle cu atît mai drul conferinţei s-a stăruit mitate şi răspundere în dicate aniversării zilei de românească“* gumente ale rosturilor lor. la adn
meritoriu faptul că acest asupra deficienţelor înre­ rezolvarea problemelor Expoziţia (colectivă şi 6 mai fructuoasă colabo­ ş uni ini <
lucru s-a pus pe fondul gistrate in munca de zi concrete cu care se con­ naştere a tovarăşului personală) devine lot mai transpo
seminţe
unor rezultate bune dobîn- cu zi. în euvîntul lor Ni­ fruntă colectivul. în acest Nicolae Ceauşescu, sărbă­ rare între artiştii plastici, nimalel
lite în 1987 şi in perioa- colao Şimon, Victor Mo­ sens trebuie adaptate şi torilor de la 23 August şi mult, pentru vizitatori, un un mai real sprijin acor­ * viţii
la trecută din acest. an. modalităţile de acţiune, 30 Decembrie, Zilei mine­ spaţiu al dialogului public- dat de membrii filialei
rar, Petru Răcăteanu, Con­ U.A.P. artiştilor amatori *4 M
în perioada analizată s-a mereu îmbunătăţite şi in­ rului, cele organizate sub artă, un loc în care dese­ adapos'
mal»; <
icţionat responsabil pen­ stantin Pipoş, loan Căra. tegrate nevoilor produc­ genericele „Sensibilitatea nul, culoarea, linia desci- în domeniu, dar şi o per­ a C.A.P
Mihaela Bobora, loan Sio-
tru buna organizare a în- ţiei, care să asigure creş­ manentă conlucrare cu fac­ CU St
rsceni socialisto, înfăptui­ ian, Eugen Spinean au terea rolului sindicatului torii de cultură vor con­ şi al u
rea obiectivelor cuprinse subliniat că neajunsurile şi afirmarea lui mai pu­ tribui, fără îndoială, la a- re —
SC luci
n angajamentele asuma­ înregistrate in gospodări­ ternică în tot ceea ce pre­ firmarea viguroasă a artei zări, i
ţi, organizarea şi moder- rea materialelor, întreţine­ supune realizarea sarcin'- plastice hunedorene in tindere
lor de producţie tru rin
uz.area producţiei, creşte- rea şi folosirea utilajelor, viaţa localităţilor şi a oa­ ş. #w ‘<re;
ea mai accentuată a pro­ respectarea disciplinei teb- VALENTIN NEAGU menilor ei, în peisajul spi­ S>rj~/ şi
ciutei.
ritual ai ţării. ■ c
torul n
LUCIA LICIU orga ni?
CAMPANIA AGMCOÍA OS MtlMÂVARÂ care s<
tuit, n
intrare,
de oan
nitatea
Mecanizatori În ferestrele dintre ploi ,,Ne onorăm gospod
în con
se lucrează cu spor
la datorie exemplar
(Urmare din pag, 1) precum şi factorii de răs­
pundere de la consiliul li­ DEV7
nie agroindustrial şi S.M A angajamentele tâ (Pa
Deşi ploaia nu contenea, urmăresc în permanenţă l.a râmi
;
t dupâ-amiaza z !ei de Pe un front larg se ac­ starea terenului şi, în ra­ asumate!" DO ' R/
rr
ţionează şi la C.A.P Ha­
.mucuri, in tarlaua „l.a port de condiţiile specifi­ In il
ţeg, unde în aceste zile ce, se indică trecerea la riilo I-
jalastieră" a C A I ’ Bre- mecanizatorii şi-au concen pregătirea patului germi­ (Urmare din pag. 1) Evadaţi
ea Şiroiului, destinată Irat eforturile la fertili­ n a t i v şi la semănat. întru­ căra) ;
dar mul
plantării cartofilor. i-am zarea terenului cu îngră­ cât timpul este destul de îna­ stabilizaţi 3G8 de oameni (Parîng
şăminte chimice lichide intat, in paralel cu conti­ ai muncii, au absolvit Nemeşi
intîlnit la lucru pe moea- Acţiuni
precum şl la pregătirea nuarea însămînţării plan­ cursuri de calificare 170 rea); 1
îizatori' Viorel Cristian patului germinativ pe te­ telor furajere, inului şi mineri, 22 electricieni de ţii — •
Viore] şl Dorit Moroşan. renurile destinate plantă­ mazării pentru boabe pe mină, 27 lăcătuşi pentru ral);
Ion Şorvenschi şi Adrian rii cartofilor, lucrări lu toate suprafeţele planifi­ subteran. în prezent se în i n1r
eoni:.'
caro sc remarcă aportul află înscrişi la cursuri de
Bradext, Ei încorporau în- cate, se continuă sortatul (rat i
mecanizatorilor Alexandru calificare penlru mineri N O A S r
grăşătruntele organice sub Brejau, tată şi fiu, Mihai cartofilor şi, pe tarlalele 200 de oameni, la lăcătuşi re.sti (
RICAN
brazdă şi pregăteau tere­ Corciovă şi a! altor trac­ zvîntale, se trece efectiv şi electricieni de mină — — A SCI
nul respectiv pentru a se torişti. la realizarea plantatului, G0, iar la cursurile de BRAD:
astfel incit în prima de­
niiiiimr
putea începe plantatul. De Directorul S.M.A. Haţeg perfecţionare peste 800 do OR A ŞT
mg. Ioan Med rea, ne-spu­ cadă a lunii aprilie aceas­ mineri, tehnicieni, maiştri,
menţionat că. terenul a- tă lucrare să poată fi în­ ingineri. Este o dovadă în viespi
ne că în fiecare unitate arme -
vînd un bun drenaj, ca­ agricolă cadrele tehnice. cheiată. plus că la ntina Lonea s-a căra);
litatea lucrărilor este ire- înţeles bine adevărul că i >rumu
seriile
oamenii dau calitate mun­
cultură
iJroşabilâ. cii, oamenii bine pregătiri, daţi di
Inginerul şef al unităţii, Conservarea, protejarea si dezvoltarea pădurilor pătrunşi de simţul dato­ BRAZI
Marcel 'Petruţa, ne relata riei. Asemenea oameni, a- Nemeşi
j semenea mineri destoinici creţul
•ă, pînă acum, s-au însă­ de cui
(Urma’C din pag. 1) lizare în această primăva­ a plantaţiei. Puieţii fores­ xecutîndu-se şi celelalte' sînt mulţi la mina Lonea Pădure,
mi nţat cele 30 de ha des­ şui);
ră a sarcinii anuale. în tieri necesari pentru îm­ lucrări de înfiinţare a cul­ Despre ei s-a mai scris,
tinate culturilor de trifoi acest scop se lucrează pe pădurirea suprafeţelor pla­ turilor viitoare (fertilizări, dar roadele muncii lor ne vînlul u
(I.umin
bi!it speciile care intră în
şi lucerna, iar pe* măsură şase şantiere cu un număr de nificate se ridică de la pe­ pregătirea solariilor, pre­ obligă să o facem mereu
compoziţia de regenera-e
ce starea terenului permi­ în funcţie de condiţiih 180 muncitori, îndrumaţi piniera Reia, în cantitatea gătirea solului pentru se­ De la sectorul IV — secto­
rul de bază, sectorul frun­
te se trece şi la semăna­ staţionate şi microstaţio- şi controlaţi în permanen­ şi calitatea prevăzută în mănat ele.). în această ac­ taş în creşterea producţiei
documentaţiile tehnice. De
ţă de cadrele tehnico-ingi-
tivitate de producere a pu-
tul mazării pe 30 de ha nalc- din teren, -s-au întoc­ nereşti de la ocol, care subliniat faptul că activi­ ieţilor se evidenţiază teh­ zilnice de cărbune, se re­
mit documentaţiile tehni­ Penlr
în acelaşi timp, se lucrea­ participă efectiv la exe­ tatea de producere a pu- nicianul Nicolae Larionesi, marcă brigăzile conduse
co pentru finanţarea lu­ fi schi
ză la Încheierea fertiliză­ crărilor şi planul tehnico- cutarea lucrărilor in te­ ieţilor în pepiniera Reia responsabilul pepinierei de Grigore Mîndruţ, Flo- rul non
cipitaţii
ren. Pînă în prezent s-au
rii cu îngrăşăminte orga­ organizatoric al campaniei împădurit peste 20 de ha este o altă preocupare im­ Reia, care depune multă rea Anton, Ioan Boteanu, " ploaie,
Lipşa.
Cornel
Gheorghe
nice pe cele 33 de ha re­ s-a asigurat forţa de mun­ cu gorun şi paltin, evi- portantă a silvicultorilor pasiune şi dăruire penlru Pilea conduce brigada de ca raclei
de la ocolul nostru, căreia
cantilăţ
că necesară, s-au pregătit activitatea de producere a
partizate cartofilor. la denţiindurse echipele con­ i se acordă atenţia cuve­ frunte de la sectorul V, depăşi
spaţiile de cazare, pre­ puieţilor. de ore.
sortarea seminţelor primi­ duse de pădurarii Ioan lo- nită. în această pepinieră Andrei şi Ludovic Antal modera
cum şi materialul sădito'- nuţ, ioan Ursic, Izidor Prin măsurile tehnico- — pe cele de la sectorul
te şi a celor din depozitul de bună calitate. Tătulea, Ladislau Şu.şman. se produc şi se livrează organizatorice luate, atît II, Cornel Ţîr — la secto­ locale
anual peste 3 milioane de
din sec
propriu. D - asemenea, s-au în această primăvară sil­ precum şi şefii do distric­ puicţi de răşinoase şi fo­ lucrările de împăduriri, rul I, iar Iosif Bucur — peratur
adus seminţele de porumb vicultorii de la Haţeg vor te Ghoorghe Sinoiu şi Cor­ ioase, atît pentru Ocolul cît şi cele din pepinieră la sectorul III, cuprins
7 grade
împăduri o suprafaţă de
şi ierbicidcle necesare, a- 12-1 ha plantaţii integra­ nel Gărdean. silvic Haţeg, cîi şi pentru vor fi executate în perioa­ Există la mina Lonea, între o
ceaţă,
sigtirindu-so toate condi­ le şi 39 de ha completări In procesul tehnologic celelalte ocoale silvice din da optimă, de bună cali­ la minerii de aici, o pu­ serviciu
ternică angajare în muncă
ţiile pentru ca insăiuinţă- la plantaţiile mai vechi, .d împăduririlor artificia­ judeţul nostru. Pînă în tate şi cu eficienţă econo­ pentru a da ţării tot mai Proncer
cu specii de foioase şi ră- le, un loc important îl o- prezent s-au scos şi livrat mică maximă, astfel îneît
rile de primăvară să fi.- mult cărbune. Iniţiatorii
şinoase de mare valoare cttpă materialul sădi tor. peste două milioane puieţi acţiunile din „Luna pădu­ chemării la întrecere îşi
realizate in timp scurt şi economică şi ecologică, a- caro constituie elementul forestieri destinaţi împă­ rii" să fie încununate de onorează zi do zi angaja­
la lin î n a l t nivel c a l i t a t i v . sigurînd condiţii de r--a- l i i t ă r i h n i n buna reuşii“- duririlor. concomitent e- succes. mentele asumate.