Page 9 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 9
l ovarâşul Nicoiae ueauşescu, împreuna cu tovaraşa
Elena Ceauşescu, va efectua o vizită oficială
da prietenie in Republica Liberia
T o v a r ă ş u l Nicoiae Elena Ceauşescu, va efec telui Republicii Liberia.
Ceauşescu, preşedintele tua o vizită oficială de Samuel Kanyo'h Doe, în
Republicii Socialiste Româ prietenie în Republica Li prima parle a lunii mar
nia, împreună cu tovarăşa- beria, la invitaţia preşedin- tie 1988.
P ă m î n t u l î n s e a m n ă m m m m m
SI AL G 0 ni SI tl U IUI P Ó P U IftR J U D E Ţ E A N
-I PUTERE RODITOARE
Anul XL, nr. 9 42J JOI, 3 MARTIE 1988 4 pagini - 50 bani VALORIFICATĂ DEPLIN !
O LUCRARE MENITĂ SĂ ASIGURE RECOLTE SIGURE Şl BOGATE
Hotărîrile Conferinţei Naţionale a partidului-program de muncă
şi de luptă ai comuniştilor, ai tuturor oamenilor muncii Sistemul de irigaţii Sibişel— Beriu—Căstău
Mecanizarea operaţiilor, înnoirea vederile programelor ju diile de execuţie, alte plicat şi au colaborat în
în conformitate cu pre
vederea găsirii unor so
amănunte legate dc lu
deţene de dezvoltare a crarea respectivă. luţii cît mai ieftine şi
fluxurilor - argumente ale agriculturii, pe teritoriul o facem eu ajutorul lova- eficiente. Despre ce esta
O primă punere in temă
vorba ?
C.U.A.S.C. Beriu au în
— Proiectul iniţial al
răşului Laurcan Lucoi, or
ceput, în toamna anului
lucrărilor — preciza in
rezultatelor bune trecut, lucrările de rea ganizatorul de partid şi ca de la aducţiunea princi
prevedea
—
terlocutorul
preşedintele
C.U.A.S.C.
lizare a unui sistem de
Beriu, de 1a care aflăm
irigaţii menit să asigure
udarea unei suprafeţe de un aspect deosebit de im pală, care se întinde pe o
lungime de aproape 8,5
portant privind concepţia
In prunele două luni nele lucrări de mecani sesizăm şi le lăsăm îa 500 ha teren agricol, a- lucrărilor, modul în care km, do la priza de apă
care au trecut din 1988, zare care se vor răsfrîn- starea lor veche, cu e- parţinînd A.E.f. Beriu şi cei cărora le revine res din rîul Sibişel, pînă la
colectivul întreprinderii ge pozitiv asupra produc fecte negative asupra C.A.P. Beriu şi Căstău, ponsabilitatea pentru exe marginea Orăştiei, să fie
„Marmura" Simeria a des ţiei. De pildă, la presele rezultatelor. Cum termenul de punere cutarea acestui sistem de realizate ramificaţiile pe
făşurat o activitate pro de pe fluxul dalelor mo- Programele speciale pen în funcţiune a sistemului irigaţii — comandamen suprafeţele ce urmează a
ductivă bună. „Cînd afir zaicate, încărcarea matri tru modernizarea produc este destul de apropiat tul local pentru irigaţii,
măm aceasta — stiblinia ţei cu material se făcea ţiei, organizarea ştiinţi am căutat să aflăm, la biroul executiv al consi MIRCEA LEPĂDATU
ing. Ianoş Bencc, şef sec de multă vreme manual, fică a activităţii, creşte faţa locului, cum se desfă liului unic şi, bineînţeles,
ţie coordonator Simeria — rea continuă a eficienţei şoară activitatea aici, sta constructorul — s-au‘im- (Continuare în pag. a 2-a)
ne referim îndeosebi la economice ş.a., elaborate
faptul că ne-am îndepli MODERNIZAREA' pe plan naţional din ini
nit sarcinile la dale mo- ţiativa şi sub directa în
zaicate, iar la placaj fi a c ţ i u n e drumare a secretarului
-
nit avem chiar depăşiri general al partidului, tova
substanţiale. De pildă, la P R I O R I T A R Ă răşul Nicoiae Ceauşescu,
sortimentul placaje de trebuie să se materiali
marmură lucrăm acum zeze în fiecare unitate
(29 februarie a.c. — n.n.) economică prin măsuri
în contul perioadei 15 —- „ M A R M U R A " concrete izvorîte din spe
20 martie. Deci, avem un cificul şi caracteristicile
avans de circa o jumă S I M E R I A proprii fluxului respectiv
tate de lună în realiza de producţie. Practic, la
„Marmura" Simeria, re
% rea planului". ducerea efortului fizic şi
— Cum pot fi expli cu canciocul. Cu ocazia
cate, tovarăşe inginer, re reparaţiei capitale efec creşterea productivităţii
muncii, sporirea continuă
zultatele bune înscrise în tuate la una din cele două a rezultatelor de produc
bilanţul acestei perioade ? prese — şi încheiată la ţie ti-ebuie să stea per
Vă întrebăm din dorinţa 15 ianuarie a.c. — s-a rea manent în atenţia facto
de a mijloci generaliza lizat şi automatizarea ope rilor responsabili din în
rea unei experienţe pozi raţiei de dozare a mate treprindere, a cadrelor
tive. rialului. Trebuie să recu tehnico-inginereşti şi în
— Am reuşit să asigu noaştem că putem să- fa tregului colectiv de mun
răm materia primă nece cem şi alte lucruri în că. La automatizarea o-
sară şi să menţinem în domeniul mecanizării. Dc peraţiei de dozare amin
funcţiune utilajele şi insta multe ori trecem pe lin tite au fost economisite
laţiile fluxului , productiv. gă diferite situaţii şi ope
Aceasta, în ce priveşte pla raţii de producţie care se MARIN NEGOIŢÂ
cajul de marmură. La dale pretează ' la mordernizări
mozaîcate am aplicat u şi automatizări, însă nu le (Continuare in pag. a 2-a)
ÎN ZIARUL DE AZI : Aspect dc muncă din tu rnul de comandă nl staţiei
C.F.R. Simeria-Triaj.
■ Spirit analitic, responsabil — soluţii practice de
îmbunătăţire a muncii Una dintre staţiile cu cel mai marc trafic feroviar de
H La fondul de stat şi cel de autoaprovizionare — pe raza judeţului nostru, «Io tată cu tehnică modernă de
cantităţi tot mai mari de produse comandă şl control.
B Competenţa hotărăşte succesul
La primăria comunei li întrebăm pe bac! acoperă cu prisosinţă de ridicată fruntea in faţa
Certeju de Sus, vin, ca la Gheorghe Dan, căci aşa numirea pe care i-au dat-o oricui.
oricare primărie, oameni se numeşte omul venit la locuitorii satului. Deschiderea lui de om
cp {aiurite treburi, care primărie, despre ce uşă şi La puţind vreme după al societăţii, pentru ob
de ordin gospodăresc, de ferestre este vorba. plecarea de la primărie şte Începe din pragul
interes comun, care de — Ne renovăm şi dez l-am relntilnit. Stătea de
ordin personal. Toate tre voltăm dispensarul me vorbă cu directorul minei, casei, din ocolul şi ograda
buie să-şi J găsească o a- dical din satul Nojag. O căruia ii cerea un alt a- proprie, in care se la ce
numită soluţionare. facem din contribuţia in jutor, citeva bascule de simţit deosebit de convin
Intr-o zi a venit aici un gător că ai de-a face cu
bărbat robust de statură, un gospodar exemplar, că
aşezat ca fire, om de nă ruia i-a plăcut de cind se
dejde, după toate aparen Primarul... satului ştie munca la pămînt, să-şi
ţele. Iar după modul in ştie curtea vie. Toate tre
care discuta cu tovarăşii burile gospodăreşti la lace
de la. primărie îţi puteai singur şi le lace cu price
da seama uşor că este bani şl in muncă a locui pietriş sau zgură pentru pere şi tragere de inimă.
bine cunoscut, este de al torilor satului, dar ne mai o porţiune mai slabă a Creşte animale şi păsări,
casei, cum se spune. trebuie cite un ajutor. Nu drumului din sat. Ar li ocroteşte pomi fructiferi,
- Care-i baiul, baci mal avem mult de lucru, vrut să-i amintească di se scoală dis-de-dimineaţă
Gheorghe? ii întreabă Mă dar parcă n-am nici somn rectorului că şi el este şl se culcă tirziu, după ce
rie ion iţă, secretarul ad pină nu-.l văd terminat. deputat, dar... toate treburile zilei sînt
junct cu problemele de Şi, cine mai este depu încheiate. Din acea curte,
propagandă al comitetului Gheorghe Dan, deputat anul trecut a predat sta
şl delegat sătesc, n-are tatul şl delegatul sătesc
comunal de partid. tului, prin contract, 2 000
odihnă pînă nu se rezol Gheorghe Dan ? Este un
- Apoi, am venit să re litri de lapte, un tăuraş
vă o problemă a satului, fost maistru minier, care
zolvăm cumva cu uşa a- şl un porc.
a oamenilor. De aceea, de-a lungul anilor cit a
ceea de la punctul sani Acesta este baci Gheor
mulţi ¡1 şi denumesc drept lucrat in mină, a învăţat
tar şi cu nişte terestre. ghe din Nojag, omul oa
- Da, ştiu, am şi luat primarul satului. S-a zbă să respecte munca, ome menilor, omul obştii.
măsuri şi in două zile ls tut pentru soluţionarea şi nia, dăruirea pentru co
avem. a altor probleme, ceea ce lectivitate, ceea ce îi fine CORNEL ARMEANU
