Page 90 - Drumul_socialismului_1988_03

„tirv.ba noastră-i o comoară"
. s* * B ţinut mereu trează con­
Metafora din litiu, pe
Vf care o rememorăm cu a- mireasmă din ritmurile ştiinţa de sine a neamu­ INCINTA.*' La
o MICIIOC \>
poporane".
lui nostru care „S-a tre­
Intr-adevăr, în versu­
tita mindrie, exprimă o
realitate uşor sesizabilă rile poetului ne întâmpi­ zit din somn de moarte/ T.A. Haţeg, s-
o microcantină,
ta de către I.c
H U N E M P E N E pentru fiecare vorbitor nă aroma griului copt, Ca viteazul clin poveste". Ian. Ai'* serv
îndemnul
alături de mireasma pri­
din
finalul
şi cititor de limba ro­
mână, iar acum, la îm­ melor tipărituri în lim­ poeziei do a slrînge „pia­ caldă un ‘numii
70 de muncitor
plinirea a 100 de ani de ba română, ce stau cn tra lucitoare", de a o drul autobazei
la naşterea celui care a mărturie peste veac de­ transforma în şuvoiul de producţie i
e codrul/ Neamuri mii ii făcut-o nemuritoare — spre existenţa si conti­ creator, expresiv’, do a-i a A.C.H. Uiu
L u n a p ă d u r i i cresc sub poale,/ Codru­ — aceasta este mai ac­ nuitatea poporului nos­ adăuga alte frumuseţi îşi tezat.
poetul
Mateevici
Alexe
Toate
tru. Ea, limba româneas­
găseşte astăzi deplina a-
izvorind
mila/
din
gg SIMPOZIO?
lui, Măriei Sale !". In afa­ tuală ca orieînd. Cel ce că, a fost şi rămîne „foc firmare în patria noas­ inimii cultural
Tot ceea ce se /nfre- acest slirşit de mileniu. ra geniului, ceea ce animă a lăsat moştenire litera­ ce arde" în sufletul nea­ tră liberă şi independen­ de criş a avut
pozionul pe tc
prinde in vederea apărării Printre multe altele, aceas­ aceste versuri este, in ter­ turii noastre înflucărate- mului nostru care s-n tă. ’ Credinţa poetului noaşlerea ştii
şi prosperităţii pădurilor tă „Lună a pădurii" in menii ştiinţifici de azi, o le-i versuri s-a stins din mlădiat ca holdele de esle a tuturor slujitorilor pîrghie a progr
este binevenit şi trebuie care ne aflăm are şi ros­ acută conştiinţă forestieră. viaţă la numai 29 de grîu în ritm do doină, cuvântului, conştienţi că ciul“. în cadri
primit cu maximă recep­ tul da a activa şi propa­ Mai mult: intuitiv şi me­ ani, George Călinescu udînd cu sudoarea frun­ numai prin trudă şi an­ testării au pro;
tivitate, cu înţelegere şi ga tocmai conştiinţa fo­ taforic, Eminescu defineş­ rezervîndu-i în „Istoria ţii glia, ridieîndu-se îm­ gajare „Răsări-va o co­ municări Mari:
generozitate. Chestiunea restieră. Şi poate că in te aici insăşi noţiunea de literaturii române de la potriva împilării de orice moară/ în adîncuri în­ secretar adjunc
blemc de prop
depăşeşte cu mult sfera primul rind tineretul tre­ ecosistem introdusă in origini pină în prezent" fel, făcînd din cuvînt fundată,/ Un şirag de Comitetului con
unei stricte şi inguste spe­ buie sensibilizat — prin 1935 de englezul Tansley. locul meritat, apreciind „Roi de fulgere ce spin­ piatră rară/ Pe moşie re­ partid, prof. Vi
cializări. Ea ne priveşte pe şcoală, prin familie — şi Iar dacă spaţiul or ingă- că „Numai Eminescu a tec/ Nouri negri, zări al­ vărsată". goşa, prof. Adi
naţe,
toţi deopotrivă intrucit toţi ajutat să înţeleagă că pă­ dui-o, am putea înmulţi mai ştiut să scoată atâta bastre". Limba română a VERGHELIA CHIFOR generale directori
din
ne împărtăşim de binefa­ durea este cel mai com­ exemplele, amintindu-ne Tn încheiere, a
cerile pădurii şi toţi pu­ plex ecosistem, de care pagini celebre animate de mul document:
tem contribui intr-un fel aceiaşi duh prielnic pădu­ donatele maiori
sau altul la binele ei. De­ rilor din Sadoveanu, Bla• DEZBAŢI,
pindem de tăcutele şi răb­ ga, Piliat, Arghezi, Galac- sectorul Troiţa
dătoarele păduri intr-o tion, Voiculescu, Topircea- „Armonii tinere“ — pledoarie roi miniere Vo
măsură mai mare dacii ne nu, lorga şi mulţi alţii. a avut loc dezb
tenia „Sfatul i
închipuim. ' De ele atirnă „Luna pădurilor" va şi şefului de
regimul apei care ne este depinde însăşi umanitatea trece, dar ea nu trebuie pentru tinereţea perenă a cînteeuliii coral Au participat t
indispensabilă, puritatea planetei. confundată cu o campa­ ni ce, con du cat oi
aerului, regimul climatic, Am intilnit pentru prima nie: problema pădurilor coselor de i
maiştri, şefi d
atitca şi atitea lucruri fără dată conceptul de con­ rămîne, va fi tot mai acu­ Corul '„Armonii, tinere" jorului Viadimir Urechi? greu să te menţii la acest ş.a. I)upâ proze
de cere nu ne-arn mai ştiinţă lorestieră cu prile­ tă şi va necesita o cola­ a! -întreprinderii de utilaj (in perioada 1977—1982) şi nivel. Aceasta implică către inginerii
putea imagina existenţa jul Anului Internaţional al borare şi o înţelegere tot minier Petroşani, multiplu de atunci încoace sul) în­ muncă, multă muncă, dra­ Nicşa şi Cornel
zilnică. Pădurile ne-au mai largă din partea tu­ principalelor as
Pădurilor (1985). El este laureat al Festivalului na­ drumarea profesorului llo- goste pentru cântec, pen­
modelat pină şi proiilul turor. „Luna pădurii" nu gate» de sarcinii
un concept spccilic epocii ţional „Cîn tarea Româ­ ruţi u AI exandroscu. tru tot ceea ce este fru- viu colectivului
spiritual, ca popor, iiind contemporane, cind soarta este un soi de „lună a ca­ . mos. Cin tecul coral are gramul de ci
prezente incă din cele mai dourilor pentru păduri". niei", al ailor manifestări „Repertoriul nostru — productivităţii n
pădurilor a Început in Ele n-au nevoie de „ca­ interj u d eţen e, împl i n e.ş te ne splinei conducătorul puternice valenţe educa­
vechi creaţii folclorice. Am slirşit să ne dea de gindit douri" sezoniere, ci de în această primăvară 11 artistic al formaţiei, cu­ tivi’, patriotice. El ne-a in­ respectiv, întări
putea spune că blazonul in mod serios. Aceasia nu dragostea şi respectul ani de activitate, perioadă prinde lucrări corale ro­ solit istoria şi ne-a purtai: nii şi disciplii
cadrul de ’ »teri
nostru spiritual este frunza Înseamnă insă că el n-ci nostru, acelaşi oricind, ca în care formaţia, a urcat mâneşti sau din croaţia '-..m: izbîndă. Iată do ce sistat as m
verde. Ceea ce ni se im­ existat şi pină acum. L-au pentru orice făptură. Toi neîncetat treptele afirmă­ universală, clasică şi con­ no oslo al.it do drag". lor praetn.. de
pune azi tuturor este să avut toţi marii umanişti cu ce ne cer pădurile este să rii. Membrii săi — în via­ temporană. Aşa se face că In actuala ediţie a Fes­ pentru materiali
blectivelor ce Ic
ne însuşim o conştiinţă sentimentul naturii, cărtu­ ne 'îndeplinim datoria faţă ţa de toate zilele făurari din octombrie 1982, de t i v a l u l u i naţional „Ciula­ fata.
forestieră eficientă, capa­ rari, artişti, scriitori, filo­ de e/e aşa cum şi ele şi-o de utilaje: miniere (strun­ cînd am preluat conduce­ ma României", formaţia a
păşit cu bine. Printre rea­
bilă să salveze pădurile zofi. Amintiţi-vă de cele­ îndeplinesc de veacuri ia­ gari, frezori, lăcătuşi, c- rea corului şi pină în pre­ lizări se numără partici­
lectricicni) — .şi-au legat
zent, numărul pieselor in­
de cele citeva mari pri­ bra şi superba strofă a lui tă de noi. numele do apreciate reci­ terpretate do'" noi a a j u n s parea la dificilul Festival
mejdii care le ameninţă in Eminescu: „ Împărat slăvit RADU CIOBANU taluri şi concerte în cen­ ia aproape 80. Rar se în- coral „1. D. Chirescu" de
trele culturale de renume tîrnplă ca in programul u- Ia Cernavodă şi Constan­
ale ţării _ Bucureşti, Cluj- nui concert să nu fio in­ ta unchi a prezentat două
Un film de acţiune reuşit Napoca, Sibiu, Deva, Ti­ clusă cel puţin o piesă microrecilaluri viu aplau­ DL VA : A dou;
9 mişoara, Blaj, Constanţa, nouă, dacă nu chiar o pri­ date de publicul dobro­ tă (Patria); C
Mărgelatu — eroul spec-. de cascadorie, varietatea tatea sa complexă, ataşată Cernavodă, Bistriţa, dar şi mă audiţie. Amintim cîţi- gean, care au cuprins pro­ f .aramio ( Arta):
DOARA:
Vnndai
laculoaselor filme de a- de medii prin care sînt filmului, căreia ar trebui de manifestări organizate va dintre compozitorii a- grame cu o durată de -10 riilc I-JI (.Minier
venturi clin serialul înce­ purtaţi eroii, schimbările să i se ofere mai des,'pri­ chiar în secţiile întreprin­ bordaţi: I. D. Chirescu, de minute, precum şi re­ Imposibila lubir
put cu „Drumul oaselor" violente de atmosferă, c- lejul de a face' mai “mult derii în caro lucrează, ini­ facob Muro.şianu, Sabin centele înregistrări în stu­ riilc I-II (Moder
— îşi continuă drumul nigma poveştii de spionaj decît cascadorie. ţiate pentru tovarăşii lor Drăgoi, Timotei Pop o vie:, diourile: de radio clin Evadaţi din viii
¡/.bulzilor personale şi a! pe care, cu proverbiala-i Trio-ului actoricesc Flo­ de muncă sau în sălile de Mircea Neaga, Constantin Bucureşti. între obiective­ căra); PI •:TROŞA
succesului de public in­ perspicacitate, o dezleagă rin Piersic (într-o vizibilă spectacole ale cluburilor Romaşeanu, Laurenţiu Pro­ le acestui an, corul îşi darmul * şi janda
(Parîng);
; Secr
tr-o nouă poveste autoh­ Mărgelatu — creează un şi „vizionară" temperare muncitoreşti din localităţi­ feţii, Tudor Jarda, Radu propune participarea ia Nemeşi s (7 No
tonă de „capă şi spadă". spectacol de o debordantă a rolului), Marga Barou le Văii Jiului. Spectatorii Paiadi ş.a. Experienţa a patru festivaluri interju- AcţiuneaTopo Ui
.Totul se plăteşte" este vitalitate, rar întâlnită (imprimînd Agathei pro­ din judeţ i-au putut ur­ demonstrat cu lucrînd în deţeno ce vor avea loc la rea); LUPENI:
un film de aventuri, cla­ chiar în interiorul genului. priul său rafinament, dem­ mări, fără îndoială, pe ritm alert piese noi, co­ Blaj, Braşov, Constanţa şi tii — se riilc J-L
ral); VULCAN
sic prin echilibrul dintre „Totul se plăteşte" are nitatea sa) şi Sobi Ceh i micul ecran cînd au repre­ rul cîştigă mult în cali­ -Lugoj, precum şi la ma­ în inimă (Luc
■.storic şi legendă, de ac­ stil şi are personaje con­ se adaugă spectaculoasa zentat cu cinste arta co­ tatea interpretării, în pros­ nifestările organizate pen­ 1.0 NE A: Profesi
ţiune, dar şi de subtilitate turate clar, autoironice, apariţie a lui Emil IIossu rală hunedoreanu în con­ peţimea şi vigoarea pre­ tru minerii Văii Jiului în trat (Minorul);
NO A.SA: O
psihologică- pentru că jo­ dar străbătute de o undă într-un rol „negativ", im­ zenţelor scenice. Sîntem o cadru] „Lunii manifestă­ reşti (Mu no
cul rafinat al luptei pen­ „programată" de nelinişte pecabil realizat şi, într-o cursurile organizate de formaţie de amatori cu rilor politico-ideologice, UlC ANI: Pi.ou'i
tru putere se împleteşte şi mister. Buză de Iepure secvenţă de antologie, cea Consiliul Culturii şi Edu­ 3fi de membri, o adevă­ eultural-cducativo .şi spor­ — Ascunzişuri (
strîns şi armonios cu toa­ trece în prim-plan deve­ a jocului de cărţi dintre caţiei Socialiste, C. C. ai rată familie şi căutăm să tive" sugestiv intitulată BRAD: Taizan,
(Steau
maimuţă
te cele specifice genului : Gonfalonc şi Kiriazi, Geor- U.T.C. şi Radioteleviziu- fim mereu la înălţimea „Laudă omului, muncii şi OlîAs'" Cui!
atentate, incendieri, îm­ nind şi el, dintr-o „anexă" ge Constantin şi Mircea nea Română. Formaţia şi-a tradiţiilor artei corale din creaţiei sal vie.sp: Patria)
puşcături, şantaj, spio­ a lui Mărgelatu, personaj, Albuiescu. cucerit un frumos presti­ Valea Jiului. Este greu să arme s Tiile i
naj. Ritmul alert al acţiu­ şi astfel Sobi Coli ajunge giu sub conducerea diri­ ■ hţii un succes Jar şi mai MINEL BODEA căra); c;) :oac
spre vi
Drumul
nii, numerele foarte bune să-şi dezvăluie personaii- VERONICA PALADE seriile 1- ■11 (C:
cultură); J! AŢEC
daţi din viitor
BRAZI: Se ere
â Ncmesis; CALA
Arderile muncii — arderile poeziei Scena şi oamenii ei \ creţul lui Neme:
de cultură) ; S
t Pădurea dc fag
A A : P
de azi al Cetăţii şi în în care s-a format, do­ tatea şi dăruirea cu care cestm crez i-a purtat res- şui); ir — seri;
vântului
stihurile tale pulsează meniul nobil al muncii \ face cunoscut cintecul popu­ pey-t, de-a lungul întregii ţ (Lumina).
clocotul muncii ? sale, unde, cu dăruire şi lar hunedoroan, Viorica sale cariere*, solista Viorica \
Unul dintre ei esle pasiune construieşte pen­ Jirînduşan se bucură de o Brînduşan.
A evoluat în spectacole 1
caldă apreciere din partea
muncitorul-poet David tru oameni ambianţe de publicului spectator. i:a s-a prezentate în ţară şi peste
Rusu. Mărturisesc că re­ frumos edilitar caro îm­ s remarcat, în acelaşi timp, hotare. S-a dovedit meritu­ I
torica întrebării de mai bogăţesc înfăţişarea tu­ \ printr-un ătaşamept cu io­ oasa mesageră a cântecului 1
tul aparte faţă de colectivul
turnee
sus m-a obsedat zile în turor localităţilor noas­ artistic in cadrul căruia s-a nostru popular în orchestra t
cu
întreprinse
şir, sporîhdu-mi intere­ tre. \ afirmat şi pe care-I slujeşte „Ifaţegana“ în Uniunea So­
sul pe măsura lecturârii Cum era firesc, apari­ \ de peste ÎS ani. vietică, Iugoslavia, Bulgaria, t Pentru azi :
l)e-n lungul anilor, fiica
creaţiilor sale poetice. ţia lui David Rusu în de miner clin Valea Jiului Austria, lî.D. Germană. Pe­ va fi schimbăt
ste tot, simpatia publicului
Poezia sa se adresează coloanele multor reviste \ şi-a constituit şi consolidat a fost la fel de puternică cer mai mult no
iiă s m ancestralului pămînt al literare — Tribuna, Ori­ \ un repertoriu bogat, alcătuit pentru interpret şi cântecele I cădea precipitaţii
mă de
?i ‘ie. P(
din peste 200 de cintecc, în
sale. Iar mîndria patriotică
limbii
zont, Vatra, Familia, Ra­
patriei,
române,
tâţile do prccipi
oamenilor care trăiesc şi muri, Astm a suscitai \ mare parte doine, balade, pe care aceasta o simţea t în zona cidurous
melodii de joc specifice vc-
s-a dovedit extrem de pu-
muncesc pe meleagurile un interes justificat. Fie­ \ trelor folclorice hun cil o rene, ’teiunYă. Ea îşi avea temeiul t depăşi 10 litri/ir
de ore. Vintul
hunedorene. Dar mai a- care nouă apariţie a fosi cărora le-a alăturat, firesc, în melodii alît de sugesti­ t slab pînă la mod
o wiu nusi? \ numeroase alte cintecc popu­ ve», î 11 versuri de mare pro­
les color ce făuresc co­ socotită un debut, fieca­ lari» româneşti. funzime, duioşie şi frumu­ sectorul vestic, pi
Deseori citind o carte lumnele prezentului în re poezie publicată — o \ ..Interpretez cu foarte seţe: „Unde lucră bădişorul/ ţ intensificări dc
durată, cu viteze
de poezie, gîndul ne tri­ întreprinderi miniere, fa­ emoţie poetică neînceta­ \ multă plăcere, mărturisea Toată ziua cântă dorul/ Cînd î 35—50 km/oră. T
Viorica Brînduşan,
melodii
mit'’ implicit la cel care brici şi uzine, pe ogoa­ tă, un prilej de a se \ ca „Sus pe Valea Jiului“, iese badea pe luncă/ Iarba turile minime vo
la pămînt se culcă“.
a scris-o şi aceasta nu rele pîinii. Muncitor a- autoperfecţiona stilistic, VIORICA HUINDI ŞAN „Ţara mea e ca o floare“, Alături de orchestra „Ha- prinse între pin
7 grade, iar cele
■;i o curiozitate adiacen­ preciat la întreprinderea de a-şi lărgi universul \ Orchestra profesionistă de »1 înde lucră bădişorul“, legana“ a fost de mai multe î între 10 şi 15 gra<
tă lecturii ci ca o între­ do materiale de construc­ poetic. Deţinător al unor \ muzica populară „Haţcga- „Vară, vară, primăvară“, ori laureată a amplei mani­ teorolog dc serv
„Bădiţă de la miori“, „Sint
na“ a Consiliului judeţean
bai ” plină de implicaţii ţii Deva, David Rusu a premii la concursuri in- s al sindicatelor se numără fată de ardelean“, „Ţara festări a spiritualităţii ro­ s Dănuţ).
-
asupra celui care n tru­ devenit un creator în terjudeţene de creaţie, printre colectivele artistice mea te cînt cu drag“, „Ce mâneşti, Festivalul naţional
dit asupra colii de bir­ care se întrepătrund ar­ David Rusu rămîne unul \ prestigioase ale ţării. între frumos e-n sal la noi“. „Cîntarea României“. Tot \
lic „iscînd noi frumu­ derile muncii şi arderile dintre membrii de bază \ interpreţii săi de bază se Pentru ca să-i oferi întrea­ atitea clipe de satisfacţii,
remarcă
de împlinire ca om şi ca
ga sa strălucire, trebuie să
Viorica
solista
şeii". Deci, cine eşti tu poeziei. Sursele sale de ai cenaclului „Ritmuri" Brînduşan. Prin calităţi so­ simţi, să trăieşti cu toata artist.
omule care arzi cu inten­ inspiraţie îi sînt extrem Deva, \ cale deosebite, prin seriozi- fiinţa cintecul popular“. \- M. B.
sitatea proprie timpului do apropiate: colectivul Praf. MARCEL LAPTES \
i