Page 93 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 93
PROLETAR! DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VÂ!
I n s ă m î n t ă r i l e - pe irolit larg,
lf< % M
î n r i t m s u s ţ i n u t ş i d e c a l i t a t e !
S O C I A L I S M U L în C.U.A.S.C. Bretea Ro în raidul nostru, sc cuvi ginerul şef preciza că se
în raidul efectuat vineri
însămînţează ultimele su
ne să subliniem preocupa
rea unor specialişti pentru
prafeţe din cele 30 ha pre
mână, am constatat că în
calitatea lucrului, în con
că a fost încheiat semă
ţele mec&nice şi umane
OBGM fll CQMITETULUI JUDETEAN HUNEDOARA AL P C majoritatea unităţilor for diţiile încadrării în vite văzute. Tot el mai arăm
natul trifoiului pe întrea
zele zilnice planificate, to
sînt concentrate la execu
SI AL C 0 Al S I LI U LUI PQ P U IAR J U D E Ţ E A N tarea îrisămînţărilor —- iul pe fondul unei bune ga suprafaţă planificată,
organizări a muncii. Iată,
iar sămînţa de borceag a
principala lucrare din a-
ccastă perioadă. Mobilizaţi fost pusă în sol pe 12 ha
de organele şi organizaţii C.U.A.S.C. O mare concentrare do
Anul XL, nr. 9 442 DUMINICĂ, 27 MARTIE 1988 4 pagini - 50 bani le de partid din comune, BRETEA ROMÂNĂ forţe am întâlnit pe solele
şi unităţi, specialiştii, me unde urmează să se plan
canizatorii, cooperatorii se teze cartofii. Se transpor
străduiesc să nu piardă de pildă, la C.A.P. Batiz tau, cu cinci remorci v.
patru atelaje îngrâşâmin
Hotărîrile Conferinţei Naţionale a partidului-program de muncă de lucru în cîmp, verifi- se acţiona pe mai multe 'tele organice ce se împrâs
nici o oră din timpul bun
fronturi de lucru. în tar
şi de luptă al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii cînd gradul de umiditate laua „Roşii" mecanizatorul tiau de către membrii eo->
peratori. La transport p t
Mihai Şubă, împreună cu
d n sol şi, acolo unde con
:
diţiile permit, intrînd cu Horia Marcu, inginerul şef
operativitate la pregătirea al cooperativei, se aflau MIRCEA LEPĂDAU'
Onorarea în avans a comenzilor pentru mănat. la semănatul inului. Re
patului germinativ şi se
marcăm terenul foarte bi
înainte de a releva prin ne pregătit pentru a pri (Continuare în pag. a 4-a)
export—o importantă îndatorire patriotică cipalele aspecte surprinse mi sămînţa sub brazdă. In
întreprinderea de trico siliul oamenilor muncii trimestru fuseseră realiza
taje lip lină Hunedoara clin unitate, colectivul nos te şi livrate beneficiarilor
împlineşte în acest an un tru a reuşit ca în anul tre externi 38 000 bucăţi tri
deceniu de la apariţia sa cut, spre exemplu, să ono cotaje, estimîndu-se ca pî
pe harta economică a ju reze toate comenzile către nă în ultima zi a acestei
deţului nostru. Dinamica partenerii externi, înregis- luni să se expedieze în
producţiei ' realizate aici, trînd chiar avansuri în li plus alte 15 000 bucăţi.
preocupările susţinute ale vrarea produselor. în timpul discuţiilor pe
întregului colectiv pentru — Onorarea înainte de care le-am purtat în sec
diversificarea gamei sorti termen a cerinţelor la ex ţii şi ateliere cu munci
mentale şi continua îmbu port reprezintă cuvîntul tori, maiştri şi ingineri,
nătăţire a calităţii artico de ordine în activitatea am constatat dorinţa lor
lelor obţinute sînt răsplă noastră de fiecare zi — a profundă de a se implica
tite astăzi prin solicitările continuat ideea Costache în permanenţă în îndepli
mereu croscînde şi apre Năforniţă, inginerul şef al nirea cu prioritate a pla
cierile de care se bucură întreprinderii. O dovedeşte nului la export, conside
tricotajele de Hunedoara faptul că, practic, activi rând acesta ca o înaltă în
în ţară şi peste hotare. tatea de export din 1988 a datorire patriotică. Pentru
— Este o notă bună
pentru noi, o confirmare a
sentimentelor noastre pa J$k%» 1 §
triotice — aprecia sing. ■eclşiaţ®. ®. dîinamism • eftcierafâ
Saivina Igreţ, secretar ad
junct al comitetului de
partid din întreprindere început pentru noi în de cei ce muncesc în atelie
— faptul că, într-un in cembrie anul trecut, cînd rul de creaţie, de la irig.
terval de timp relativ am realizat în avans clin Doina Stoica, continuînd
scurt, am reuşit să ne fa planul pe acest an o pro cu designerele Aira Maria I.A.S. Haţeg, ferma 3 Sălaş. In imagine, lucrătorii loan Ilobean, Silviu Bal
cem cunoscuţi în multe ducţie în valoare de 32 030 Cîmpan, Lucia Popa şi Nicolae Dnj îndepărtează pietrele tle pe o tarla pe care mecanizatorii ştefan Popa,
Nelu Cobzaru şi Iosif l-'arcaş o pregătesc în vederea însăminţării culturilor furajere.
ţări ale lumii. Tot atît ruble. încheind cu muncitoarele Foto NICOLAE GHEORGHIU
de adevărat este că înce îndeplinirea prevederi Jeni Lăscu.ş, Maria Torje,
putul a fost mai greu, clar lor la export pe anul în Camelia Voica, Mariana
încrederea pe care ne-a a- curs — sarcină de maxi Stănescu şi Virginia Pa-
cordat-o secretarul general mă importantă pentru toa vel, contribuţia la efortul
al partidului, tovarăşul general de realizare a Fiecare localitate, unitate, loc de muncă —
te unităţile din economia
Nicolae Ceau.şeseu, în tim naţională, subliniată de to producţiei pentru piaţa
pul vizitei de lucru efec varăşul Nicolae Ceauşescu externă înseamnă concepe BINE GOSPODĂRITE, ORDONATE Şi CURATE
tuate în anul 1982, cînd în magistralul Raport pre rea, în acest an, a patru
ne-a fost oaspete drag zentat la Conferinţa Na modele noi pentru firme
chiar aici, în întreprinde ţională a oartidului şi la din Franţa şi S.U.A. şi a Primăvară la Călan !
re, a avut darul de a ne recenta şedinţă a Comite 17 modele noi pentru
mobiliza mai mult, ne-a tului Politic Executiv al U.R.S.S. „De altfel, ne Anul 1988 a venit cu spre o mai bună gospo — Ne aflăm, tovarăşe
stimulat dorinţa de a con C.C. al P.C.R. — se de spunea confecţionera Jeni frumoase şi profunde în dărire, spre frumuseţe... primar, pe str. 30 De
tribui şi noi la creşterea rulează în condiţii bune, Lăscuş, pe lingă planul e- noiri în munca şi viaţa citadină. cembrie, adică pe şoseaua
necontenită a prestigiului situaţia „la zi" confirmînd xistent, noi ne-am angajat siderurgiştilor din Călan. — Dorinţa noastră — naţională care intră în
României socialiste în lu din plin cele relevate pî- să concepem şi să reali în ce priveşte activitatea ne-a declarat tovarăşul Călan, dinspre Deva
me. Aşa se face că, male- nă acum de interlocutorii zăm în plus, pînă la sfîr- productivă, aceasta este Ton Catană, secretar al Vorbiţi-ne despre trans
rializînd programele de noştri. Pînă în data de 21 şitul anului, 35 de modele mai rodnică decît în ori comitetului orăşenesc de formările petrecute pe
măsuri adoptate de orga martie a.c., peste planul originale". care din perioadele tre partid şi primarul ora această stradă.
nizaţia de partid .şi con la export aferent primului în secţia tricotaje, con cute. Cantităţile de cocs, şului — este să facem din — După cum se vede
dusă de ing. Emilia Nă aglomerat şi îndeosebi de Călan o localitate bine artera respectivă de cir
forniţă, o atenţie sporită fontă au crescut, deşi în gospodărită, cu străzi şi culaţie a fost lărgită, s-au
FI se acordă urmăririi înca- că nu au fost atinse ni alei îngrijite, eu locuri amenajai pe ambele părţi
CfflCINAm VIII • BEZVDtTAÎI INTENSIVA •/
te Pi«Km MIRCEA DIACONU velurile scontate. Dar nu amenajate pentru recre- Discuţie consemnată de
la producţie dorim să ne
erea tuturor locuitorilor-
referim în aceste rînduri, şi în special pentru aşa- MARIN NEGOIŢÂ
ci la paşii reali făcuţi de zisa „promenadă" a tu
Un „semafor“ care indică (Continuare în pag. a 4-a) către „oraşul de pe Strei" turor vîrstelor. (Continuare in pag. a 2-o)
mereu... hărnicie şi disciplină!
Despre şoferi s-a dus nostru colectiv, am reuşit 0 viată do muncă in carieră LA PANOUL DE ONOARE
vorba că sînt „o lume a- să ne depăşim sarcinile de AL MUNCII
parte". De la început tre plan repartizate, să ocu
buie să afirmăm că nu păm primul ioc în între fapt, o fost omul care a In vremea aceasta am tri car. A fost întotdeauna o
este deloc aşa. Aceşti oa cerea socialistă desfăşura inaugurat lucrările aici. In mis siderurgiştilor de la propiat de oameni cu vor
meni permanenţi ai dru jurul său s-a format, de-a Hunedoara şi Călan mili ba şi cu sufletul.
murilor, aceşti neobosiţi tă pe întreprindere între lungul anilor, nucleul co oane de tone de calcar. - Şi eu am fost elevul
călători pe roţi despre ca subunităţile de transport lectivului de muncă. Am exploatat treptele I, comunistului loan Leg rana
re memoria noastră păs- auto. - A fost greu la început. II şi III şi am început ex- - continua ideea tovarăş:r
\ Oamenii nu mai lucras-e-ă -ploaiarea in treapta a IV-a Cornel lug-a, secretarul or
la calcar. Ne-am unit e- Colectivul s-a închegat din ganizaţiel de partid. Pen
LA AUTOBAZA T. A. HUNEDOARA t ; K,V.:. lorturlle, am învăţat mese mers, oamenii s-au specia tru noi toţi el a fost o pil
l rie unii de la alţii. Exploa lizat şi maturizat, îşi fac dă de dăruire în munco,
tarea la suprafaţă îşi are datoria cu tragere de ini de pricepere şi c-menie.
trează mereu doar câte un — în ce an aţi ocupat s secretele şi tainele ei. Cum mă. Asemenea cuvinte calde,
crîmpei do chip prins în locul întîi în întrecere ? siderurgiştii ne solicitau tot — Eu am început munca de respect şi aprecie r e
rama unui parbriz, aceşti — Şi în anul 1986 şi în mai mult calcar, ne-am la calcar, ca stagiar, cu pentru meşterul lor, au tol,i
conducători auto moderni anul trecut, în 1987. Noi mobilizat puterile pentru a meşterul Legrand — ne tovarăşii săi de muncă. Ele
sînt oameni simpli şi har sperăm ca şi în acest an creşte producţia, a livra spunea inginerul Mircea s-au adunat de-a lungul
nici, învăţaţi cu greutăţile, să ne menţinem printre calcar de calitate — ne Bordean, şeful atelierulu : unei vechimi in muncă de
au o disponibilitate sufle fruntaşi, mai pe înţeles, să IO AN LEC.RAND spune loan Legrand. de calcar Crăciuneşti. De peste 35 de ani, dintre ca
tească greu de egalat. „Nu „tragem" iar la prima Comunistul loan Legrand - Şi au trecut 24 de ani fapt, toţi am învăţat mese re 24 de ani la extrage
mai datorită eforturilor treaptă a podiumului de este maistru principal la de muncă în carieră... rie de la el. Mai învăţăm rea calcarului. O viaţă da
depuse de şoferii pe care premiere. cariera de calcar Crăciu- - Da, oamenii s-au for şi astăzi. Prin mina lui au muncă plină de devotr
îi avem — sublinia tova neş-ti. Conduce exploatarea mat ca buni meseriaşi, am trecut generaţii de munci msnt şi dăruire.
răşul Nicolae Iacob, direc M. L1VEZEANU in carieră de la începutu fost ajutaţi, înzestraţi cu tori, pe care i-a iniţiat în
torul Autobazei T.A. din rile ei. din anul 1964. De utilaje de mare randament. tainele mineritului la cal GH. I. NEGREA
Hunedoara —, de întregul (Continuare în pag. a 2-a)
