Page 94 - Drumul_socialismului_1988_03

DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
rag. l

Răspundere deosebită

fată de calitatea muncii
3
12 l.UOKAII
Doua au fost; domeniile care au acţionat comitelui prevăzute, s-a stabilit ca UAREŞTI. 1
asupra cărora s-a stăruit sindicatului, comisia pen­ în viitor sindicatul şi co­ mai mult co
ia cadrul conferinţei sin­ tru calitatea produselor şi misia inginerilor şi tehni­ centru civic
C’crtcju Si
dicatului pentru darea de eficienţa economică, cercu­ cienilor să atragă şi să im­ început ) ele
seamă anuală ia Fabrica rile calităţii constituite pe plice în această direcţie aici au fost i
Je produse refractare Ba­ locuri de muncă. Declasa­ mai mulţi muncitori, teh­ de lei, s-au
ra : sporirea mai accen­ rea unor produse reflectă nicieni .şi specialişti, astfel nelc şi spaţiil
în prezent
tuată a calităţii producţiei faptul că grupele sindica­ îneît să sc asigure o mai intens la am
şi creşterea productivităţii le nu au găsit cele mai mare viabilitate programe­ nei parcări p
buzele care
muncii. Este firesc acest nimerite căi do acţiune, nu lor şi să se accelereze fi­ .muncitorii Ia
lucru, pentru că, iată, in acţionează cu ţoală fermi­ nalizarea unor obiective preparaţi a de
anul care a trecut si în tatea şi răspunderea pen­ de larg interes pentru ac­
gj i:\rozn
prima parte a lui 1988 co­ tru eliminarea lipsurilor tivitatea întregului colec­ NENTE. I.C.Ss
lectivul s-a confruntat cu şl deficienţelor. Cu deose­ tiv. No referim la genera­ continuă să
probleme serioase. Meritul bire, este vorba de res- lizarea folosirii roboţilor zilnic, în hali
conferinţei a fost tocmai do stivuit pe vagoncţi, pu­ plexul comori
trai“, expoziţi
relevarea cauzelor şi def - nerea în funcţiune a pre­ se culinare
;
cienţclor care s-au mani­ Conferinţe aie selor cu alimentare auto­ A devenit o
festat şi îşi mai fac loc sindicatelor mată, optimizarea funcţio­ întrecere intri
a organiza ci
în materializarea impor­ pentru dări de nării preselor hidraulice Atelierul de prelucrări mecanice al i.P.l.c.C.F. Deva. Strungarul Dorel Milescu e- gata şi divers
tantelor sarcini ce revin seamă anuale etc. xecută un lot de flanşe cu dimensiuni mari destinat exportului, piese despre care cu produse t
partenerul străin are numai cuvinte de laudă.
oamenilor cu privire la ca­ O altă latură asupra că­ dina“, rină
litatea şi rodnicia muncii. reia darea de seamă şi cele mai apr
fost ale unit
Reliefînd faptul că în pectarea disciplinei tehno­ discuţiile au insistat a fost Io toate fermele zootehnice - climat de dealul“ şi
perioada analizată colecti­ logice şi do muncă, înca­ pregătirea .şi perfecţionarea
„voal/
K
vul a dobîndit o seamă de drarea în parametrii fizi- profesională. S-a apreciat Da punctul
rezultate bune, darea de co-chimiei, livrarea produ­ cu, in general, s-a muncit satul Pricaz s
scamă şi dezbaterile au in­ selor în condiţiile cores­ mai bine în perioadele muncă, ordine, isoîpiii şi responsabilitate ră un curs d<
sistat însă asupra a ceea punzătoare de ambalare trecute, dar că, ţinînd cont tinerelor man
lor viitoare,
ce trebuie făcut pentru ele. de cerinţele .şi exigenţele In colaborare cu Direc­ jarea necorespunzătoare a raje pentru a se acoperi rea noului nă
creşterea contribuţiei or­ acestui an, ale întregului ţia judeţeană pentru agri­ vacilor aflate în lactaţie, în viitor, prin resurse pro­ Ie acestea asii
canelor şi organizaţiilor Avînd în vedere toate cincinal este necesar ca- a- cultură, am efectuat un în special în ultima vre­ prii, necesarul de nutre­ Crislea, de Ia
rul uman din
sindicale la realizarea tu­ acestea s-a exprimat nece­ ceastă activitate să capete raid prin forme zootehni­ me. Conducerea cooperati­ ţuri. întreţinut un
turor obiectivelor stabilite, sitatea acordării unui spri­ noi valenţe calitative. în ce pentru a consemna cum vei şi fermei trebuie să C.A.P. Gcoagiu. Unita­ 20 de mame p
îa 1987 nu au fost reali­ jin mai consistent şi per­ esenţă este vorba de cu­ se face furajarea şi îngri­ acţioneze mai mult pen­ tea predă zilnic la fondul portanţei alim
turale a cop
zate producţia m’irfă, pro­ manent din partea comite­ prinderea tuturor catego­ jirea animalelor, cum se tru completarea stocului de stat 350 1 lapte. In pe­
ducţia fizică de cărămizi tului sindicatului tuturor riilor de personal, creşte­ respectă programul de do nutreţuri, ceea ce va rioada trecută din acest B CERINŢE
refractare, productivitatea secţiilor, comisiilor pe do­ rea 'exigenţei în cunoaşte­ grajd, evoluţia producţiei permite o mai bună fura­ an s-au obţinut 100 viţei, SE, SERVIRE
muncii şi calitatea plani­ menii şi grupelor sindica­ rea tehnologiilor de lucru de lapte şi a reproducţiei, jare a animalelor. Fura­ iar stocul de gestaţie este Colectivul de
ficată. Referindu-se la a- lo —, în vederea urmăririi şi normelor de calitate. In disciplina de muncă. Ţaţă jele trebuie administrate mare, ceea ce relevă acti­ comerciale de
ceste probleme, cei care stricte a procesului de pro­ acest sens este necesar să principalele constatări. tocate si preparate, roali- vitatea conştiincioasă des­ zinul „Mercei
al I.C.S.M.I.
au luat cuvînţul in cadrul ducţie pe faze de execuţie se manifeste mai pregnant C.A.P. Deva. în unitate zîndu-se furaj unic, întru- făşurată de Ioan Coruţ, o- fnrcgis* U
conferinţei, Nicolae Băltă­ .şi locuri de muncă. rolul educativ al organe­ se lucrează ordonat, toţi cit unitatea dispune do peralorul însămînţător. U- şire a ..Til
reţii, Petru Bolea, Silviu O atenţie deosebită s-a lor si organizaţiilor sindi­ îngrijitorii, dintre care se bază materială în acest nitatea dispune do un stoc facere de 10 1
Buzdugan, Ivan Dănciu, acordat în conferinţă or­ cale, cu deosebire în ve­ evidenţiază Vilmos Farkas, sens. Vacile recent' fătate important de nutreţuri, remarcat că
Dorică Granda, Silviu Po­ ganizării şi modernizării Francisc Toţii, lanos Vil­ Irebuie hrănite mai bine ceea ce permite o furaja­ vînd aici în j
130 de articol
pa, au apreciat că ncrea- producţiei. Datorită faptu­ derea sporirii răspunderii mos şi alţii — muncesc cu cu nutreţuri de bună ca­ re bună a tuturor catego­ cele mai
îizările sc datorase şi mo­ lui că în 1987 nu au fost faţă do calitatea muncii. răspundere şi conştiincio­ litate, în scopul obţinerii riilor dc animale. Starea sînt nasturii mă
lului necorespunzător în realizate toate măsurile VALENTIN NEAGU zităţi- pentru obţinerea u- • unei producţii mai mari de întreţinere a efective­ cusut la fireli
nor rezultate bune. Vaci­ do lapte. lor de bovine este bună, tat şi gentile
le cu lapte şi cele aflate A.E.I. Bobîlna. Comple­ în fermă este ordine si — cu operaţi’
dare si ' Uci
într-un stadiu înaintat de xul de vaci cu iapte de la curăţenie. Printre coi mai
gestaţie, ca si viţclele re­ Bobîlna şi-a redresat în ul­ vrednici îngrijitori de a-
ţinuţi- pentru reproducţie tima vreme activitatea. E- nimalc din colectivul con­
silit furajate suplimentar fectivele se află într-o sta­ dus dc ing. Paul Pană, I^INEIU
si, ca urmare, se află în- re de întreţinere bună. şeful de fermă, se numără
tr-o stare bună de între­ Producţia de lapte marfă Vela Şofroni, Elena Băr­
ţinere, în adăposturi este a ajuns Ia 700 1 zilnic, a- bii, Maria Coruţ, Ana O- DEVA: A d(
ordine şi curăţenie. Pînă flindu-se în continuă creş­ proa, Leonlma Ursică si tă (Patria);
în prezent s-au obţinut 30 tere. în unitate se munceş­ alţii. La ram ie (Arta
DOARA: Vane
de viţei. Se impune mai te într-un climat de ordi­ 7k riile I-J] (Moi
multă strădanie pentru ne şi disciplină. Viţelele Actuala slabulaţie a a- Imposibila Iul
riile I-Il (Mod
sporirea producţiei do lapte reţinute pentru reproduc­ nimalelor se apropie de Evadaţi din \
şi cultivarea unei cit mai ţie sînt furajate corespun­ sfirşit. în perioada ce ur­ căra); PETIlOi
mari suprafeţe de furaje, zător şi îngrijite cu multă mează, organele şi organi­ darmul şi jan
în aşa fel incit unitatea atenţie. Revirimentul din zaţiile de partid, conduce­ (Parîng); Sc
Nemeşi s (7 I
să-.şi asigure necesarul de activitatea unităţii se ex­ rile de unităţi şi forme, Acţiunea Topc
nutreţuri pentru efectivele plică prin implicarea de­ specialiştii sînt chemaţi să rea); LUPENI
do bovine şi ovine. plină a conducerii comple­ manifeste maximă preocu­ ţii — serii’ 1
xului în organizarea şi pare pentru buna furajare ral); VI
C.A.P. Sîniaiulrei. înce- în inimă
pînd de la .1 martie pro­ coordonarea activităţii co­ şi îngrijirea efectivelor, LONEA: Prof
ducţia de lapte marfă se tidiene, respectarea întoc­ sporirea natalităţii şi a trat (Minerul)
LA : Rond
află în scădere, fapt ce mai a programului de producţiei de iapte, evita­ (Muncitoresc)
parc paradoxal, dacă se grajd şi a graficului de rea pierderilor de animale, NOASA: O zi
ţine seama de faptul că participare a personalului îngrijirea în cele mai bu­ reşti (Munci io
RICANI:
Pis
în perioada trecută din a- din conducere la buna des­ ne condiţii a tineretului — Ascunzişuri
cest-an s-au obţinut 80 do făşurare a muncii. Şi aici bovin, întronarea unui cli­ BRAD: Tar za
se impune să se acorde o mat de ordine, disciplină maimuţă (Ste;
viţei. Producţia mică do mai mare atenţie decît pî­ şi responsabilitate. GURABAR/A
lapte se explică prin fura- nă acum producerii de fu- TRAIAN BONDOR la Indigo
ORA.ŞT1E: C
• MOMT / «MW y (Patrf.
viespi
arme — seriile
CEO/
Primăvară la Călan ! căra); I-II i
Drumul spre
seriile
{Urmare din pag. 1) nea situată în faţa Casei Un „semafor" care indică mereu... hărnicie şi disciplină! cultură); HAT
dc cultură Călan. daţi din viite
.Sec
BRAZI:
trotuare pentru pietoni. — Ştim eu oamenii Că- (Urmare din pag. 1) rea tuturor obiectivelor pentru reducerea consu­ primul loc la individual Nemeşi s: Căi
Şi tot pe ambele margini lanului au ambiţii mari stabilite pentru actualul murilor, reeircuitarea ma­ în întrecerea socialistă pe creţul lui Nen
ale acestui drum'au fost în privinţa dezvoltării cincinal. Deci, „la zi" ra­ terialelor etc. De pildă, în întreprindere. de cultură);
Pădurea de f;
plantaţi peste 500 de localităţii lor. Am putea portăm o depăşire a ve­ 1987 am predat la re.şa- — Cred că rezultatele şui); 1LIA :
brazi. După ce vor creş­ consemna cîleva dintre — Cred că aveţi argu­ niturilor cu 23,18 la sută, pare peste 1000 bucăţi de economico bune amintite vîntului — sc
te aici va fi un adevă­ aceste gînduri de viitor ? mente serioase, puternice iar la tone transportate — anvelope, iar în două luni aici nu s-ar fi putut ob­ (Lumina).
rat izvor dc oxigen al — Vom avea cît. de cu- pentru această „prelimina­ caro reprezintă producţia din 1988 am predat deja ţine fără o disciplină co­
combinatului. Şi este rînd un modern labora­ re"... Dar, pe scurt, în noastră fizică — avem o 215 bucăţi. respunzătoare. Concret, to­
mare nevoie de oxigen, tor de cofetărie, vom pre­ 1987 ce depăşiri aţi reali­ depăşire de 50,9 la sută. — Puteţi să enumeraţi varăşe director, cum pu­ Vreme
fiindcă drumul trece da „la cheie" 50 de apar­ zat ? Am mai înregistrat plusuri cîţiva şoferi buni ? tem măsura disciplina în
chiar printre noile coc- tamente, vom putea vor­ — La tone transportate la beneficiu — de 48,89 fa — Asta-i o problemă colectivul pe care îl con­
sorii şi cele vechi, ale bi în viilor şi despre o — .19,5 la sută, veniturile sulă, producţia notă — foarte grea, fiindcă avem duceţi ? l’c-i,, ’ a azi :
secţiei carbofluid. La in­ unitate a industriei u- — cu 23,1 la sută, la indi­ 16,4 ia sută, călători trans­ mulţi oameni foarte buni. — Consider că esto su­ va fi schimba
tersecţia străzilor 30 De­ şoare la Călan. Vor exis­ cele de utilizare a unei portaţi — 14,8 la sută ş.a. De exemplu, avem un re­ ficient să amintesc că în cer noros. v<
cembrie şi Furnalistului ta şi alte multe transfor­ tone capacitate — un plus — Din curiozitate, ce numit colectiv de şoferi- ultimii doi ani nu am avut ploi, care vor
a răsărit, iată, un mic mări înnoitoare, de an­ de 13,7 la sută, producţia număr fizic de călători a şantierişti din care se re­ nici un accident de mun­ caracter dc av
parc plantat tot cu brazi. vergură, despre care con­ netă — 30 la sută, bene­ fost transportat cu mijloa­ marcă în mod deosebit Du­ că, la noi aceasta fiind în (ite izolat: de
— Am văzut că se lu­ sider că nu este momen­ ficii — 39,9 la sută ş.a. cele autobazei ? mitru Zovca, Ioan Pasca, cea mai marc parte circu­ electrice. Vînt
crează intens şi în Ora­ tul potrivit să vorbim a- — Sînt, într-adevăr, re­ — Exact 418 228 de că­ Andrei Dîmbeanu şi alţii. laţia pe drumurile publi­ fia moderat, c
şul Nou Călan. Co se cum. Mai întîi, să le în­ zultate de excepţie care lători ! Putem, să mai cităm, de ce. Sau, alt „indicator" ; ficărl de scul
face acolo ? făptuim şi pe urmă este fac cinste unui colectiv ce la călători, pe Mircea Fe­ în 1987 un singur om a do 40—50 km/
— Dincolo de sensul tot timpul să privim la munceşte în transportul -— înseamnă că pînă la deleş, Vasile Irimie, Ioan plecat cu transfer în inte­ sectorul vestic
giratoriu din O.N., în ce-am făcut. Totuşi este de mărfuri şi de călători. sfir.şilul anului numărul Bojan şi Aron Popa, apoi, res de serviciu din unita­ ralurile minime
prelungirea străzii ’Inde­ necesar să subliniez că Caro este situaţia pe pe­ beneficiarilor de acest fel. prinse între pl
pendenţei, a fost oprită locuitorii oraşului, minu­ rioada ce a - trecut. din va trece de cîteva milioa­ Marin Paraschiv de pe o tea noastră, la Timişeni. grade, iar cel
circulaţia pentru orice naţii oameni ai Călanu- 1988 7 ne. Cum staţi cu costurile izotermă frigorifică, Ioan Despre desfaceri discipli­ între 9 şl 14 g
fel do vehicule .şi se mun­ lui, sînt aceia care gîn- de producţie ? Donca de la autobasculan­ nare de contracte de mun­ lat sc va prod
ceşte intens pentru ame­ des? si stabilesc măsuri­ — Am pornit şi noi de — Ne străduim să le re­ te — om care şi-a înscris că — aşa cum era pe vre­
najarea unei zone verzi le, transformările revolu­ la sarcinile majore stabi­ ducem mult. în perioada numele printre construc­ muri — astăzi aici nu se
pe mijlocul acelei străzi. ţionare ale combinatului lite do secretarul general co a trecut din acest an torii „magistralei albas­ mai poate vorbi. Şi, să nu
Va fi, de fapt, o prelun­ şi urbei lor, tot ei fiind al partidului,, tovarăşul am micşorat cheltuielile tre", a muncit pe platfor­ se uite, în autobaza noas­ mm ID
giri! a imaginii pe care cei ce ic înfăptuiesc prin Nicolae Ceauşescu, de îa planificate la 1 000 lei ve­ ma Rovinari-Jieţ şi a cu­ tră muncesc peste 400 de
o are, în prezent, porţiu­ ample eforturi, zi de zi. adevărul că 1988 este un
an decisiv pentru înfăptui­ nit cu 27,1 lei. Acţionăm cerit de 5 ori consecutiv oameni I