Page 97 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 97
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 »
Contribuţia unui colectiv destoinic
„Hermes '88 — întîlnire cu arta“ Colectivul de lucrători creat altele noi, realizîn- lei, superioare mediei ju
al Cooperativei de pro du-se, în 1987, o producţie deţene.
ducţie, achiziţii şi desfa totală de 1 444 000 lei, din
Casa de cultură din a populaţiei. In ce pri grupul de satiră şi umor în sectorul producţiei Bl HHK'.ADA
Deva a lost gazda primei veşte montajele literar- (I.C.S.A.P.), brigada artis cere a mărfurilor Şoimuş care pentru populaţie — mici şi prestărilor de ser FicA. Casa d<
intilriiri din cadrul între muzicale, grupurile vocale tică de la I.C.S.M.I. Timiş este permanent animat de 862 000 lei. vicii către populaţie pla din Deva a <>rg
B.J.A.T.M. o îi
dorinţa de a face tot ce-i O atenţie deosebită a
cerilor republicane ale ar şi vocal-instrumentale, a- ş.a. nul a fost. depăşit cu 8,9 oamenilor mu
stă în putinţă pentru a-şi acordat colectivul coope la sută şi,- respectiv, cu aici cu hi uida
tiştilor amatori din secto cestea au afirmai pregnant
O evoluţie izbutită au pe teme ..-z? eclui
rul circulaţiei mărfurilor - idei de mare forţă — dra îndeplini zi de zi, lună de raţiei asigurării bunei a- 16,4 la sută, depăşirile
avut formaţiile artistice ist-ştiinţifică. Ai
,,Hermes ‘88", organizate gostea neţărmurită faţă de lună sarcinile economice provi/ionări a populaţie', cele mai importante reali- tat comunicări
reprezentind judeţul nos
de Comitetul Uniunii Sin patrie şi partid, faţă de ce-i stau în faţă. îndru în mod ritmic, în condi zîndu-le secţiile de zidari- prilej prof. l.;eo
tru, care au dovedit şi de ţa, Ana Maria
dicatelor din comerţ, coo împlinirile anilor socialis mat şi sprijinit îndeaproa ţiile desfăşurării unui co zugravi, foto şi închirieri
această dată că pot con Bibliotecara Ele
peraţie, turism, cu spriji mului, pentru pace". pe de comitetul comunal merţ civilizat, care să sa de veselă. tea a prezentat,
cura de la egal la egal,
nul Consiliului judeţean al de partid, consiliul de tisfacă exigenţele cumpă O activitate mai slabă tinuarc, cărţi
Primii au evoluat in în sau la un nivel superior, în fondul Biblio
sindicatelor. Au fost pre conducere al cooperativei, rătorilor. în cursul anu s-a desfăşurat în domeniul
trecere artiştii amatori cu colective artistice de ca şi lucrătorii unităţilor, deţene abordînd
zente colective şi inter lui trecut, valoarea măr achiziţiilor, unde s-au în privind educaţi
din judeţul Arad, eviden- tradiţie din întreaga ţară.
preţi din judeţele Arad, desfăşoară o intensă acti furilor vîndute populaţiei registrat restanţe la pă fi că.
ţiindu-se membrii montaju
S-au remarcat din nou vitate pe mai multe pla sări, iepuri de casă. miere, BS expoziţii;
Alba, Timiş, Sibiu, Hune
lui literar-muzical „Uniţi TA PI-A STIC A.
brigăzile artistice ale nuri pentru a asigura rea cartofi de toamnă.
doara. cultură din Bra
in cuget şi-n simţire" • Autoconducere
I.C.S.M.A. şi I.C.S.M.I. Hu lizarea sarcinilor. Printre unităţile cu rea dull expoziţia
„Startul întrecerii, des (I.C.S.A.), dansul cu' temă
nedoara, grupul satiric al Una din formele prin lizări mai importante la plastică ,,Sănătu
făşurate sub semnul gene , , S e r v i r e a buclucaşă“ • Âutoaprovizionare manitntc“, orgai
i.C.S.A.P. Hunedoara, mon care se acţionează, îm desfacerea de mărfuri se
ros al Festivalului naţio (I.C.S.A.P.), grupul vocal Consiliul orăşei
tajul literar-muzical-core preună cu comuniştii şi înscriu magazinele de la Organizaţiei p
nal ,,Cintarea României", folcloric al Direcţiei co
grafic al I.C.S.M.I. şi grupul deputaţii din sate, este s-a ridicat la peste 22,5 Sulighcte, Păuli.ş, Boholt, în colaborare i
s-a dovedit de bun augur, merciale Arad. Au urmat totul orăşenesc •
vocal al I.C.R.M. Deva şi menţinerea unei strînse milioane lei. în perioadele cantinele de la Bîrcea şi
menţiona proI. Vladimir formaţii artistice reprezen- de acestea Roşie. Expoziţii!
alături ieşind legături cu gospodăriile premergătoare campaniilor Ohişcădaga şi altoie. prins aproximaţi
Litvin, secretarul juriului. tînd judeţul Alba. O pre populaţiei, cu care încheie
in evidenţă numele unor însămînţărilor de primă Anul acesta cooperativei erări semnate
Formaţiile care au evoluat zenţă apreciată au avut contracte şi convenţii pen nieri şi şoimi a
cunoscuţi instructori — A- vară si toamnă, coopera îi revin sarcini ,sporite la
in scenă, in care talen grupul vocal cameral şi tru o gamă variată de Cele mai izbutit
driari Anghelescu, Sabin tiva a desfăcut însemnate marea majoritate a indi au fOvSt premiatr
tul instructorilor s-a 'îm b r i g a d a artistică ale produse agroalimentaro ce
Clej, Titus Burducea, Şte cantităţi de seminţe de catorilor, ceea ce a de Eg IN FRUNŢI
pletit fericit cu cel al I.C.S.M. Blaj. Judeţele Sibiu se predau la fondul de luînd rezultatele
fan Răduţ. legume, sfeclă, porumb şi terminat mobilizarea mai
artiştilor amatori, au trans şi Timiş au etalat, la rîn stat. în cursul anului tre grîu. De asemenea, o pon activă a întregului co în întrecerea
Aşadar, o manilestare desfăşurată între
mis publicului optimism, au dul lor, puternice colective cut, valoarea produselor dere însemnată în volumul lectiv. în consecinţă, în aparţinătoare I.C.
de ţinută, „o certă inlil-
înaintat prin soluţiile ar artistice. Pot li amintite predate din această sursă mărfurilor vîndute popu primele două luni, planul lan pe anul 1987,
nire cu arta, o reuşită de
tistice cu care a lost tra pentru calitatea interpre s-a ridicat la 475 000 lei. laţiei au ocupat-o mate aferent perioadei a fost te s-au situat n
plină", după cum mărtu ie cu autoservire
tată o problematică pro tării şi ţinuta ~scenică a- Cele mai bune rezultate rialele de construcţii ca depăşit, la total prestări maria“ şi res
risea Dumitru Pelican, re
fesională directă, de marc bordată montajul literar- s-au obţinut la fîn, fasole, “ciment, blocuri b.c.a., plăci de servicii cu 15 000 lei, „Retezatul“.
dactor la publicaţia „Co
acuitate. Gindindu-mă la muzical „Din inimi româ seminţe de dovleac şi de azbociment, ţiglă, var, la desfacerea de mărfuri —
brigăzile artistice, la gru neşti - mesaj de pace lu merţul socialist". Rezultate nuci. sobe de teracotă şi altele. cu 100 000 lei, iar la achi
purile de satiră şi umor, mii” (I.C.S.M.A.), brigăzile le linale urmează să lie O altă direcţie în care Ca urmare a activităţii ziţii — eu 10 000 lei, ceea 161INEEV1A
menţionez că acestea au artistice ale I.C.S.A.P., cunoscute după disputarea s-a acţionat a fost dezvol productive şi de desface ce prezintă garanţia unei
abordat cu curaj unele I.C.S.M.!. şi O.J.T. Sibiu; tuturor întrecerilor pe gru tarea producţiei .mici şi a re eficiente, cooperativa bune desfăşurări a activi DEVA : Visul
neajunsuri ce se mai ma montajul de versuri „O ţară pe de judeţe. prestărilor de servicii că a obţinut un beneficiu de tăţii pe întregul an 1988. triţo (Patria); <
r
vasului
„Pelerin*
nifestă in activitatea co de aur“ (I.C.R.A.), grupul tre populaţie. Au fost ex- 610 000 lei, corespunzător HUNEDOARA: P
mercială, în buna servire vocal (I.C.S.M.A. Lugoj), MINEL BODEA tinse secţiile vechi şi s-au unei rentabilităţi do 3,06 CORNEL FIERARU bobocilor (Moi
A) ; Aii Baba ş
de hoţi se
(Modern ‘;
Resursele materiale Buna gospodărire variantă i- .»căr
Mesa
TROŞANI:
vincibil (Parîng
Bravo — seriile
(Urmare din pag. 1) Am consemnat şi spri Noiembrie);
înlr-un automob
jinul acordat acestei acti a localităţilor rea); LUPENI:
vităţi do Consiliul popu y ochi luminoşi (C
Pentru rezultatele deo lar orăşenesc Haţeg, care (Urmare din pag. 1) VULCAN : Tan.
sebite obţinute în 1987, organizează bilunar, la n creţii noastre
farul);
LOfc T EA:
C.R.C.A.D. Haţeg s-a si sfîr.şit de săptămînă, ample nea, amenajarea unei Amarii (M 'Crul
tuat pe locul I în între acţiuni de colectare şi pre plantaţii de duzi pitici MOAŞA: Gi'rtfrui
cerea socialistă din cadrul dare a materialelor refolo la C.A.P. Sîntandrei, unde eisivă (Muncitor
l.J.lt.V.M.R. Deva. Şi de sibile, iar în prima deca se vor planta peste 20 000 UICANI : 100 00
(1-
complicitate
la începutul acestui an rea dă a fiecărei luni anali de puieţi. Au participat BRAD: Focurile
lizările sînt consistente. zează modul în care uni la lucrări elevi de la li roşie); ORAŞTJl
Au fost recuperate 240 200 tăţile economice, celelalte ceele industriale nr. 2 lele (Patria); Un
trecutului (Fiacă
kg fier vechi, 2 157 kg cu organizaţii socialiste îşi şi 3. OACBU-BAI: Vis
pru, 230 kg alamă, 610 leg respectă obligaţiile la in CÁLAN. Un bilanţ la (Casa de cultură
aluminiu, 14 kg bronz, dicatorul recuperare — re- nivelul oraşului releva ŢEG : Faraonul
Nava
BRAZI
:
7 529 kg cenuşi de plumb condiţionare — refolosire. că s-au plantat în par restră; CAL AN
(acumulatori), 9 655 kg hîr- „De un real ajutor ne bu curi şi spaţiile verzi 2 000 aur, nagan (Casu
tie şi cartoane. De men curăm din partea popu de pomi ornamentali, au tură): SI MERI A
de
soldat
(M
ţionat contribuţia deose laţiei, care, în baza con fost curăţate 20 ha zone ILIA : Cine e*-
verzi, s-au fasonat 20 000
bită a şcolilor din oraşul tribuţiei în muncă, predă de trandafiri în străzile acesta (Lumina).
Haţeg, a unor unităţi ca cantităţi apreciabile de Traían şi Florilor şi s-au
întreprinderea de bere, materiale refolosibile, sub plantat 1 000 m gard viu
I.P.I.L.F., S.M.A., atelierul linia Eugen Digaşpero, în spaţiile din străzile
U.M.T.C.F. şi altele, ca şi f
contabilul centrului, aflat 30 Decembrie şi Furna- Numerele
a unui mare număr de de 28 de ani în slujba n- listului. O contribuţie de tragerea excepţie
locuitori. „Rezultatele bune cestei activităţi din Haţeg, seamă au avut-o oame 27 martiei 1988
1"AZA
pe care le-am obţinut în în acest mod am colec nii muncii din cadrul I:;xtr. l:i 05, 33
I
ultimii ani sînt rodul stră tat, în 1987, 18 849 kg fier C. S. „Victoria" Călan. 3, 70, 50, 50, 41,
daniilor întregului nostru vechi, ' 10 000 kg cioburi I.C.S. Mixtă, cooperati 1 Lxtr. a Il-a: [
colectiv, al conlucrării de sticlă, 450 kg hîrlie, 24 va meşteşugărească Stre- 03, 00, 12 \ 45, 4
32, 00.
fructuoase cu întreprinde kg bronz etc. Eforturile Aliaţi în plină desfăşura rr a ..Săplămînii ordinii şi curăţeniei“, locuitorii comu iul, de la oficiul poştal I:xtr. a Ill-a:
rile şi organizaţiile de noastre sînt îndreptate în nei Baru au ieşit în număr mare la finalizarea unor Iu crărî edilitar-gospodăreşti. şi atelierul de ipsos — 71), 09, 9, 20, 39
masă şi obşteşti din oraş continuare spre dezvolta locatari ai Călanului. 7, 10. 7.
i:;xtr. a IV-a:
şi din comunele învecina rea şi perfecţionarea acti BARU. Zilnic 10—15 21, 00, 85, 58, 8(
te, spiritului de înţelegere cetăţeni din fiecare cir 1, 03.
1 ; 'AZA A
şi răspundere faţă de a- vităţii de colectare, pre cumscripţie electorală 1Lxtr. a V-a: IJ
7i
luare şi expediere a re SÎMBĂTĂ SI DUMINICĂ - AMPLĂ MOBILIZARE LA ACŢIUNILE * participă, prin rotaţie,
ceastă sarcină extrem do surselor refolosibile, îneît 57, 75, 4.
Extr. a Vl-a: <
importantă de a asigura să contribuim în tot mai i la amenajarea parcului 23, 53, 2.
economiei naţionale un DE RECUPERARE A MATERIALELOR REFOLOSIBILE şi a aleilor acestuia, în Extr. a Vll-n
plus de materii prime şi mare măsură la aprovizio suprafaţă totală de 800 «10, 34, 44, 40.
Fond total de i
materiale din resurse re narea tehnieo-materială a Din înaltă conştiinţă cetăţenească, patriotică mp. Au fost plantaţi pînă 1 052 027 lei.
in prezent 100 pini, 50
folosibile", spunea munci unităţilor productive din brazi, 25 tuia şi 20 mes
torul şarjator Vaier Stu- judeţ şi din ţară. Mai teceni, urmînd să se wr-imuMttmmi
pineanu, cîştigătorul locu avem unele lucruri de Din iniţiativa Consiliu tuie o sursă însemnată de cetăţeni. De fapt, ci planteze trandafirii .şi să I Vremea
lui I la individual în în pus la punct, mai trebuie lui popular judeţean, în buna aprovizionare a frele de la începutul a- se semene iarba. Dumi
trecerea socialistă pe în să îmbunătăţim organiza timp de două zile, sîm- unităţilor productive. ccslor rînduri sînt grăi nică au lucrat la contu Pentru azi: Vr
treprindere în anul 1987. rea şi disciplina muncii, băţă şi duminică, s-au Aşa cum este stabilit, toare pentru spiritul de rarea lui cetăţenii din ii schimbătoare,
La rîndul său, lucrăto dar stă în puterea colec organizat ample acţiuni gradul de recuperare a înaltă conştiinţă cetăţe circumscripţia electorală temporar noroi
refolosibile,
materialelor
nească, patriotică în ca
rul gestionar Ionel Ţuţu tivului să se mobilizeze de recuperare a mate faţă de consumul intern re s-a acţionat pretutin nr. 4, în frunte cu depu- cădea precipitaţi
formă
sub
do
Cicu a ţinut să adauge: mai energic, să amplifice rialelor refolosibile din care le generează, tre deni, trimiţîndu-se cen latul Silviu Popa şi Pa- care vor avea ş
„Posibilităţile noastre sînt neîncetat realizările de localităţi, unităţi econo buie să ajungă la aproa trelor de colectare şi de vel Necş, secretarul co tor de -•'verse îi
mice, de pe şantiere etc.
în prii^O parte
mai mari dccît cele dove pînă acum, să ne menţi S-au recuperat .şi pre pe 66 la sută la mate aici mai departe proce mitetului de partid de valului. Vîntul
dite pînă în prezent. Este nem locul fruntaş pe în dat: 732,1 tone fier vechi, rialele refolosibile din selor de producţie în la întreprinderea de moderat din
vorba să fim dotaţi cu o treprindere". 4,2 tone cupru, 1,8 tone oţel, peste 56 Ja sută la semnate cantităţi de ma produse refractare. în nordic. Tcmpi
minime vor fi
paralel, la Săli.şte se lu
instalaţie oxiacelilcnică de Este bine şi necesar. Pen alamă, 2,3 tone bronz, cupru, 64 la sută la terii prime şi materiale crează la transportul şi între zero şl 5 g
colo maxime într
debitat metale şi să nl se tru că în acest vast şi im 1,7 tone plumb, 16,2 to plumb, 39 la sută la alu recuperate. grade. Izolat, în
asigure buteliile necesare portant domeniu al recu- ne cenuşi de plumb, 3,4 miniu, 96 la sută la ule Desigur, acţiunea ce împrăştierea de piatră siuni este posil
pentru amenajarea dru
de oxigen, ceea ce ne-ar perării şi refolosirii resur tone aluminiu, 42,5 tone iuri minerale, 60 la sută lor „3 R" nu este una mului sătesc. mă slabă la s<
uşura munca, i-ar spori selor secundare există hîrlie şi cartoane, 53,3 la materialo lemnoase, de campanie, ci una per PUI. Sătenii au dema nea ţa.
rodnicia. în acelaşi timp încă posibilităţi insuficient tone cioburi de sticlă. 64 la sută Ia hîrtie şi manentă, de interes na rat acţiunea de plantare La munte, vre
cartoane, 36 la sută la
credem că dacă s-ar ma puse în valoare. Iar eco Cu cele mai bune rezul materiale textile etc. ţional. Sîntem chemaţi a brazilor. 40 de cetă îi schimbătoare,
noros. Vor cătle
nifesta mai multă recep nomia naţională are ne tate se prezintă locali cu toţii să ne îndeplinim ţeni, în frunte cu pri pitaţii locale sul
tivitate şi răspundere şi voie do cantităţi lot mai tăţile Deva, Hunedoara, Răspunzând acestor ce o înaltă misiune cetăţe marul Adrian Gruesc, au de ninsoare. V
Brad, Gălan, Beriu, Ba
sufla moderat, c
din partea conducerilor bri mari de materii prime şi ru, Sîntămăria-Orlea, rinţe de marc însemnă nească, patriotică, prin plantat 120 de brazi la sificări temporar«
găzilor de construcţii de materiale — în structură Pui, Geoagiu, Brănişca şi tate, în localităţi şi în participarea la ampla intrarea în comună. Alţi 90 krn/h din
acţiune de recuperare a
pe Amenajarea hidroener complexă, diversă — pen altele. marile unităţi economi tuturor materialelor re 50 de săteni din Galaţi nord-cslic. Local
ce, pe şantiere, în scoli
getică Rîu Mare-Retezat tru dezvoltarea sa conti Recuperarea şi valori etc., au participat la re- folosibile aflate în uni au participat la împrej
am putea prelua mai multe nuă, echilibrată şi armo ficarea tuturor materia cu perarea ma terialelor tăţile economice, în gos muirea terenului arabil,
efectuată la capătul unor
materiale refolosibile, în nioasă, aşa cum prevăd lelor refolosibile consti refolosibile mii şi mii podăriile proprii. tarlale, în scopul prote
interesul general al eco documentele partidului şi jării culturilor.
nomiei naţionale". statului nostru.