Page 99 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 99
CAMPANIA Â0P.1COLÀ DÊ PRIMĂVARĂ
Situaţia Duminică, mobilizare amplă
\ f§ BRUXELLES. - La neri concrete de soluţio din teritoriile
\ Bruxelles şi-a închis porţi nare a unor probleme din la lucrările agricole
le Tîrgul Internaţional de domeniul culturii africane. arabe ocupate
\ Turism.
\ Ţara noastră a partici 1] WASHINGTON. La sfîrşitul săptămînil (Urmare din pag. 1) de Petru Băroi, în care se
¡3 HAGA. - La Amster P r e ş e d i n t e l e Repu trecute, mişcarea de pro aflau şi Ana Măniuţ, Ma
dam s-au desfăşurat lu pat cu un stand reprezen blicii Costa Rica, Oscar test palestiniană din teri noastre şi menite să ducă fia Andrei, Rovin Trif
crările conferinţei Partidu tativ pentru oferta turis Arias, laureat al Premiului toriile de pe malul ves la redarea în circuitul a- Elena Mureşan, Ileana Du-
lui Comunist din Olanda, tică românească. Nobel pentru pace ih tic- al Iordanului şi Gaza, rabil a tuturor suprafeţe bleş, Maria Marian şi
la care au luat parte 250 B HAGA. - Peste 20 000 ocupate de Israel în urma lor de teren încă nefolosite. Elena Grămescu, sorta şi
de persoane au fost eva 1987, a cerut — intr-un ar
de delegaţi, transmite a- războiului din 1967, s-a pregătea cartofii pentru
cuate dintr-un cartier al ticol publicat de ziarul Aici vom cultiva în aceas
genţia TASS. Participanţii intensificat, înregistrîn- plantat.
oraşului Rotterdam în tim „Washington Post" — în tă primăvară trifoliene, a-
s-au pronunţat pentru du-se cele mai serioase
pul operaţiunilor de dez cetarea intervenţiei străine asigurînd astfel cantităţi Pe terenurile A.E.i. Be-
crearea unor zone libere incidente de la declanşa
amorsare a unei bombe în America Centrală pen sporite de nutreţuri pentru riu, peste 60 de elevi de
de arme nucleare, pentru de 500 de kilograme ră tru a se crea astfel ca rea ei, în decembrie anul la Şcoala forestieră din
realizarea de noi paşi pe drul favorabil aplicării a- trecut. Noul val al revol ferma zootehnică a coo Sibişei au acţionai la
calea eliminării armamen masă in sol din 1944. cordurilor de pace „Esqui- tei palestiniene, însoţit de perativei". Din rîndul ce strînsul pietrelor, iar me
telor nucleare, împotriva Bomba pătrunsese pînă la polas II", semnate in Gua greve generale şi demisii tăţenilor prezenţi la lu
perfecţionării şi moderni o adincime de circa 10 temala la 7 august 1987. succesive ale angajaţilor crarea amintită notăm pe canizatorii Miruţ Zureanu
zării acestor arme. Au fost metri, unde a stat timp palestinieni din diverse Viorel Drăgoi, Ion Ciorîţă, şi Nicolae Nasta au semă
dezbătute, totodată, as de patru decenii nedesco B ROMA. - Circa 50 000 instituţii publice, precede Viorel Crişan, Nicolae nat borceagul pe 15 ha.
pecte privind traducerea perită. Operaţiunea de de femei din Italia au evenimentul marcat în fie Dueoi, llie Oprişoi ş.a., oa Iată cum, în unităţile
în viaţă a hotărîrilor ce dezamorsare şi transporta participat la Roma la o care an la 30 martie „Ziua meni care mereu se află amintite, specialiştii, me
lui de-al XXX-lea Congres re a periculosului obiect demonstraţie pentru asi pămîntului", cînd sînt co în primele rînduri la toa canizatorii şi cooperatorii
al partidului şi au fost în afara oraşului s-a des gurarea dreptului la mun memorate victimele pro te activităţile din unitate. au înţeles, duminică, să
stabilite direcţiile activită făşurat cu succes, trans că, pentru îmbunătăţirea duse în 1976. de interven Aproximativ 20 de coo profite din plin de orele
ţii în perioada următoare. mite agenţia EFE. condiţiilor de viaţă, împo ţia brutală a forţelor de
H WELLINGTON. - O- triva violenţei, transmite ocupaţie împotriva pales peratori, în frunte cu bune de lucru în eîmp,
H GENEVA. - Luni au raşul Watemata de lingă agenţia EFE. Manifestaţia tinienilor, care s-au opus deputatul Gheorghe Ursu- realizînd noi avansuri la
fost reluate la Geneva Auckland (Noua Zeelan- a fost sprijinită de totali confiscării unor terenuri leanu, se aflau la cură însămînţări, pregătirea te
tratativele indirecte afga- dă) a devenit prima lo tatea partidelor politice arabe pentru implantarea ţatul păşunii din „Luncă". renului, la celelalte lucrări
no-pakistaneze, relatează calitate din emisfera su italiene. de aşezări israeliene pe O altă echipă, coordonată de sezon.
agenţia TASS. Reprezen dică unde este interzis fu malul vestic al Iordanu
tantul personal al secre matul in locurile publice. B BRUXELLES. - Potri lui.
tarului general al O.N.U., Măsura va intra în vigoa vit statisticilor, numărul ce Pe fondul unei campa
Diego Cordovez, a avut re la 1 iunie şi în caz de lor care trăiesc sub limita nii de arestări masive, Obiectivul principal —
întrevederi cu conducăto încălcare a ei sînt prevă admisă a sărăciei în ca atît în rîndul locuitorilor
rii ambelor delegaţii pre zute amenzi foarte aspre. drul Pieţei Comune s-a ri- f din tabere, cît şi al unor
zente la convorbiri. Pe de altă parte. Ministe dicat la 45 milioane. Se l personalităţi palestiniene, calitatea lucrărilor
rul Sănătăţii din această anticipează că, în 1992, ! accelerată în ultimul timp,
B COPENHAGA. - La ţară a anunţat că va in situaţia se va înrăutăţi, 1 au avut loc ciocniri inten Instabilitatea vremii a fii cu sapa, la capetele
Copenhaga s-au desfăşu terzice de la 1 aprilie vîn- fenomenul general al să- ^ se soldate numai sîmbătă creat şi creează încă greu tarlalelor, undo nu se pu
rat primele marşuri de zarea ţigărilor tinerilor sub răciei continuînd să se ex- ţ şi duminică cu nouă pa tăţi în desfăşurarea lu tea intra cu maşina. O e-
primăvară în favoarea pă 16 ani. De asemenea, în- tindă. .' lestinieni ucişi şi 30 ră crărilor agricole de sezon. chipă de cooperatori, îm
cii, la care au luat parte tr-un document publicat Cauza majoră — în ţ niţi. Postul de radio Is Dar, cu toate acestea me preună cu mecanizatorul
mii de locuitori din capi de acelaşi minister se a- ţările C.E.E., rata şomaju- l rael, citat de agenţia EFE. canizatorii şi cooperatorii Nelu Furdui au încărcat
tală şi din alte oraşe da rată că anual peste 5 000 lui la tinerii sub 25 de i a anunţat că in ultimele din unităţile C.U.A.S.C. şi transportat din gara
neze. Participanţii la a- neozeelandezi îşi pierd ani este de două ori mai 1 zile au fost închişi peste Pui sînt puternic mobili Subeetate două vagoane
ceste manifestări s-au viaţa din cauza fumatului, mare decit la cei mai în ^ 4 000 de palestinieni. zaţi şi folosesc orice zi de cartofi la brigada din
pronunţat împotriva cursei numărul fumătorilor repre- vîrstă. Sărăcia afectează 1 Creşterea încordării a bună de lucru în cîmp, Bărăsti. Această activitate
înarmărilor nucleare, pen zentînd 22 la sută din to îndeosebi tinerii şi femeile, j fost generată şi de auto iar specialiştii controlează era coordonată de preşe
tru dezarmare şi securita talul populaţiei ţării. rizarea dată locuitorilor mereu terenul pentru a dintele unităţii, Doinei
Ignat.
te, pentru crearea de zone H DHAKA. — Preşedin m naţiunile UNITE. - I israelieni din aşezări de a descoperi porţiunile unde
se poate semăna. Toate a-
denuclearizate în nordul tele Republicii Populare Prima „zi mondială fără ! purta arme de foc. La C.A.P. Sîntămăria-
Europei şi în alte regiuni Bangladesch, Hussain Mo tutun" va fi marcată la 7 1 (Agerpres) ccste eforturi au acelaşi Orlea, Eugen Varga a se
ale continentului. hammad Ershad, a anun aprilie a.c., dată ce co- ^ scop : recuperarea într-un mănat cinci hectare cu
ţat formarea unui nou ca incide cu aniversarea a ţ Capricii ale naturii timp cît mai scurt a ră- mazăre, în condiţii de ca
ÎS ROMA. - Un „Marş binet, condus de premie patru decenii de existenţă 1 mînerilor în urmă cauza litate, îndrumat fiind per
al păcii" a avut loc in re rul Moudud Ahmed, ca- a Organizaţiei Mondiale BONN' 28 (Agerpres). — te de ploile căzute. Aşa manent de către Ştefan
giunea Toscana din Italia. re-l înlocuieşte în această sc face că şi duminică, 27 Iovănescu, inginerul şef al
a Sănătăţii (O.M.S.). A- Pe cursul mijlociu al Ri martie, formaţii compac
Au luat parte cîteva mii funcţie pe Mizanour Rah ceastă iniţiativă se înscrie nului navigaţia a fost o- cooperativei.
de persoane — reprezen- man Chowdury, informea te de mecanizatori, dotate La C.A.P. Livadia, nc-
în contextul eforturilor de prită. Din cauza creşterii cu agregate complexe, s-au
tînd circa 700 de oraşe ză agenţia de presă na puse pe v’lan mondial nivelului apelor, a aoărut putîndu-se lucra la semă
italiene declarate zone li ţională din această ţară, aflat la muncă în cîmp, la nat, importante forţe uma
pentru combaterea fuma pericolul ca navele să lo
bere de arme nucleare -, citată de China Nouă. tului, deosebit de nociv pregătirea terenului şi se ne au fost mobilizate la
care şi-au manifestat do OUAGADOUGOU. - vească podurile cu supra mănatul culturilor. La
pentru sănătatea atît a fu structurile lor. executarea lucrărilor cu
rinţa de pace, destindere La Ouagadougou s-au în C.A.P. Pui mecanizatorul
mătorilor, cit şi a persoa caracter ameliorativ. Ast
şi dezarmare, transmit a- cheiat lucrările celei de-a ★ Cornel Ceuţă a încheiat
nelor din anturajul aces WASHINGTON 28 (A- fel, l brigăzile din sate
genţiile de presă, in ca doua conferinţe a miniş semănatul inului pe în n
tora. gerpres). — în rezervaţia le Valea Lupului, Baru
drul unui miting, vorbito trilor culturii din ţările A- Potrivit directorului ge treaga suprafaţă planifi
forestieră naţională Zlack
) rii au relevat că mişcarea fricii, consacrată extinde neral al O.M.S., dr. Half- Hllls Forest din statul a- cată, în bune condiţii şi Petros, zeci de coopera
pentru proclamarea de rii relaţiilor interafricane agrotehnice, iar colegii săi tori au muncit la igieniza
I zone libere de orme nu în acest domeniu, promo dan Mahler, circa 2,5 mi merican Dalcota de Sud au pregătit o suprafaţă de rea păşunilor şi fîncţelor,
I cleare poate juca un rol vării realizărilor pe plan lioane de persoane mor s-a declanşat un puternic 10 ha pentru plantarea la defrişarea vegetaţiei
anual din cauza unor boli
incendiu, eare a mistuit
I important în realizarea de cultural ale statelor afri legate de consumul de pînă în prezent peste 140 cartofilor. Inginerul şef arboricole, la adunat de
paşi concreţi pe calea în cane. Participanţii au lan tutun. al unităţii, Liviu Marti- piatră de pe terenurile
I făptuirii dezarmării gene sat un apel în direcţia ex ha de pădure. Importante novici, se declara mulţu agricole, la scos de cioate
rale şi totale, a obţinerii tinderii schimburilor cul detaşamente de pompieri, mit de calitatea muncii. d*in locul numit Răchiţi.
unor garanţii sigure pen turale între ţările conti sprijinite de populaţie, Tot aici, mai mulţi coope Asemenea lucrări s-au e-
tru pacea în întreaga nentului. Au fost adoptate luptă împotriva focului, ratori au muncit la trans fectuat pe o suprafaţă de
lume. rezoluţii conţinînd propu care se extinde din cauza portul şi sortarea cartofi 22 ha, din care curăţări pe
vîntului puternic şi a se lor.
cetei. 20 ha. De asemenea, s-au
In aceeaşi zi la C.A.P. executat în zilele din ur
Sînpetru, mecanizatorul mă şanţuri de suprafaţă
Viorel Enăşescu, sub în (3 500 ha) pentru elimina
drumarea şi supraveghe rea excesului de umidita
Copiii în derivă de azi — delincvenţii de mîine rea inginerului şef Angela te In brigăzile Livadia şi
Dragoş, a plantat primele Valea Lupului, iar în bri
„Datorăm copiilor cel sperat .de asemenea că lial adecvat, instituţii de miUilo destrămate, fami 5 ha cu cartofi de toam gada Petros s-a defrişat
snai mare respect* (Maxi viitoarea generaţie va în cultură şi instrucţie preo liile supuse presiunilor şi nă. In acelaşi timp coo vegetaţia lemnoasă- de pe
ma debetur puero reve- semna şi o lume mai cupate de sănătatea mo segregaţiilor rasiale sînt peratorii din brigada con 7,5 ha fîneţe. Au mai fost
pentia) afirmă un precept bună, mal fericită, mai rală a copiilor şi tinere mediile în care apar ger dusă de Lia Petrescu,
pedagogic. El este adresat ferită de probleme. tului ; un cadru econo menii alcoolismului şi între care Leonora Udilă, curăţate alte 62 ha pă
deopotrivă părinţilor, e~ Dar pentru ca astfel de mic care să asigure cita narcomsmei, criminalităţii, şuni şi fineţe, iar pe 22 ha
ducatorilor şi societăţii, alienării, înstrăinării, de Vasile Petrescu, Ioan Bre- s-au administrat îngrăşă
prin instituţiile şi aşeză- presiunilor psihice şi sin : teanu, îullus Popa, Ioan minte chimice.
mintele sale. Intr-un stil DIN LUMEA CAPITALULUI uciderilor. instituţiile şi Sora, Victor Dragoş, Ne-
concis, el reflectă preocu relaţiile sociale ale lumii lu Tamaş, plantau carto NICOLAE BADIU
parea de a oferi copiilor şi capitalului sînt alţi factori
tineretului respectul, edu dorinţe şi de speranţe să un loe de muncă tuturor determinanţi ai evoluţiei
caţia şi Instrucţia, sănă fii cît mal Îndreptăţite, membrilor apţi şi valizi de mîine a copiilor de azi. LUCRĂRI PE PĂŞUNI Şl FÎNEJE
tatea fizică şi mentală cît mai legitime şi să nu ai familiilor, de natură să Nu este de mirare că cei
pentru ca ei să poată în şe dovedească simple a- ofere un suport material aflaţi doar în cumpănă J La C.A.P. Ruşi s-a ac- fîneţelor de vegetaţie lem
frunta mîine, cu şanse măgiri, noi, adulţii, avem pentru educaţie şi sănăta sau la răspîntie, dacă nu I ţionat cu hărnicie în a- noasă şi pietre, la Imprăş-
mai mari de reuşită, greu datoria — aşa cum cere te, un fundament pentru chiar în derivă, ajung de ' ceastă perioadă la execu- tSerea muşuroaielor, ferti
tăţile de azi ale părinţi preceptul de mai sus — menţinerea şi sporirea op lincvenţii de mîine, în con | tarea lucrărilor menite să lizarea unor întinse supra
lor. De mii de ani, copiii de a face tot pe ţine de timismului şi robusteţei diţiile în care creta de co * ducă la sporirea produc- feţe. în această primăvară
şi tineretul au întruchi noi pentru a crea condi psihice ale copiilor pri lorat pe asfalt este înlo I ţiei de nutreţuri pe păşu- s-au executat asemenea
pat speranţa de mai bine, ţiile unei evoluţii mlădiţe- vind viitorul lor. cuită cu pistoalele, drogu I nile naturale şi fineţe. In lucrări pe 150 ha. Dintre
de multe ori ei au repre lor umane în sensul şi pe Dar numeroase sînt ca rile i-au locul bomboane cei mai vrednici Coopera
zentat amânarea cu o ge calea cea dreaptă, a mun zurile cînd astfel de con lor, în care locul filmelor * permanenţă, formaţii de tori, Victoria Pop, preşe
I cîte 30—40 de cooperatori,
neraţie a împlinirii ros cii şi vieţii corecte şi diţii fireşti lipsesc sau sînt de istorie naţională este dintele unităţii, îi amin
turilor oamenilor. De multe cinstite. grav distorsionate în lu luat de cele unde vio I din toate brigăzile unită- tea pe Tiberiu Musollnl,
ori astfel de dorinţe au Astfel de condiţii presu mea „tuturor posibilităţi lenţa, cruzimea şi groaza I ţii, dar mai ales din O- Aurelian Coceag, Maria
rămas neîmplinite, dar de pun, însă, în mod necesar lor", în lumea capitalului. trebuie să creeze „sus- j colişu Mare, au participat Cîra, Sofia Vasiu, Maria
fiecare dată oamenii au Un cadru social şi fami Familiile de şomeri, fa- pans-ul” cu orice preţ. * la curăţarea păşunilor şi Măciucă ş.a.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tircob I I
REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr.35, Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 Aug ust, nr. 270,