Page 10 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 10

Pag. 2                                                                                                                                   DRUMUL SOCIALISMU




                     rubrica tineretului                                  CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ

                      0 fată ambiţioasă                                          Măsuri eficiente, puternică mobilizare la recuperarea                                            s


                                             -   Aşa  ai  ajuns  să  te  *                                                                                                       d ci
                   Ü®¡1Ü                                                                                                                                                         R.
                                           situezi  pe  locul  intîl  pe  |                                                                                                      U
                                           judeţ  la  concursul  prole-  *   restanţelor şi realizarea unor lucrări de cea mai bună calitate!'                                   n
                                           sional  din  agricultură  „Cel  |                                                                                                     Ic
                î                          mai  bun  producător  din  *   (Urmare din pag. 1)    numai  la  porumb,  ci  şi  la   furajeră,  40  cu  lucernă  în   activităţi   realizate   de   me­  c;
                                                                                                                                                                                 U
                                           zona necooperativizată"... I                          celelalte   culturi,   recolte   cultură  pură,  40  cu  ovăz,   canizatorii   Nicolae   Medres-   p
                                             —  Aceasla-i  altă  poves-  J   canizatorilor   Adam   loniţă   superioare  în  1988,  an  ho-                                      p<
                                           te.  Nu  ajunge  doar  să  >   şi   Francisc   Acs.   Corne]   tărîtor  al  actualului  cincinal,   78  cu  iarbă  de  Sudan  ş.a.   cu,  Victor  Bolea  şi  Nicolae   <i
                                                                                                                                                              Ritmul
                                                                                                                           O  mare  parte  a  terenului
                                                                                                                                                      Bolea.
                                                                                                                                                                          lucru
                                                                                                                                                                      de
                                           munceşti,   ci   trebuie   să   I   Tărăpoancă,   inginerul   şef   aşa  cum  nc-a  cerut-o  tova­  a'fost   fertilizată   cu   îngră­  sporeşte  de  la  o  zi  la  alta.   p
                                           obţii   şi   rezultate,   adică   '   al unităţii, sublinia :  răşul   Nicolae   Ceauşescu,   şăminte   naturale,   la   pre­  Se  fac  intense  pregătiri  în
                                           recolte  cit  mai  bune.  In  [                      secretarul  general  al*  parti­  gătirea   terenului   şi   însă-   vederea  trecerii  la  planta­  TI
                                                                        —  Deşi  ne  preocupa  a-
                                           plus,   la   un   asemenea   -   Ungerea   unui   ritm   înalt,   dului.        mînţări   se   urmăreşte   rea­  rea   cartofilor.   întreaga   E
                                           concurs   este   necesar   să   I   acordăm  o  atenţie  maximă   In   stabulaţia   1987/1988,   lizarea   unei   calităţi   supe­  cantitate  do  sămînţă  de  ca­  Si
                                           dovedeşti   şi   cunoştinţe   *   calităţii   lucrărilor.   întrea­  Asociaţia  economică  de  la   rioare.  re  dispune  unitatea  a  fost   Ci
                                                                                                                                                                                 P
                                            teoretice,  să  stăpineşti  teh-  j   ga  suprafaţă  ce  o  vom  se­  Bobîlna   s-a   confruntat   cu   —  La  ce  se  lucrează  în   sortată  şi  s-a  încheiat  ad­  /.i
                                           nologiile  culturilor  de  ce-  *   măna  a  fost  fertilizată  cu   o  lipsă  acută  de  furaje.  în   aceste zile ?  ministrarea  celor  peste  1000
                                           reale,   de   porumb,   din   t                       asemenea  condiţii,  este  fi­  —  Am  reluat,  după  ploi,   tone   îngrăşăminte   naturale
                      CRISTINA OPREAN      pomicultură   şi   legumicul-   I   îngrăşăminte  de   chimice,   pe   rească   decizia   conducerii   însămînţarea   sfeclei   fura­  —  la  aceste  acţiuni  au  luat   Oi
                                                                                       destinate
                                                                                   ha
                                                                           60
                                                                      cele
                     Este mică  de   statură,   tură.  Am  pus,  deci,  mina  '   cartofilor   am   administrat   unităţii  de  a  realiza  o.co­  jere  —  lucrare  ce  o  rea­  parte   toţi   locuitorii   sate­  lil
                   sprintenă   in   mişcări  şi  pe  carte  şi  m-am  pregătit.  |   gunoi   de   grajd.   Terenul   titură în această direcţie.  lizează  Ioan  Olah,  Glieor-   lor  Bobîlna  şi  Foit  —  c-
                                mişcări
                   foarte  tinărâ.  Are  doar  19   M-au  ajutat  şi  profesorii  *   este   pregătit   grădinăreşte,   •—  Nici  nu  se  pune  pro­  ghe  Boticean  şi  Petru  Evi.   videnţiindu-se   —   cum   ne
                   ani.   Locuieşte   in   satul  de  la  Liceul  agroindustrial  |   mergem   cu   o   densitate   blema  ca  în  acest  an  să  nu   O  dată  cu  ea  se  aplică  şi   spunea  Irina  Radu,  preşe­  ci
                                                                                                                                                                                 fi
                   Pane, din comuna Dobra.  din  Uia,  pe  care-l  urmez  *   optimă  la  unitatea  de  su­  realizăm  necesarul  de  nu­  îngrăşăminte   chimice.   Rea­  dinta  unităţii  —  Ioan  Mi-   to
                   I'oce  parte  dintr-o  familie  la  cursul  seral.  Asa  am  t  prafaţă.   Cele   145   ha   ce   treţuri  —  opina  Ioan  Su­  lizăm   o   densitate   optimă   ron,   Ioan   Cristea,   Ioan   P-
                   ele  gospodari  v ednki,  care   reuşit  să  mă  situez  pe  '   vor  fi  cultivate  cu  porumb   san,   directorul   complexu­  de  plante  la  hectar.  Asi­  Jude,   Valeria   Gabor,  Oli­  în
                                r
                   •'şi   onorează   statutul   de  locul  inlii  la  etapele  pe  >   au  fost  ogorîte  în  toamnă,   lui  de  vaci  cu  lapte  de  la   gurăm  astfel  o  bază  temei­  via   Ţîrlea,   Lazăr   Ghibu,
                   oameni   ai   satului,   culţi-  C.U.A.S.C.   şi   pe   judeţ,   I   au  fost  fertilizate  în  între­  Bobîlna.  nică  pentru  obţinerea  unor   Veniamin   Lăscău,   Petru
                   vindu-şi  an  de  an  pămin-   apoi  să  particip  la  ia  za  ]   gime  cu  îngrăşăminte  chi­  —  Cum  veţi  atinge  acest   recolte   superioare   de   nu­  Mureşan şi mulţi alţii.
                   tul,   crescind   in   gospodă­  linală  pe  ţară,  care  s-a  |   mice.   Realizăm   un   pat   obiectiv ?  treţuri.                Se  poate  concluziona  că,   se
                   ria   proprie   numeroase   a-   desfăşurat  in  judeţul  Dini-  *   germinativ  de  bună  calita­  —  Am  stabilit  o  structu­  Şi  la  Cooperativa  agrico­  sub   îndrumarea   comitetu­  I>
                   nimale   şi   contractind   cu   boviţa.           te.   O   mare   suprafaţă  de   ră  optimă  a  culturilor  ce   lă  de  producţie  din  Bobîl­  lui  comunal  de  partid  şi   tâ
                                                                                                                                                                                 Si
                   statul  surplusul  de  produ­  —  Acolo cum o lost ?  teren   este   irigată.   Sîntem   le   însămînţăm   în   aceste   na,   campania   agricolă   de   a   consiliului   popular,   în   în
                   se   agroalimentare   rezultat   —  In primul rind am a- I  hotăriţi să obţinem, nu  zile — 50 de ha cu sfeclă  primăvară   a   fost   reluată   Rapoltu  Mare  se  depun  e-   tc
                   din   munca   lor.   De  lapt,  vut  prilejul  să  Învăţ  multe  *                                      sub   imperativele   grabei   şi   forturi   stăruitoare   pentru   bl
                   de   la   părinţii   şi   bunicii  lucruri  noi,  pe  unele  din­                                       calităţii.   Imediat   ce   starea   recuperarea   rămînerilor   în   tu
                                                                                                                                                                                 rii
                   ei  a  moştenit  C  rişti  na  O-   tre  ele,  cu  siguranţă,  le  |   I                             I  solului  a  permis,  s-a  intrat   urmă   la   pregătirea   tere­  Iii
                   prean,   tinăra   care   ne-a  vom  aplica  şi  la  noi.  In  '   A N I V E R S A R E                   la    pregătirea   terenului   nului   şi   semănat,   efec-   7.ti
                   inspirat  aceste  rinduri,  bu­  renumita  staţiune  pomico-  î   1                                  I  pentru   însămînţarea   sfe­  tuîndu-se   lucrări   de   bună   m
                                                                                                                                                                                 tic
                   curia  şi  priceperea  de  a   lă  de  la  Voineşti,  în  sa-  (   •  (Urmore din pog. t)  sfera   sărbătorească   a   clei  de  zahăr  ce  va  ocupa   calitate   —   garanţia   obţi­  cii
                   munci   pămintul,   de   a  tul  Gemeni,  dintr-o  zonă  *   1               după-amiezii.           l  40  de  ha  —  ca  şi  la  încor­  nerii   unor   producţii   agri­  Z;
                   creşte şi îngriji animale.  necooperativizată,   am   cu-  |   0               în  ansamblul  ei,  ani­  •  porarea seminţei în sol —  cole superioare.       K
                     -   încă   de   cind   eram   noscut  şi  am  făcut  un  util  *   1       versarea   organizată   de   I                                                   PI
                   de-o  şchioapă  am  început  schimb  de  experienţă  cu  |   •  gotescu  şi  Ioan  Cosmoi   tinerii   Liceului   indus­  t                                    fa
                   să   merg   cu   ai   mei   la  numeroşii  tineri  care  trăiau  J   l  au  fost  urmate  de  con­  trial   nr.   5   Deva   s-a                              în
                                                                                                                                                                                 el.
                   lucru  in  cimp.  Făceam  şi  acolo  şi  munceau  in  gos-  i   cursul   „Cel   mai,   cea   constituit   într-o   acţiune                                    ca
                   eu  ce  puteam.  Mai  pă­  podăriile  proprii,  fiind  sta-  <   mai..."   Drept   premiu,   eu   ample   reverberaţii                     PATRIEI            <h
                   zeam vitele, mai pliveam..■  tornici   contractanţi   cu   î   I  concurenţilor,   mai   întîi,   educative,   într-o   mani­
                   Dar   cu   cit   mă   inălţam,  statul.  La  noi  nu  sint  ati-  |   •  tuturor   sărbătoriţilor,   festare   care   s-ar   cu­  ftytnk d e  m u ñ e s , Iém M n íe  d e  ta ră  !
                   deveneam   mai   pricepută,  ţia  tineri  in  sat,  mulţi  au  '   I mai  apoi,  li  s-a  oferit,   veni   generalizată   şi
                                                                        un
                                                                                          . rina
                                                                             „tort-surpriză".
                                                                                                permanentizată
                   ii  ajutam  cu  mai  mult  fo­  plecat  spre  oraşe  şi  au  j   ■  un „lon-surpriza   Pînă   permanentizata ia ni-  la   ni­  ©                          j
                                                                                          cînte-
                                                                        tîrziu,  dansul
                                                                                                       tuturor
                                                                                                velul
                   los.  Acelaşi  lucru  ii  lac  şi  cam  uitat  de  munca  pă-  *   I  tîrziu, dansul şi  şi  cînte-   velul tuturor unităţilor  unităţilor   ţ
                                                                        cul a încununat âtmo-
                                                                                                de învăţămînt.
                   acum,   împreună   cu   Iraţii  mintului,   de   obirşia   lor.   j   f5   cui a încununat   âtmo-   de învăţămînt.   t  Ideile proprii
                   mei  mai  mici.  Intr-o  gos­  Eu  încă  nu  m-am  gindit  J                                                                                              \
                   podărie  ca  a  noastră  —  niciodată   să-mi   părăsesc   t                                                                                          „ ((
                   avem  două  vaci,  o  pereche  satul.  Simt  că  aici  este  8                                                    şi munca „de echipă
                   de  boi,  14  oi,  cinci  porci,   locul  meu  şi  aş  vrea  ca  '                                                                                            l»i
                   iepuri,  gişte,  găini,  pămint  numai  pe  aceste  melea-  (                                                 (Urmare din pag. 1)  lite  de  rezistenţă,  iuncţio-  l   zi?
                   pe   care-l   cultivăm,   ceva  guri să rămin.   -                                                                                 naiitate,   economicitate,   i   D(
                   fineaţâ,   grădină   cu   prwr   in  ce  priveşte  concursul,  |                                                                   calitate,   estetic.   Este   în   i   bc
                   şi  meri  —  munca  începe  nu  am  reuşit  să  mă  cla-  „                                                                        discuţie   prestigiul   nostru,   \   Al
                                                                                                                                                                                 hc
                   de   la   crăpatul   zorilor   şi  sez  iar  pe  primul  loc  -  |                                         cum  a  făcut-o  şi  la  re­  ai  ţării.  Şi  trebuie  să-   l   de
                                                                                                                                                                           1
                   nu   conteneşte   decit   sea­  poate  şi  datorită  emoţii-  '                                            centa  plenară  a  C  .C.  al  apărăm, să-l consolidăm". )  ris
                   ra,   tirziu.   Cum   pămintul  lor  pe  care  le-am  avut,  >                                             P.C.R.  -  să  îndrăznim  mai   Dacă  privim  din  unghiul  \   Ş'
                                                                                                                                                                                 ci
                   este  tot  pe  coaste  şi  nu  participind   pentru   prima   I                                            mult  in  munca  de  cerce-  rezistenţei   şi   sistematiză-   (   vc
                   din  cel  mai  fertil,  trebuie  oară  la  o  asemenea  ma-  '                                             tare-proiectare,   să   punem  rii,  ii  ,aflăm  ca  principali  )   ic
                   să-l  munceşti  cu  pricepere  nilestare  -,  dar  m-am  si-  |                                            ştiinţa   şi   tehnica   mai  autori  de  proiecte  pe  in-  l   rit
                                                                                                                                                                                 Ja
                   şi   din   greu,   pentru   a-i  tuat  printre  cei  din  pluto-  »                                        din  plin  in  slujba  produc­  ginerii   Nicolae   Zaliarie,   ţ   rii
                   smulge   roadele.   Dar   noi,   nul  fruntaş.  Am  mai  lost  1                                           ţiei,   a   vieţii,   a   progre­  Ludovic  Zsok,  Didona  Ho-  i
                   la  lei  cu  ceilalţi  locuitori  răsplătită  şi  cu  o  diplomă  ,                                        sului.   Şi   dacă   ne   stră­  ria,  Ion  Florea.  In  direcţia
                   ai   satului,   oameni   harnic  oferită   de   organizatori   |                                           duim, iată că reuşim".  drumurilor  şi  sistematizării  )
                   şi  buni  gospodari,  o  fa­  pentru  cel  mai  tindr  con-  *                                               Sigur,  şi  munca  aceas­  se  situează  in  prim-plan  l   TI
                  cem  cu  tragere  de  inimă,  curent.  Sint   ambiţioasă,  |                                                ta   de   cercetare-proiectare  inginerii  Ion  Fioca,  Troian  1   re
                   Arăm  cu  boii,  prăşim  şi  mi-am  propus  să  mă  pre-  '                                                este  „de  echipă".  Este  a-  Fiiip   şi   Nicolae   Vidiţchi.   )   Ni
                                                                                                                                                                                 te
                   secerăm   manual,   ingrăşăm  zint  şi  la  următoarea  edi-  j                                            devărat,   fiecare   gindeşte  De  iazuri  şi  hidrotranspor-  ^   C /
                  pămintul...   Cum   la   toate  ţie   a   concursului,   dar   >.                                           singur,  o’e  ideile  lui,  insă  iuri  răspund,  între  alţii,  in-  '   tr;
                                                                                                                                                                                 Ci
                   aceste  lucrări  sint  necesare  mult  mai  bine  pregătită,  |                                            ele  intră  in  competiţie,  ss  ginerii   Ioan   Abraham,   uo
                   multe   braţe   de   muncă,  in  aşa  lei  incit  să  mă  in-  J                                           adaugă,   se   îmbogăţesc,  Alexandru   Cosma,   Nicolae   Zj
                   este  firesc  să  ne  ajutăm,   trec  cu  şanse  reale  pen-  i                                            pentru  a  da  rezultatul  ii-  Pirvu, Gheorghe Antonie,  (IVI
                                                                                                                                                                                 D(
                   incă  de  mici,  părinţii.  Aşa   tru locul in Hi pe ţară... *                                             nai  scontat.  „De  exemplu  -   La  topografie  şi  fotogra-  .   ni
                   am  învăţat  cum  se  mun­  —  Nu  putem  să-ţi  dorim  j                                                  spune   Paul   Mărginean,  metrie  semnează  zilnic  in-  ţ   (F
                   ceşte   pămintul,   cum   se   decit succes I                               Orăştle.   Sudorul   Nicolae   Pasc»   tot  ce  se  construieşte  ‘n  ginerii   Alexandru   Cioară,   l   Bj
                                                                                                                                                                                 (C
                   cresc animalele.           MIRCEA LEPĂDATEI î       unul  întreprinderea mecanică confecţii   lor   metalice   de   la   secţia   scu-   domeniul  pe  care-l  deser­  Ştefan   Marin,   Alexandru   1   T*
                                                                           dintre
                                                                                 făurarii
                                                                       lârie.                                                 vim  (la  sol  -  pe  orizonta­  Feier,  Mia  Hui.  De  aii-  l   (D
                                                                                                                              lă  şi  pe  verticală)  se  rea­  mentărlle  cu  apă  şi  insta-  i   so
                                                                                                                                                                                 Dr
                                                                                                                                              proiectele  laţiile  sanitare  se  ocupă,  1
                                                                                                                              lizează
                                                                                                                                      după
                           Factor dinamizator al progresului şi înfloririi patriei                                            plecate  din  atelierul  con­  cu   rezultate   superioare,   4   ek
                                                                                                                                                                             \
                                                                                                                                                                                 ră;
                                                                                                                                                                      Stokel,
                                                                                                                                                              Henrieta
                                                                                                                              strucţii.  Multe  alte  obiec­
                                                                                                                                                      inginerii
                                                                                                                                                                                 Pil
                                                                                                                                                                                 r-i
                    (Urmare din pag. 1)   legalitatea datelor rapor­  acţionează   mecanismul   e-   cipale  :  ©  Manifestarea  de   tive,   tehnologii,   instalaţii,  Angela  Munteanu  şl  telini-  J   Co
                                          tate prin bilanţurile conta­  conomico-financiar.   De   a-   maximă  exigenţă  în  gospo­  montaje  etc.  au  contribu­  danul   Marius   Mogoş.   In   \   na
                                           bile, datorate nerespectării   ceea,   înfăptuirea   rigorilor   dărirea   mijloacelor   mate­  ţia   decisivă   a   colegilor  timp  ce  din  colectivul  ce-  l
                                          disciplinei financiar-eop   eficienţei  trebuie  să  se  con­  riale  şi  băneşti  ©  Interzi­  de  la  atelierele  minier  şl  lor   14   desenatori   este
                rol   (pîrghii   eficiente   ale   labile.           cretizeze   în   valorificarea   cerea  cu  desăvîrşire     c-   electromecanic,   conduse   de  greu   să   te   opreşti   doar   c 1
                neeanismului   econom   ico-   Desigur,   mecanismul   e-   cit  mai  înaltă  a  resurselor   fectăurii   de   cheltuieli  a  ne-   Ştefan Rădoiu, respectiv,  la   Marina   Albu,   Hei   ga
                financiar)   desfăşurate   în                        consumate,   în   reducerea   economicoase,   precum   şi   Remus   Gabor.   Dar   chiar  Zăvoianu,   Mcdi   Bokor,
                primul   trimestru   1988   au   eonomico-finandar   repre­  costurilor   şi   ridicarea   ni­  de  alte  cheltuieli  care  nu   şi   in   activitatea   atelieru­  Magdalena Andraş.  fi  l
                                                     ansamblu
                                          zintă
                                                              com­
                                                un
                scos  în  evidenţă  mai  mul­  plex   de   legităţi,   structuri,   velului   tehnic   şi   calitativ   se   încadrează   în   bugetele   lui   nostru,   conlucrăm   cu   Am  dat  extensie  enum'   să,
                te  cauze  care  au  făcut  ca                                                  de  venituri  şi  cheltuieli  ©   ei  şi,  ia  rindu-ne,  le  a-  rării  unor  lucrători  şl  spe­  lat
                aceste  întreprinderi  să  în­  principii,  metode  şi  pîrghii   al  producţiei,  sporirea  be­  Neefectuarea   de   aprovizio­  cordăm   sprijin  in  proble­  cialişti,   de   înaltă   prob'-   pl(
                                                                     neficiilor  şi  creşterea  ren­
                                                                                                                                                                                 de
                registreze   pierderi   în   loc   de  mişcare  şi  conducere  a   tabilităţii.   Noile   exigenţe   nări   cu  materii   prime  şi   mele   lor.   Lucrăm   pentru  taie   profesională,  ca  răs­  sla
                                                                din
                                          activităţii
                                                     economice
                ,!e   beneficii.   Evidenţiem,                       formulate  de  secretarul  ge­  materiale   peste   necesar,   subunităţile   Centralei   mi­  puns  Ia  observaţiile  critice   dir
                in   continuare,   cîteva   din   patria   noastră.   In   aceste   neral   al   partidului,tovară­  care  nu  se  încadrează  în   nereurilor  Deva  in  opt  ju­  releritoare   la   faptul   că   ral
               cauzele  principale:  A  De­  rinduri   ne-am   oprit   doar   şul   Nicolae   Ceauşescu,   la   normele  de  stoc  şi  în  nor­  deţe   ale   ţării.   Executăm  scriem   prea   mult   despre   CU]
                                                                                                                                                                                 do
                păşirea   costurilor   de  pro­  la   cîteva   aspecte   întîlnitf              mativele  aprobate  ©  Inter­  proiecte,  urmărim,  pe  şan­  tehnică,   cifre,   obiective   tre
               ducţie   datorită   nerealizării   mai  frecvent  în  activitatea   plenara  C.C.  al  P.C.R.  din   zicerea   introducerii   în   fa­  tiere,  punerea  lor  in  operă,  şi   mai   puţin   despre   cel   mi
               planului   la   produeţ'a   fizi-   de   control.   Important   este   28—29  martie  a.c.  privind   bricaţie   de   materii   prime   aducem,  împreună  cu  be­  care   minuiesc,   vehiculează,   tă
               <>â  &  Nerespeetarea  nor­  însă  să  se  reţină  că  efl   aplicarea   mecanismului   e-   şi   materiale   care   depăşesc   neficiarii   şl   constructorii,  realizează   toate   acestea,   pr<
                                                                                                                                                                                 ti ei
                                          oionţa  economică  se  vali­  conomico-financiar   trebuie
                melor  de  consum  stabilite                         să  fie  înscrise  la  loc  de   normele  de  consum  ©  Ac­  eventuale   modificări,   com­  care,  prin  capacitatea  pro­  1
               l   materii  prime,  combus­  dează   drept   criteriu   fun­  frunte  în  agenda  de  lucru   ţiuni   ferme   pentru   a   se   pletări,   îmbunătăţiri.   Sim­  prie  de  creaţie  şi  acţiune,   doi
                ;1
                tibili.   energie   electrică   damental   căruia   îi   este                   pune   stavilă   imediată  uti­  ţul  datoriei,  al  înaltei  res­  prin   laptele   lor   concrete   cer
               ele.   ©   Neîncadrarea   pro­  subordonată   întreaga   miş­  a  fiecărei  unităţi  economi­  lizării  fondurilor  fără  efi­  ponsabilităţi   revoluţionare,  de  muncă,  aşazâ  in  fre­  po:
                                                                                                                                                                                 for
               duselor   in   indicatorii   de   care   planică   a   economiei   ce,  a  tuturor  centralelor  şi   cienţă   şi   răspundere   ®   patriotice   ii   caracterizează  care   zi   pe   fruntea   ţării   CU!
               calitate   ©   înregistrarea   u-   socialiste,   în   ansamblu,   şi   ministerelor,   organelor   de   Toate   unităţile   economice   pe   flecare.   Nimănui   nu-i  noi cununi de frumuseţi şl  tul
                                                                                                                                                                                 dir
               nui  volum  mare  de  cheltu­  a   fiecărei   verigi   compo­  finanţe, bănci şi preţuri.  trebuie  să  se  încadreze  în   este  indiferent  dacă  lucrul  '  bogăţii.  Iar  oamenii  des-   va
               ieli   neproductive   formate   nente,   mai   ales   în   con   Pentru   obţinerea   unor   cheltuielile   prevăzute   în   merge  bine  sau  rău,  dacă  pre  care  am  scris  aceste
               din   amenzi   şi   penalităţi   diţiile   reproducţiei   lărgite   rezultate   pozitive   imediate   buget,   iar   prevederile   a-   obiectivul   se   finalizează   rinduri   lac   cu   prisosinţă
               pentru   nerespeetarea   clau­  de  tip  intensiv.  In  ultimă   est  necesar  ca  în  toate  în­  cestora   Sînt   obligatorii   şi   în   termen   ori   nu,   dacă   asemenea   servicii   patriei
               zelor  din  contrarie,  locaţii   instanţă.   eficienţa   reore   treprinderile  să  se  acţione­              întruneşte condiţiile stabi- noastre socialiste.
               O.F.R  etc.  ©  Deficienţe  in   zintă  barometrul  oare  mă­  ze   cu   multă   responsabili­  trebuie   respectate   Întoc­
               legătură cu realitatea şi  soară intensitatea cu care  tate în cîteva direcţii prin­  mai.
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15