Page 102 - Drumul_socialismului_1988_04

«y* «* DRUMUL SOCIALíSMULU

F L O A R E A T Ă R I I Î N T Î I D E M A I L A H U N E D O A R A \

întîi de Mai, întîi de floare, ■ întîi de Mai, aici, la Hunedoara, |
Mireasmă a cîmpiei şi a semnului la sărbătoarea muncii împlinite, 1
prezent mai mîndră înfloreşte primăvara
Gîndul ne este vie sărbătoare
Intr-un timp de fapte şi de crez sub zările mai amplu arcuite. j
ardent.
Vin oţelarii la raportul faptei l |ici n
Cerul dimineţii se deschide-n zare şi cei ce din adîncuri scot lumină, i genera
Orice clipă ne este azi Menire, cei ce înalţă case şi palate, ? cliciat
ce, In
Pîinea e dulce şi o gustă fiecare, bucura
In numele primăverii — declarăm cetatea muncii, proaspătă grădină. j interes
iubire. la i
Ii io nici
In purpură se-mbracă zări de aur ( activiti
„Cîntarea României“ - festivalul Trăim această demnă şi mare lumină, şi trec vibrînd coloanele albastre, lóate :
municj
Cuvîntul ce-I rostim — hotărît ne va fi,
în zi de Mai, cununile de laur
susfint
Floarea ţării — rămurire lină
Sub privirile noastre mereu va înflori. prinos le-aducem devenirii noastre. tifia 13
mu/.ic:
muncii şi creaţiei întîi de Mai. întîi de floare. DUMITRU SPĂTARU terprot
z.icii«
Mireasmă a cîmpiei şi a semnului pînă îi
prezent,
Grandioasa manifestare do a-.şi pune în evidenţă doara. Rezultate aparte Gîndul ne este a muncii sărbătoare, P O E M ' \
a spiritualităţii româneşti talentul, de a da contur prin contribuţia adusă la Intr-un timp de fapte şi de crez
„Cîntarea României", crea­ clar şi eficient forţei edu­ formarea omului nou înre­ ardent.
tă la iniţiativa secretaru­ cative pe caro o incumbă gistrează activitatea cu frumoasa tinereţe e seninul ^ • 1
lui general al partidului, repertoriul militant, revo­ cartea • şi filmul, creaţia MIRON TIC Albastru, cum sînt zilele de Mai, | La sfî
preşedintele Republicii, luţionar promovat de miş­ plastică, literară, muzica­ • 14,
t o v a r ă ş u 1 Nicolae carea artistică de tunători lă, instituţiile profesionis­ M U N C I T O R I I Cînd inimile îşi revarsă plinul \ litică
Ccauşescu, şi-a accentuat hunedorcană. Oamenii te de spectacol din Petro­ t Să încălzească stfămoşcscu plai \ rea pr
permanent, de-a lungul muncii se regăsesc astfel şani, Deva, Hunedoara. Ei tipăresc lumină din cărbune Teleju
celor şapte ediţii alo sale, în fericita ipostază de 'Sînt aspecte care evi­ Ei scriu cu flăcări românească pîine în vremi de pace şi de libertate, \ presio
menirea pentru care a creatori şi beneficiari ai denţiază o puternică vatră Ei trec prin cîntec zările lui Mîine Cu frunţile spre soare ridicate. ) luptei
fost concepută — aceea actului de cultură. de spiritualitate actuală, şi-l fac muncitoreştc să răsune luţiom
de festival - al muncii şi O deosebită efervescen­ despre a cărei personali­ Clădim, convinşi in veşnicia ţarii ţ \ munci
creaţiei, cadru optim de ţă a creaţiei a generat fes­ tate vorbesc manifestări Ei sînt prin fapte adeveritorii colore
stimulare şi punere în tivalul în cadrul puterni­ de elevată ţinută — Fes­ Ei sînt poeţii vrerii tuturor Şi apărăm tot ce ne aparţine ^ rar-mi
valoare a disponibilităţilor celor colective muncito­ tivalul culturii şi educa­ In ei sc-ncrede patria cu dor Din Ţebeâ pînă-n largurile mării, | ţ • 20,
de inventivitate tehnico- reşti ale C. S. Hunedoara ţiei socialisto hunedorene Visînd Ia munţii noii ei istorii „Acas
ştiinţifică, a talentului aiv în care s-a născut iniţia­ „Sarmis", „Luna culturii Ei sens de aur dau acestor toate Ca oameni de-omenie şi de bine, ^ Casei
tistic al oamenilor muncii, tiva „Dialog hunedorean", şi educaţiei socialiste pen­ Eroii zilnici, simpli, din popor... In zilele de Mai cu flori şi steaguri ^ Premit
tineri şi vîrstnici, ce aduc C.S.V. Călan, întreprinde­ tru tineret „Costeşti", fes­ De-accca, cu firească demnitate, lejurn
un cald omagiu partidului, rilor miniere Petrila, Vul­ tivalul do muzică uşoară, Poemul meu se uită-n ochii lor. Din azi în mîine trecem peste praguri, ţ dro
patriei socialiste, remar­ can, Lu.pcni, I.U.M. Pe­ Í 22,
cabilelor împliniri ale a- troşani, U.U.M.R. Crişcior creaţie literară şi plastică EUGEN EVU AUREL D. CÂMPEANU g ratni
nilor socialismului. şi I.M. Barza, meCanică cu tematică minerească
Actuala ediţie a festi­ şi chimică- Orăştie, minei, „Cînteeul adîncului", „Gă-
valului reuneşte în acti­ ţesătoriei de mătase, ter­ luşcrul transilvănean", ma­
vitatea de creaţie şi inter­ mocentralei Deva ş.a. O nifestările deschise cine- Gînduri la sărbătoarea muncii
pretare artistică mai bine reală emulaţie a cunoscut clubiştilor „Omul şi pro­
DEV
de o cincime din populaţia activitatea artistică de ducţia", poeţilor populari cat (i
judeţului. în cercurile de amatori din satele judeţu­ „Patriei, din toată ini­ O .dată cu venirea pri­ între cei care ard Sînt pădurean şi mă mân­ stins
creaţie, în formaţiile ar­ lui, remareîndu-se comu­ ma", alto acţiuni judeţene măverii, un suflu înnoitor lâ temperatura 'înaltă a dresc cu acest lucru. De HA :
tistice sînt cuprinşi mineri, nele Vaţa de Jos, Geoa- şi locale, tot atîtea pe­ marchează şi creaţia plas­ pasiunii pentru frumo­ mic m-a cuprins dragul io I-I
AnojJi
siderurgişti, energeticieni, giu, Dobra, Băiţa, Orăş- rioade’ de vîrf în cultura tica . hunedoreană. . . Ş-’au sul artistic mu număr şi pentru portul acestor me­ dccf'
constructori, chimi.şti, ce­ tioara do Sus, Boşorod, hunedoreană integrată Fes­ 'reluat documentările indi­ cu. Taraful din Vaţa do leaguri. Nu'ştiu să fie al­ aur- f-
ferişti, ţărani cooperatori Vălişoara, Beriu, Sarmi- tivalului muncii şi crea­ vidúale sau de grup şi Jos mi-a legănat tinere­ tul mai frumos, mai lu­ căra);
romeţ
si mecanizatori, elevi şi zegetusa, Densuş, locali­ ţiei „Cîntarea României". deopotrivă, dialogul direct, ţea. în cadrul său activez crat cu atîta migală. Ca (Varît
studenţi, fruntaşi în .muncă tăţile din raza Consiliului permanent, cu. oamenii şi acum. Folclorul mu­ orice om al locului, cu­ seriile
şi la învăţătură, dornici unic agroindustrial' Hune­ MINEL BODEA muncii,,' .contactul cu rea­ zical moţesc, cu inegalabi­ nosc o mulţime de meş­ brie); (
lor
li tăţiîe * judeţului café stau lele sale ţarine şi doine, teşuguri dobîndite din Vaga!:
la b'azâ conceperii unor constituie pentru mine un bătrîni. Tîrziu am aflat I-II
lucrări cu' un profund me­ bun de mare preţ pe care, că unele intră chiar în GAN :
seriile
saj umanist,' ce se consti­ prin intermediul tarago­ domeniul artelor. Exe­ LONIi
tuie în documente ale cut multe obiecte în­ (M i îl
F 1 o rar eroismului cotidian al lo- tului, am încercat să-l crustate în lemn, în SA :
fac mai bine cunoscut în
euitoi'iíor acestor ■ melea­ special de prun, legate resc);
guri. Conştienţi de nobila judeţ, în ţară şi dincolo în cositor (fuso de arnici, ma
(Retez
Cu paşi de verdeaţă, fulguind cu noştri primăvara perpetuă, înălţîndu-se lor menire,' artiştii plastici de graniţele ei. Peste tot coderişti de bici, carabe timpul
imaculate petale, scriindu-şi inimitabila prin neodihna şi dăruirea întregului po­ hunedoroni urmăresc - eu s-a bucurat de o caldă a- de cimpoi, ciocane de roşie)
al
ranp-'
mesager
Ca
preciore.
poezie, primăvara — metaforă a deve­ por, prin clarviziunea Cîrmaciului în­ atenţie procesul viu al său am devenit unul din­ nuntă), dar şi podoabe (ră­
nirii — a pictat, cu lumini şi culori de ţelept. . muncii zilelor noastre, femeieşti (cingători de reşti
descoperind în el noi po­ tre rapsozii cunoscuţi. în balţ, cingători cu chei, cu GIU-I
ea ştiute, parcurile, grădinile şi balcoa­ Poate, mai mult ca ori cînd acest a- sibilităţi de autodepăşire. tot acest timp am încercat inele, chei pe chişi ş.a.). trat
HAŢE
nele. noţimp presupune angajarea noastră a Artiştii plastici profesio­ să împletesc munca în Trăiesc o mare fericire .seriile
Iat-o, trecînd cu alai de flori prin tuturor, în şuvoiul creator, cu mintea nişti .şi amatori întâmpinăm producţie, ca maistru la cînd le văd sclipind în BHAZ
1
livezi, în zumzetul şi iureşul albinelor, şi braţele pe vastul şantier al devenirii Ziua de 1 Mai cu lucrări secţia do calcită din Vaţa soare, la joc, în vatra sa­ CALA
oprindu-se la stînelo cu miei, ori pe socialiste a patriei. care oglindesc oamenii şi de Jos, cu evoluţia sce­ tului. Mă bucur astfel că ta
SIMEl
pagina şcolarului din clasa I, caro în­ Ogoarele mirosind a reavăn şi-au realizările zilelor noastre, nică. Satisfacţiile au fost pot să duc -mai departe ramie
cepe să pătrundă tainele cunoaşterii. primit seminţele „mirabile", pe care le creaţii care vor face parte deosebite. Ele sînt posi­ o tradiţie străveche. O Toate
seria
Primăvara înainte de toate semnifi­ vedem cu ochii minţii — lanuri, le din viitoare expoziţii. Nu­ bile datorită condiţiilor de tradiţie a muncii şi frur le mi
pentru
am
că un început: floarea ce va deveni auzim foşnind, le simţim mireasma. mai astfel ne îndeplinim afirmare a talentului ofe­ museţii, răsplătit cu care premii
fost
menirea de a contribui la
fruct, lujerul firav care va fi rod bogat, Primăvara cheamă celelalte anotim­ educarea estetică, patrio­ rite do societatea noastră în „Cîntarea Românie!",
puri pentru împlinirea muncii, căci ea,
copilul ce se va face OM mîine, omul tică a locuitorilor judeţu­ socialistă. Patriei, partidu­ iar recent cu un neaştep­
de azi ce pentru o clipă se simte copil MUNCA, prin rezultatele obţinute, este lui, vom contribui la mo­ lui, sărbătorii de la 1 Mai îi tat premiu al Unjunii Ar­ Nun
primăvara fiecăruia, indiferent de ano­ delarea conştiinţei lor, la tiştilor Plastici, pentru
şi a cărui devenire se confundă cu cea dedicăm rezultatele noas­ träger
timp, iar acum în prag de florar — formarea noii personalităţi care sînt recunoscător 1088 :
a ţării. SĂRBĂTOARE! umane specifice anilor so­ tre în producţie şi deopo­ partidului şi statului nos­ Exti
Din vîrf de munte şi pînă la tala­ cialismului. trivă succesele- scenic-?. tru. 011, 42
Extr
zurile mării, ţara îşi trăieşte sub ochii Prof. VERGHELIA CH1FOR 38. 50
Fon
ION CARJOI, PERA BULZ, AUREL COSTA, 883 441
artist plastic rapsod popular creator popular lei, re
.şi istorie, recenta carte a conştiinţa propriei morţi. semne- ale artei. Anumite cărturarul urmăreşte să-l însemnat cu repere sigu­
apreciatului prozator Radu Timpul amintirii devine secvenţe devin emblema­ conducă spre o descoperi­ re. Motivul este de bă­ ren
Ciobanu este un omagiu un timp al analizei atente tice pentru -problematica re a unor sensuri de nuit şi în primele pagini li pr
adus cărturarului care, şi lucide, al unei judecăţi volumului, fapt prezent profunzime ale vieţii. Este ale cărţii : coborârea în sâ, c
pi-in personajul Miron necruţătoare a propriilor în majoritatea romanelor un prilej de a sublinia trecut se identifică cu o .După- î
Costin, devine o adevă­ fapte. Faptele trecutului iui Radu Ciobanu. Un că „atîta timp cit avem reluare a drumului deja ‘c-are
rată conştiinţă a timpului sînt plasate în faţa unui astfel de episod este acela putinţa de a alege sintern conturat, care, dacă nu ter d
său. Volumul urmăreşte ochi atent, al unui perso­ liberi" dar şi că labi­ mai prilejuieşte o trăire sitila
cu ir
ultimele zile din viaţa naj care se înţelege pe al prăbuşirii pilonului rintul priveliştilor mereu si o experienţă, asigură de 10
marelui cronieâr moldo­ amintirea fostelor trăiri. est şi
vean ; scriitorul nu are Personajul volumului so niinln
între
însă în vedere reconsti­ CRONICA LITERARĂ Roata lumii“ conturează printr-o „teh­ cele
tuirea unei biografii, ci RADU CIOBANU „ nică" a apropierii şi a în­ 23 gr
de
cititor,
pen­
depărtării
La
sensurile exemplare ale ii scli
unei vieţi, semnele unui tru a i se reţine cele mai tempi
destin de care nu sînt sine ca o realitate exte­ podului peste care perso­ schimbătoare alo lumii fine riduri, ori pentru a vor
trăsăturile
străine lumina scrisului rioară, ca un „tu" faţă de najul trecuse în tinereţe, poate fi ordonat doar a- i se remarcă insesizabile sub i
monumentale,
şi. forţa care se opune care eul stabileşte distan­ pod care devine seninul tunci cînd trecerea lasă poviţi
înalte
acesteia. ţa necesară obiectivităţii. clătinării întregului neam urme, asigurînd, în dezor­ din imediata apropiere. formă
Lectura cărţii aminteşte, Personajul este artist prin al Costinilor. . dine, ■ drumul ordonator. Cele trei părţi ale roma­ tul v
intens
în unele locuri, de roma­ felul în care decupează Pagini frumoase reali­ Cărturarul este însoţitorul nului propun tot atîtea km/li
nul „Vămile nopţii" din semnele din trecut, prin zează Radu Ciobanu în printr-un labirint ce de­ perspective asupra unui ceaţă.
care autorul reţine reme­ jurul motivului labirintu­ vine semn al realităţii personaj (cu fineţe con­
morarea trecutului de felul în care le plasează lui, din care nu lipsesc însăşi, conştient că expe­ turat în absenţă) în jurul
este
rienţa
labirintului
în contextul întregii' vieţi,
o
conturează
căruia
se
Cu .un titlu sugestiv, către un personaj aflat notele de eseu de bună irepetabilă şi că labirin­ carte scrisă cu talent.
roman ce propune o pro­ într-un ceas de răscruce, impresia fiind că el este calitate. Prin ideea de tul însuşi se anulează în
a-.l
supune
pe
fundă meditaţie asupra în faţa apropiatei morţi a preocupat de acele întâm­ Ta o probă a labirintului, domnitor momentul în care este MIRCEA MOŢ
raportului dintre individ soţiei sale, personajul are plări care sînt sau pot fi