Page 12 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 12
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 443 9 DUMINICĂ, 3 APRILIE 1988
¡P«g. 4
BAZA DE APROVIZIONARE NR. 20
S I M E R I A
Conyorbiri iugoslavo-zcsireze
nerii în practică a înţe Î N C A D R E A Z Ă *
legerilor negociate de cele
BELGRAD 2 (Agerpres). conomică, slabilindu-se două părţi. ® analist programator sau analist programa
—■ La Belgrad s-nu înche căile de realizare a obiec
iat convorbirile oficiale tivelor' propuse. Ş WASHINGTON. - In tor principal pentru oficiul de calcul.
între preşedintele Prezi S-a precizat. totodată, pofida apelurilor insisten
diului R.S.F. Iugoslavia, că în cursul schimbului M GENEVA. - Repre te ale opiniei publice la-
Bazar Moisov, si preşedin do opinii cu privire la zentantul personal al se tino-americane de a se
tele Republicii Zair, Mo- viaţa internaţională, o a- cretarului general al renunţa la demonstraţiile
butu Şese Seko. tenţie deosebită a fost a- O.N.U. pentru negocierile de forţă, efective de luptă
In cursdl convorbirilor cordâtă situaţiei de pe indirecte între Afganistan ale S.U.A., însumînd 40 000 •COOPERATIVA DE PRODUCŢIE, ACHIZIŢII
şi Pakistan, Diego Cordo-
au fost relevate — după continentul african. S- 1 vez, a avut, la Geneva, de oameni, desfăşoară in
cum relatează agenţia Ta- subliniat, în context, că întrevederi cu reprezen zona Oceanului Atlantic. Şl DESFACEREA MĂRFURILOR RIB1ŢA
niug — interesul reciproc focarele de criză din re tanţi ai .UR.S.S. şi S.U.A., Golfului Mexic şi Mării
Caraibilor ample manevre
giune trebuie soluţionate în cadrul eforturilor de
al părţilor pentru întări militare denumite codifi
în concordanţă cu princi găsire a unei soluţii nego Î N C A D R E A Z Ă
rea relaţiilor economice cat „Ocean Venture '53“.
piile fundamentale ale Or ciate situaţiei din jurul
bilaterale, posibilităţile c- Afganistanului. Potrivit a- După cum informează a-
ganizaţiei Unităţii Africa genţiile EFE şi P ensa La
xistente în acest sens. Au ne, care propun negocie genţiilor TASS şi EFE, du tina, aceste exerciţii mili ® zugravi
fost convenite principalele rile ca mijloc de regle pă întrevederile avute, tare se vor încheia la 22
domenii de colaborare e- mentare a neînţelegerilor. Diego Cordovez a decla aprilie. ® tricoter.
rat că „a venit timpul să
se adopte hotărîri decisi M NAŢIUNILE UNITE. - încadrarea se face conform legilor ni.
ŞT Rl DIN ZAIR ve", negocierile ajungînd Secretariatul Naţiunilor U-
1
intr-un stadiu important. 12/1971 şi 57/1974.
nite a dat publicităţii la
@ Zairul, una dintre Totodată, unul dintre o- sediul din New York un
ţările africane cu cele biectivele cele mai impor u BEIRUT. - Primul mi raport privind situaţia e-
mai importante resurse tante ale actualului plan nistru interimar al Libanu conomică pe plan mon
naturale de pe continent, de dezvoltare economică lui, Selim Al-Hoss, a de dial, în care se arată că
deţine, în acest sens, o îl reprezintă proiectul de clarat ziariştilor că ţara în prezent peste 40 de
serie de recorduri. Astfel, amenajare a apelor flu sa sprijină convocarea u- state se află într-o per HI"
în subsolul ţării există viului Zair, pentru a-1 fa nei conferinţe internaţio manentă situaţie de criză, Ifeiî buletin rutier m
mari zăcăminte de cobalt ce navigabil pe o lungi nale de pace consacrate în aceste ţări, venitul pe
Orientului Mijlociu şi este
(locul întîi pe glob, cu me de 800 km. Proiectul gata sâ participe la acest locuitor atinge în medie
două treimi din rezervele urmează să fie finanţat for. In acelaşi timp, a a- un sfert din cel înregis O VIAŢĂ STINSĂ, ÎN URMA
de guvernul zairez .şi pre trat pe ansamblul ţărilor
mondiale), diamante (lo vede amenajări hidrogra dăugat el, conflictul in UNUI ACT DE NESĂBUINŢĂ .
cul al doilea din lume), tern libanez aflat în al în ■ curs de dezvoltare şi
fice şi operaţiuni de dra este de 40 de ori mai mic
aur, cărbune, cupru, tung gare de-a lungul arterei 13-lea an de la declanşa decît în statele dezvolta La amenajarea hidro „prietenii" au coborit, \
sten, zinc, argint, uraniu, fluviale, construirea de re, reclamă un tratament te. Totalul populaţiei alfa energetică Rîu Mare-Re- Rus Samoilă şi-a amin
radiu, cadmiu, germaniu noi instalaţii portuare, separat şi urgent, dat betizate nu depăşeşte 32 tezat, mai precis de la tit că avea un radioca-
şi petrol. Cea mai mare modernizarea celor exis fiind Impactul său distruc la sută, faţă de 59 la sută coloanele auto, activita setofon la Haţeg, la re
parte a acestor bogăţii- ale tente. tiv asupra structurii poli în ţările în curs de dez tea zilnică se reia nor
tice, economice şi sociale parat. Cum avea chef de
pămîntului zairez sînl a ţării. Selim Al-Hoss a voltare şi 98 la sută în mal în fiecare diminea continuarea petrecerii cu
9 In consens cu creş
concentrate în zona Silaba. terea economică generală, subliniat necesitatea înce statele industrializate. Co ţă. Dar abia plecat în muzică, a plecat de în
De asemenea. Zairul po Zairul îş ; propune desfa tării atacurilor israeliene ta industriei în volumul cursă, cu autobasculanta dată, tot la volanul au
sedă uriaşe resurse lem cerea unui volum sporit în sudul ţării, în confor producţiei este de numai 31-HD-1930, Rus Samoi- tobasculantei, spre Ha
9 la sută. La fel de reve
noase, apreciindu-se că pe de mărfuri pe pieţele ex mitate cu rezoluţiile lator este faptul că‘ spe lă se întîlneşte cu doi ţeg. De ce oare amicii
teritoriul acestei ţări se terne. Actualul plan cin O.N.U., care cer retrage ranţa de viaţă a popu colegi. Unul dintre aceş care-1 însoţiseră pînă a-
află 47 la sută din pădu cinal prevede la capitolul rea necondiţionată a Is tia se afla în concediu, cum nu au intervenit
laţiei din statele mai pu
rile Africii. comerţului exterior un raelului din teritoriul liba ţin dezvoltate atinge abia astfel că avea unei* pro pentru a-1 opri din ne
ritm mediu auual de creş nez ocupat. 46 de ani. bleme de rezolvat, dar... buneasca aventură ? Pri
9 Zairul, cu o suprafa nu avea maşină. A ape mul avertisment i-a fost
ţă de 2 345 409 lemp, are tere cu. 4 la sută. Se re ■ MANAGUA. - In Ni 9 ATENA. - La Atena lat la amicul său Samoi- oferit. în drum, datorită
nevoie, pentru dezvoltarea liefează preocuparea pen caragua a intrat în vigoa s-au încheiat lucrările lă, care a fost do acord. stării euforice (1,48 gra
sa generală, şi de extin tru intensificarea exportu re, începînd de vineri, a- subcomitetului mixt greco- Lucrul nu a mai înce me la mie alcoolemie),
derea reţelei de transpor rilor la mărfurile tradiţio cordul de încetare a focu turc, la care au partici put în folosul statului. circulînd pe mijloc, la
turi. Autorităţile au trecut nale, între care la loc lui pe o perioadă de 60 pat diplomaţi şi experţi Aşa au ajuns în locali intersectarea cu un auto
la aplicarea unu- piogram de frunte se află materii de zile, convenit la Sapoa militari. Au fost discutate tatea Sarmizegetusa un tren forestier, de care a
de expansiune şi moderni le prime minerale, cît şi între guvernul sandinist şi o serie de pfobleme pri de, după ce amicii pasa frecat autobasculanta,
zare a căilor rutiere, care la altele netradiţionale. forţele „contras" - infor vind manevrele militare geri şi-au încheiat „afa dcleriorîndu-i uşa şl o-
prevede crearea unei ra Principalele produse de mează agenţiile de presă. ale celor două ţări în Ma glinda retrovizorie, nu a
Preşedintele Daniel Orte- rea Egee, precum şi regi cerea", s-au hotărîf să
ţele însumînd 40 900 km export sînt cobaltul, cu se cinstească la hanul oprit. Se făcuso întune
ga a arătat că guvernul mul de zbor al avioane ric şi gîndea că i se
do drumuri do acces între prul, diamantele, zincul, său va depune toate efor lor militare în această turistic. Sub îndemnuri pierde urma, dai... şo
principalele oraşe şi cen uraniul, aurul, ţiţeiul şi turile in vederea transpu zonă. le necugetate ale amici ferul maşinii forestiere,
tre economice ale ţării. produsele petroliere. lor, s-a „răcorit" şi im care nu era altul decît
prudentul Rus. Acesta a fratele său, a anunţat
fost primul pas. organelor în drept pro s
„Traficul de droguri tauri, ca urmare a aşa- competitive. (Agenţia spa triile bunurilor interme Tentaţia de drumeţie ducerea coliziunii.
numitelor „reglări de con niolă EFE). diare; 2 400 în sectorul a fost aşa de profundă La întoarcere spre şan
si criminalitatea serviciilor. tier, nereuşind să Intre
* turi" între diversele gru îneît şoferul autobascu
în rîndul tinerilor pări rivale. S-a calculat, Ile-de-France în Ile-de-France, şoma lantei nu i-a putut re în posesia aparatului
de pildă, că la Chicago, jul a cuprins peste 450 000 zista. Cursa s-a desfăşu muzical, pentru a nu
americani" numărul tinerilor organi se confrunta de persoane. rat pe ruta Sai’mizegetu- merge singur, a luat un
zaţi în bande, angajaţi în cu probleme grave Situaţia continuă să sg sa — Brazi — Gurazlata. pasager de ocazie. Au
traficul de stupefiante se menţină dificilă, ba chiar schimbat păreri şi aşa
Ademeniţi do perspec ridică la 13 000. La New se agravează. Institutul La Gurazlata funcţio au ajuns aproape de
tiva unor mari sume de York, — scrie „New Referindu-se, înlr-un ar Naţional de Statistică nează o cabană care a şantier, dar cursa s-a
bani câştigate uşor, bande sweek", care dedică aces ticol, Ia probleme dificile (INSEE) prevede o pier fost „abordată" de cei sfîrşit mai devreme, de
întregi de tineri din Sta tui subiect cea mai mare cu care se confruntă Pa dere de 300 000 de locuri trei amatori de aventu oarece viteza excesivă şi w
tele Unite se transformă parte a unuia dintre ul risul, ziarul „L’Humani- de muncă de acum pînă ră. Se făcuse amiaza şi alcoolul consumat de şo - s
în organizaţii criminale, timele sale numere — po te" scrie între altele: în anul 1990, în Ile-de- „turiştilor" lo era foa fer au făcut ca auto
.care f se ocupă cu traficul liţia se străduieşte să pu Nimeni nu mai poate France. me, aşa că au mîncat basculanta să părăsească
de stupefiante. Avînd de nă capăt unui val de vio- nega gravele probleme cu clar... „Nici broasca nu drumul şi să se izbeas
regulă „cartierul general" cîntă pe uscat". Şi au că violent de un copac
în ghetouri, bandele res Muncitorii de culoare băut toţi trei. ornamental din imediata
pective îşi apără cu străş DIN P R E S A S T R Ă I N A din Marea Britanie
nicie „raza de acţiune", În drum spre şantier, apropiere. Din „întâlni
iar forţele poliţiei devin Situaţia muncitorilor do l-au întîlnit şi pe Vasi- rea" cabinei cu plopul a
pa
proiectarea
neputincioase în faţa a- lentă, căruia i-au căzut care "este confruntată re culoare din Marea Brita loni Marius (dispecer la rezultat
cestui nou tip de violen victime, numai în Man giunea Ile-de-France; a- nie s-a agravat compara A.G.H.), care văzîncl că sagerului de ocazie în
ţă, în care sînt folosite, hattan, peste 500 de per ccea a utilizării forţei de tiv cu cea existentă în cei trei se află în chef, şanţul drumului, care,
din nefericii'e a fost pa
în tot mai mare măsură soane în ultimii cîţiva ani muncă în sectoarele pro-- urmă cu două decenii, sa în loc să intervină vat cu dale din beton.
adevărate arsenale do răz La Miami „operează" ductive este, fără îndoia arată într-un document prompt, s-a alăturat lor.
boi, inclusiv arme do a- „Intangibilii", care îşi ex lă, problema numărul unu. oficial difuzat la Londra, Se afla omul în zi libe Aşa s-a stins un om
sali şi semiautomate. tind activitatea spre nord. Industria a pierdut, în 10 ră şi avea chef, mai a- în floarea vârste’, care
-
în Atlanta şi -Savannah ani, peste 300 000 de lo-’ în multe dintre domenii încă nu gustase din roa
Numai Ia Los Angola*, statui Georgia — şi cart curi de muncă; construc poziţia muncitorilor de vea şi ceva probleme la
numărul omuciderilor a- au ajuns să fie cunoscuţi ţiile şi lucrările publice culoare s-a deteriorat faţă Rîu de Mori, probleme dele dulci ale vieţii. Ac
Iribuite bandelor care se aici sub porecla „Miami au pierdut circa 100 000 de 1968, cînd a fost adop cidentul putea f' preve
ocupă cu traficul de dro Boys". de locuri' de muncă. tată Legea cu privire la ce nu sufereau amînare. nit dacă „prietenii" şo
guri s-a ridicat, în 1987, Traficul de droguri este Cîleva exemple -pot fi' •relaţiile dintre rase. Gestul de bună amiciţie ferului erau prieteni a-
la 400, iar poliţia a ope dominat, în tot mai mart- luate din ultimă perioadă Îiître altele, studiul a- al şoferului a fost şi de dovăraţi, dacă cei obli
5
rat, în aceeaşi perioadă gaţi la îndrumarea şi ve
măsură, de „gang“-urile în cinci anir 50 000 locuri mintit relevă că posibili astă dată „răsplătit" cum
şi din aceleaşi motive din marile oraşe,-, caro de de muncă alt fost- suprb tăţile de promovare so se cuvine. rificarea activităţii şofe \
12 000 de arestări. La ţin asupra rivalilor lor mate în sectorul construc cială sînt diferite în func rilor şi-ar fi fădul pe
New York, Miami, Cir- din localităţile mai mo ţiilor de' automobile; 19 000 ţie de rasă şi că pentru De la acest ultim po
cago, şi, în ultima vreme, deste nu numai avantajul în construcţiile- electrica reducerea şomajului în pas, cursa s-a desfăşu deplin datoria.
chiar în capitala federală. de a fi mai- bine înarmaţi, ■ şi electronice;' 20 000 în rîndul grupurilor minori rat din nou spre şan ti?.-,
Washington, se constată o ci şi posibilitatea de ■:> construcţiile mecanice şi tare ar trebui înfiinţate cu gînduri încă .bune, MILIŢIA JUDEŢULUI
HUNEDOARA
proliferare fără precedent cumpăra direct, de la fur de bunuri de echipament, circii i00 000 noi locuri de dar în drum, după ce Serviciul circulaţie
a acestui fenomen. cart? nizori, cocaină dc calitate în fabricile ele maşini şi muncă — relatează agen
seamănă panica în ghe- superioară, la preţuri mm utilaje; 2-1 000 în indus ţia Kuna. (Agenţia Kuna).
COLEGIUL DE REDACŢIE Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tircob I MOPS }
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva. str. Dr. Petru Groza, nr, 35, Telefoane) 11275, 12157, 11585. Telex) 72288. TIPARUL) Tipografia Deva, str, 23 Aug ust, nr. 275.