Page 13 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 13
La invitaţia tovaraşuiui rcmuiae ucauaeauu
si a tovarăşei Elena Ceausescu
j i ’
Anul XL, nr. 9 449 MARŢI, 5 APRILIE 1988 4 pagini — 50 bani
CAMPANIA AGRICOLĂ DL PRIMĂVARĂ CEREMONIA începerea convorbirilor oficiale
SOSIRII
s-a bucurat la sosirea in
la
după-amiază,
Luni
Palatul Consiliului de Stat, Capitală şi a exprimat
La invitaţia tovarăşului au început convorbirile profunda satisfacţie de a
secre
Duminică s-a lucrat cu forţe sporite Nicolae Ceausescu, Partidului oficiale între tovarăşul se reîntilni cu tovarăşul
tar
general
al
secre
de
a
Comunist Român, preşedin Nicolae Ceausescu, Partidului Nicolae Ceauşescu, descins
tar
dialogul
general
al
continua
tele Republicii Socialiste Comunist Român, preşedin
la pregătirea terenului şi la însămînţări România, şi a tovarăşei tele Republicii Socialiste şi prietenesc, do a exami
na şi stabili împreună noi
Elena Ceausescu, luni, a România, şi preşedintele măsuri în vederea promo
sosit în Capitală pre
Holărîţi să transpună în lucru a fost folosit din .şu de Jos l-a constituit, fondator al Mişcării Popu vării mai intense a cola
viaţă cerinţele formulate plin la pregătitul terenu duminică, tarlaua „Lun şedintele fondator al Miş lare a Revoluţiei, preşedin borării pe multiple pla
de secretarul general al lui, semănatul mazării şi că". Avînd front de lucru cării Populare a Revo tele Republicii Zair, Mo- nuri dintre Zair şi Româ
partidului, tovarăşul plantatul cartofilor — ac asigurat, teren bine pre luţiei, preşedintele Repu butu Şese Seko. nia.
Nicolae Ceausescu, oame ţiune materializată, la zi, gătit de Tiberiu Bal, me blicii Zair, Mobulu Şese Tovarăşul Nicolae Preşedinţii Nicolae
nii muncii de pe ogoarele pe jumătate din suprafaţa canizatorul Anton Cioană, Seko ICuku Ngbendu Wa Ceauşescu a salutat cu Ceauşescu şi Mobulu Şese
.judeţului nostru au acţio planificată. Ga de fiecare supravegheat de inginerul Za Banga, împreună cu deosebită căldură noua vi Seko au examinat stadiul
doamna Bobi Lndawa, care
nat duminică, sub condu dată ciraci a fost nevoie, şef al C.A.P., Lcnuţa Bă efectuează o vizită oficia zită în România a pre şi perspectivele relaţiilor
cerea organizaţiilor do duminică, mecanizatorii buţă, efectua cu cea mai şedintelui Mobulu Şese româno—zaireze în spiri
partid, po un front larg mare răspundere şi grijă lă de prietenie în ţara Seko, apreciind că aceasta tul acordurilor şi înţele
la fertilizarea, pregătirea faţă de calitate plantatul noastră. reprezintă o expresie a gerilor convenite cu pri
Preşedintele
Nicolae
terenului şi însămînţări, C.U.A.S.C. cartofilor. Brigadiera Au Ceausescu şi tovarăşa bunelor raporturi de prie lejul întîlnirilor preceden
la redarea do noi supra rora Bal, împreună cu Elena Ceausescu au intim- tenie şi colaborare româ te de la Bucureşti şi
feţe în circuitul productiv, HAŢEG Şl TOTEŞTi cooperatorii Petru şi La- pinat cu căldură, la co- no—zaireze, ilustrează do Kinshasa. în legătură cu
la curăţarea pajiştilor na zăr Birta, Gheorglie Ian- borîrea din avion, pe pre rinţa celor două ţări de aceasta, s-a hotărît ca
turale, plantări de pomi, cu, Gavril Iovănescu, Uca a întări şi mai mult con membrii celor două dele
Şese
la lucrările din legumicul Alexandru Brejan, tată şi Tămaş, Lenuţa Stoica şi şedintele şi Mobu tu Bobi lucrarea dintre ele, atil gaţii să analizeze şi să
Seko
doamna
tura. fiu, Mihai Corcioavă şi alţii au asigurat aduce Ladawa. Cei doi conducă pe plan bilateral cit şi în stabilească modalităţi con-
în privinţa organizării Viorel Vlăiconi, împreu rea seminţei în cîmp şi tori de partid şi de stal sfera vieţii internaţiona , crete de lărgire, în con
lucrărilor şi mobilizării nă cu cooperatorii Ioan încărcarea maşinii de şi-au strîns mîinilc cu le, în interesul reciproc, tinuare, a colaborării
forţelor în cîmp un exem Miclea, Romuluţ Fon a, plantat. întrucît s-a făcut prietenie, exprimîndu-şi al cauzei păcii şi colabo româno—zaireze, de trans
plu bun de urmat a ofe Cornelia Pădure, Tenzi fertilizarea întregii supra satisfacţia pentru noua rării internaţionale. punere în viaţă a înţele
rit, între altele, coopera Hovati, Silvia Fofici, Oti- feţe destinate cartofilor cu întâlnire de la Bucureşti. Preşedintele Mobutu gerilor şi acţiunilor de
tiva agricolă din Haţeg, lia Prială, Axente Neiconi îngrăşăminte organice, in De asemenea, la scara Şese Seko a mulţumit cooperare convenite la
unitate unde această săp- şi -alţii au ştiut să se ginera spunea că sa asigu avionului oaspetele a fost pentru invitaţia de a vi nivel înalt.
tămînă este considerată mobilizeze exemplar pen ră o densitate de cîte salutat de tovarăşul Con zita ţara noastră, pentru
decisivă pentru încheierea tru a efectua însămînţări- 55 000 plante la hectar. stantin Dăscălescu. primirea caldă de care (Continuare în pag. a 4-a)
însămînţărilor de primă le în timpul cel mai scurt Interlocutoarea ne-a pre
posibil, cu respectarea cizat că se urmăreşte în O gardă militară aliniată
vară. Pentru realizarea pe aeroport a prezentat
acestui obiectiv __ ne spu strictă a normelor din deaproape starea terenului onorul. Au fost intonate V I Z I T Ă P R O T O C O L A R Ă
tehnologii".
nea inginerul şef al uni Punctul fierbinte de NICOLAE TÎRCOB imnurile do stat alo Re Tovarăşul Nicolae lui de Stat, eu preşedintele
tăţii, Kufrosina Bufnea—, muncă pentru cooperatorii publicii Zair şi Republicii Ceauşescu, secretar gene- fondator al Mişcării Popu-
duminică, timpul bun do şi mecanizatorii din Săla- (Continuare în pag. a 2-a) Socialisto România, în timp ral al Partidului Comunist lare a Revoluţiei, pre-
ce în semn de salut, au
fost trase 21 de salve de Român, preşedintele Re- şedinţele Republicii Zair.
artilerie. publici! Socialiste Romă- Mobutu Şese Seko. - şi
nia, şi tovarăşa Elena doamna Bobi Ladawa, care
Ceauşescu, s-au întîlnit, le-au făcut o vizită pro
(Continuare în pag. a 4-a) toni, la Palatul Consiliu- tocolară.
„Luna cărţii în întreprinderi
S P Q R T
şi instituţii“
® Cronici
n judeţul nostru, ca de şan, preşedintele comisiei
altfel în întreaga ţară, s-a culturale de pe lingă Con
® Rezultate deschis ediţia a XlII-a a siliul judeţean nl sindica
„Lunii cărţii în întreprin telor. în continuare, cei
© Clasamente deri si instituţii", organi prezenţi au avut posibili
zată dc Comitetul judeţean tatea să se întîlnească cu
de cultură şi .educaţie so scriitorii Radu Ciobanii şi
(pagina a :i-a) cialistă, Consiliul judeţean Gligor Ilaşa, precum şi cu
al sindicatelor, Biblioteca recentele lor apariţii edi
judeţeană şi Centrul dc toriale — „Roata lumii“.
librării, sub genericul „Arhipelagul", „Răbdarea
Toate lucrările in grafice, toate obiectivele predate la termen! „Cartea în sprijinul socia pietrelor". Despre activita
dez
creatori
apreciaţilor
tea
conştiinţei
voltării
liste, al formării omului au vorbit prof. Pelrişor
— Deşi sarcinile de multe zone ale judeţului susţinută şi responsabilă, la Gurabarza şi Boiţa-I-Ia- nou, constructor devotat Ciorobca, directorul Cen
plan pe acest an sînt spo — Certej, Gurabarza, Po- hotărît să slujească deplin ţcg (colectivele conduse al socialismului .şi comu trului de librării şi proi.
rite la dublu faţă de joga, Gurasada, Boiţa- interesele patriei, alo po de adjunct • şef bri nismului în patria noas Petră Mărilă. Publicul a
1987, cînd le-am depăşit Haţeg, Petrila, Aninoasa, porului" — mai preciza gadă Mihai Staicu). tră". Ampla manifestare purtat, apoi, un fertil şi
cu opt la sută, situîndu-ne Iscroni —, la care acţio interlocutorul. Din multele nume de este chemată să contribuie cald dialog cu semnatarii
pe locul al ITI-lea în între nează cu întregul efectiv Pe lingă activitatea de asemenea ostaşi neobosiţi la intensificarea activităţii cărţilor, a trăit momente
cerea socialistă, pe antre şi cu rezultate pozitive. baiză — de construcţii- pe meterezele construc do atragere la studiu şi emoţionante cu prilejul
priză, avem condiţii teh Este vorba, după cum re mofttaj — brigada reali ţiei noastre socialiste am lectură a oamenilor mun acordării mult aşteptate
nice, materiale şi umane leva şeful brigăzii, de zează, în poligoane şi ate reţinut cîteva: Ştefan Pe- cii, ridicarea pregătirii lor lor autografe. De interes
să le îndeplinim integral, menţinerea unor capaci liere proprii, .şi un însem t.raşeu, Mihai Bcnedek, economico-profesionale, for s-a bucurat bogatul stand
a precizat de la început tăţi de producţie, extinde nat volum de producţie loan Haiduc, Nicolae Con marea concepţiei ştiinţifi de carte tehnico-ştiinţifi-
Victor Pascu, şeful brigă stantin, Ştefan Varga, co despre lume şi viaţă că şi beletristică. Manifes
zii Deva din cadrul An Cristian Vlăiconi, Lauren- în raport cu sarcinile ce tarea a evidenţiat, în ace
treprizei de construcţii şi Ritm şi calitate lit realizarea ţiu Ta.şcu, Petru Roşea, decurg din obiectivele re laşi timp, larga deschide
montaje miniere- Cluj. Un Anton Baiint, Emil Arimi- voluţiei tchnico-ştiinţifice re a oamenilor muncii,
prim argument: realizări INVESTIŢIILOR ţoaie, ceilalţi amintiţi la contemporane, din amplul interesul lor sporit pentru
le obţinute în primul tri conducerea unor pimete program de dezvoltare e- informaţia, pentru cloco
mestru al anului, sporul rea şi modernizarea alto industrială, respectiv con de lucru şi formaţii. conomico-sociaîă a patriei tul vieţii cotidiene, istorici
de 1,2 milioane lei înre ra, contribuţia la edifica fecţii şi tîmplării metali „La colo două noi mine stabilit do Congresul al care sălăşluiesc în pagi
gistrat la activitatea de rea noilor întreprinderi ce, prefabricate din beton, din Valea Jiului lucrăm XIII-lea şi Conferinţa Na nile tipărite.
bază. Alt argument: rit miniere de la Pelrila-Sud carcase de armături nece împreună cu colegi de la ţională alo partidului. în încheiere, orchestra
murile bune de lucru la şi Isoroni. „Importanţa a- sare lucrărilor din şantie I.A.C.M.M. Petroşani şi Manifestarea principală, profesionistă „Haţegana" a
majoritatea obiectivelor a- cestor unităţi de extracţie re. La această oră munca B.C.M.M. Cluj, spunea Pe iniţiată cu prilejul des Consiliului judeţean al
flate în construcţie, în a cărbunelui din Valea se desfăşoară fluent şi tru Roşea, şeful unei e- chiderii, a avut loc po a- sindicatelor, dirijată de
pofida unor greutăţi în Jiului, în contextul gene fructuos la majoritatea chipe de lăcătuşi-montori. menajarea hidroenergetică prof. Vasilc Molodeţ, a pre
asigurarea cantităţilor ne ral al dezvoltării econo obiectivelor, cu un plus Ne înţelegem bine şi ne de la Rîu Mare-Retezat, zentat un spectacol fol
miei naţionale româneşti, de insistenţă la noile mi ajutăm reciproc. Dacă ţa în prezenţa a peste 250 cloric. După tradiţionala
cesare de ciment şi mo al necesităţii creşterii ba ne Petrila-Sud şi Iscroni, ra va primi cîţ mai rope- oameni ai muncii din ca suită orchestrală, în faţa
torină.
zei de materii prime şi unde lucrează formaţii co drul noii stele energetice MINEL BODEA
Am reţinut că B.C.M.M. resurse energetice, anga ordonate de Octâvian Mo- DUMITRU GHEONEA româneşti. Despre însem
Deva are de executat în jează şi colectivul brigă trescu şi Alexandru Dan- nătatea evenimentului a
»cost an lucrări în mai zii noastre la activitate ciu, şi la obiectivele de (Continuare în pag, a 4-a) vorbit prof. Traian Tămă- (Continuare în pag. a 4-a)
