Page 17 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 17
Vizita oficială de prietenie în tara
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-Vfl !
fsj noastră a preşedintelui Republicii
Zair, Mobutu Şese Seko Kuku
Ngbendu Wa Za Banga, împreună
ORGAN ftl COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C cu doamna Bobi Ladawa
C O N V O R B I R I O F I C I A L E
în cursul dimineţii de guvernamentale în extin Comunist Român, pre
Anul XL, nr. 9 450 MIERCURI, 6 APRILIE 1988 4 pagini — 50 bani marţi au continuat, la derea, în forme moderne şedintele Republicii Socia
Palatul Consiliului de şi pe baze reciproc avan liste România, împreună
Stat, convorbirile oficiale tajoase, a colaborării bi cu t o v a r ă ş a Elena
între tovarăşul Nicolae laterale, a cooperării în Ceauşescu, s-a reîntîlnit
Hotărîrîle Conferinţei Naţionale a partidului-program de muncă Ceauşescu, secretar gene producţie pe bazo stabile cu preşedintele fondator
ral al Partidului Comu şi de lungă durată, precum al Mişcării Populare a
şi de luptă al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii nist Român, preşedintele şi pentru diversificarea Revoluţiei, preşedintele
Republicii Socialiste Româ schimburilor comerciale, Republicii Zair, Mobutu
nia, şi preşedintele fonda potrivit cerinţelor şi pro Şese Seko, şi doamna
Un trimestru fructuos pentru tor Revoluţiei, preşedintele gramelor de dezvoltare Bobi Ladawa.
Mişcării
Populare
al
ale
ce
a
economico-socială
în aceeaşi atmosferă de
Republicii Zair, Mobutu lor două ţări. înţelegere şi prietenie, cei
industria oraşului Brad Şese Seko. ★ doi conducători de partid
Au fost examinate noi După-amiază, tovarăşul şi de stat au continuat
In 1987, industria ora I.C.S.M., Cooperativa meş acorda şi în continuare, căi de promovare a cola Nicolae Ceauşescu, secre
lului Brad a încheiat un teşugărească „Moţul", ate menţiona tovarăşul Viorel borării dintre cele două tar general al Partidului (Continuare în pag. a 4-a)
bilanţ pozitiv, îndeplinind lierul de panificaţie, alto Popa, secretarul comite ţări, îndeosebi a cooperă
planul anual înainte dc; unităţi". tului de partid al între rii economice, schimbul
termen şi înregistrînd de Este plăcut să consem- prinderii, aplicării ferme de vederi evidenţiind po SEMNAREA COMUNICATULUI COMUN
păşiri la majoritatea indi năm că în această fru- a măsurilor privind orga sibilităţi largi de ampli
în cadrul unei' solemni
catorilor fizici şi de efi “moasă Ţară a Zarandului nizarea şi modernizarea ficare şi adînciro a con tăţi desfăşurate la Palatul fuiui stalului zairez în
cientă. Totodată a pregă tradiţia de hărnicie şi res producţiei, cu implicaţii lucrării româno—zaireze Consiliului de Stat, tova România.
tit temeinic condiţiile pro ponsabilitate muncitoreas directe,, majore, asupra în diferite domenii dc* La ceremonia semnării
ducţiei acestui al treilea că se continuă la parame calităţii şi productivităţii, interes comun. răşul Nicolae Ceauşescu, au participat tovarăşa
an al cincinalului, pe ca tri superiori, că destoinicii a diminuării costurilor de în acest context, s-a re secretar general al Parti Elena Ceauşescu şi doam
re l-a abordat „în forţă" moţi cri.şeni îşi afirmă ne producţie şi creşterii efi levat necesitatea de îi se dului Comunist Român, na Bobi Ladawa.
din prima lună. „Toate contenit, prin fapte remar cienţei economice, aşa acţiona în continuare pen preşedintele Republicii So După semnare, cei doi
colectivele din unităţile cabile de muncă, ataşa cum a indicat din nou se tru . realizarea în bune cialiste România, şl pre preşedinţi s-au felicitat re
noastre — sublinia econo mentul fierbinte faţă de cretarul general al parti condiţii a acordurilor, a şedintele fondator al Miş ciproc, şi-au strîns mîinilc
mista Lucia Pavcl, de la partidul nostru comunist, dului, tovarăşul Nicolae tuturor proiectelor de co cării Populare a Revolu cu căldură, exprimîndu-şi,
compartimentul plan al înaltul patriotism şi ne Ceauşescu, la plenara G.G. laborare existente între ţiei, preşedintele Repu şi cu acest prilej, sal£>-
Consiliului popular orăşe clintita iubire de ţară. al P.C.R. din 28—29 mar România şi Zair, subli- blicii Zair, Mobutu Şese facţia pentru rezultatele
nesc Brad — s-au mobi în unitatea economică tie a.c.". Seko, au semnat, marţi convorbirilor purtate în
lizat exemplar în această „fanion" a oraşului — I.M. Grijă statornică, sporită niindu-sc rolul important după-amiază, Comunicatul
perioadă, în spiritul ho- Barza —, preocupările co pentru realizarea produc ce rev'ne comisiei mixte comun privind vizita şe- aceste zile la Bucureşti.
tărîrilor Congresului al muniştilor, ale întregului ţiei fizice, în condiţii do
XlII-lea şi Conferinţei Na colectiv au fost orientale eficienţă, se acordă şi la
ţionale ale partidului, a prioritar spre realizarea U.U.M.R. Crişcior. „în pri
indicaţiilor şi orientărilor ritmică a producţiei fizi mele trei luni ale anului TN ZIARUL DE AZI : Aplicarea şi generalizarea
t o v a r ă ş u l u i Nicolae ce, sortimentale, avîndu-se am depăşit producţia mar
Ceauşescu, şi au încheiat în vedere necesităţile spo fă cu 811 000 lei, realizînd I CURIER SOCIAL-CE- iniţiativelor muncitoreşti
primul trimestru al anu rite ale economiei naţio peste plan 438 vagoneţi TĂŢENESC
lui cu realizări deosebite nale de materii prime. Ca echivalenţi, patru tone
Pe ansamblul oraşului, urmare a -măsurilor tehni- piese forjate şi matriţate, Din cuprins: • Pre Organizat de comisia „Pornită din mijlocul
zent în ampla compe
producţia marfă a fost co-economice şi organiza piese de schimb însumînd tiţie a faptelor gos economică a Consiliului oamenilor noştri — arăta
depăşită cu peste nouă torice aplicate, prevederi mai mult de patru milioa podăreşti • Efectele municipal Deva al sindi Gheorghe Marian — pre
milioane lei, concretizată le pe cele trei luni din au ne lei şi oblinînd unele catelor, recentul schimb şedintele comitetului sin
în importante cantităţi de au fost depăşite la cupru economii de materiale, be tutunului asupra să de experienţă desfăşurat dicatului de la întreprin
produse fizico: cupru, sulf. şi sulf, la piese de schimb neficii suplimentare, ară nătăţii • Semnal la LE. Mintia a adus în derea de materiale de con
cărbune, confecţii textile, şi la investiţii, la alte sor ta ing. Viorel Poenar, di 1 PLANUL FIZIC - REA faţa participanţilor (pre strucţii — iniţiativa „Ate
vagoneţi, piese de schimb timente, sporurile do pro rectorul uzinei. Cu spri LIZAT RITMIC, LUNĂ şedinţi ai comitetelor sin lierul eficienţei şi calită
etc. Contribuţii substan ducţie fiind obţinute în jinul B.J.A.T.M. şi C.M DE LUNĂ dicatelor din unităţi şi ţii" are implicaţii deose
ţiale şi-au adus I.M. Bar principal pe seama creş instituţii, responsabili ai bite în activitatea produc
za, U.U.M.K. Crişcio;’, terii productivităţii mun DUMITRU GHEONEA | CU PERSEVERENTA, comisiilor pentru genera tivă. Toate cele 15 grupe
Mina Ţebea, F.P.I.P.S. cii cu -2 la sută faţă de PE LOCURI FRUN lizarea experienţei pozi sindicale care o aplică
Brad. Rezultate, în gene prevederi. „O atenţie deo TAŞE tive şi organizarea între .şi-au depăşit sarcinile de
pian pe anul 1987 şi în pe
cerii socialiste din locali
ral bune, au obţinut şi sebită am acordai .şi vom (Continuare în pag. a 2-a) tate) o mare diversitate şi rioada trecută din 1988".
modalităţi practice de ac- S-a spus clar că dacă toa
y -ţiune într-un domeniu de te criteriile sînt cunoscute
C A M P A N I A A G R I C O L Ă D E P R I M Ă V A R Ă referinţă al muncii — a- de fiecare om, dacă gru
pa sindicală urmăreşte zil
şi
plicarea
generalizarea
Prioritar în aceste zile - intensificarea semănatului SCHIMB DE EXPERIENŢĂ
ÎN MUNICIPIUL DEVÁ
si efectuarea unor lucrări de înaltă calitate
Deşi, calendaristic, pri luni 4 aprilie a.c., ne-a Am fost în tarlaua unde din Şoimuş, iar alimenta iniţiativelor muncitoreşti. nic felul în care ele sînt
aplicate şi ia măsuri ope
De remarcat de la înce
măvara a sosit pe melea permis să ne convingem se plantau cartofii. Se lu rea maşinii o asigurau put caracterul pronunţat rative de eliminare a unor
gurile noastre, cerul con de eforturile ce se depun, cra fără pauze. La vola cooperatorii Mihai Popa do lucru, intenţia vădită neajunsuri — iniţiativa
tinuă să fie mai mult în sub îndrumarea organelor nul tractorului se afla şi Zafei Bode. Biloanele a organizatorilor şi celor poate duce la o substan
nourat, termometrul întîr- rămase în urma agregatu prezenţi de a se realiza ţială îmbunătăţire a mun
zie în zona... frigului. A- ŞOIMUŞ un dialog rodnic, consis cii. Argumente: la
cest fa.pt nu-i împiedică C. U. A. S. G. lui erau înalte şi drepte. tent, plin de învăţăminte, faţă de 1986, anul trecut
însă pe cooperatorii, me ceea ce, de fapt s-a şi fă a scăzut cu 7,6 la sută nu
canizatorii şi specialiştii .şi organizaţiilor de partid, Martin Andax, unul din TRAIAN BONDOR cut. mărul absenţelor, indice
din unităţile ce aparţin pentru grăbirea lucrărilor, tre cei mai buni lucrători Din cele prezentate de le de utilizare a maşinilor
Consiliului unic agroin în comuna Şoimuş stăm ai secţiei dc mecanizare (Continuare în pag. a 2-a) Maria Iacobescu, preşedin a crescut cu 1,5 la sută,
dustrial Şoimuş să acţio de vorbă cu Mariana Nan, tele Consiliului municipal la nivelul unităţii eficienţa
neze cu maximă hărnicie secretarul comitetului co al. sindicatelor — a reieşit economică fiind do peste
şi responsabilitate la pre munal de partid, primarul că în 1987 colectivele mun 6,5 milioane lei.
gătirea terenului şi însă- localităţii. citoreşti din. Deva au apli „La noi — sublinia Flo
mînţarea culturilor de — Campania de primă cai 12 iniţiative, ia mate rin Niculescu, preşedin
primăvară. Un argument vară este mult întîrziată, rializarea acestora fiind tele sindicatului de la E.M.
în acest sens sînt şi acţiu do aceea obiectivul aces antrenaţi mai bine de Deva, „Contul de econo
nile din C.U.A.S.C. Şoi- tei perioade este grăbirea 31 000 oameni ai muncii, mii al grupei sindicale"
mu.ş. Iată ce ne spune lucrărilor, fără a se face obţinîndu-se o eficienţă şi-a cîştigat un loc aparte
Andrei Dima, inginerul nici cel mai mic rabat la economică de peste 37 mi între iniţiativele pe care
şef al consiliului: ic aplicăm. Şi aceasta, da
calitatea acestora. Mobili lioane lei. Integrato efec
_ Se munceşte sub cele zăm toate forţele umane tiv în marile sarcini ce torită faptului că birouri
două mari imperative ale .şi mecanice la buna des revin municipiului în fl le grupelor sindicale se
acestei perioade: realiza făşurare a pregătirii tere ees t an, obiectivele stabi implică efectiv şi urmă
rea unui ritm înalt dc nului .şi însămînţării cău- lite în cadrul iniţiativelor resc pe fiecare loc de
lucru zilnic şi respecta tînd să utilizăm din plin, au vizat, în principal, în muncă gospodărirea stric
rea întocmai a tehnolo nu numai fiecare oră, ei deplinirea producţiei fizi tă şi consumurile do ma
giei fiecărei culturi. Au fiecare clipă bună de lu ce, sporirea mai accen terii prime şi materiale,
fost pregătite 2G0 ha te cru, pentru a încadra tuată a productivităţii rocondiţionarea pieselor şi
ren şi s-au însămânţat, în campania în epoca optimă. muncii, reducerea cheltu subansamblelor, valorifica
special cu culturi furaje Membrii biroului comite ielilor de producţie, a con rea superioară a combus
re, legume, sfeclă de za tului comunal de partid, sumurilor materiale şi tibililor şi energiei".
hăr şi cartofi — 226 ha. deputaţii sînt repartizaţi energetice, introducerea
în zilele, următoare ritmul pe formaţii de lucru şi pa Permanenta preocupam pentru calitatea semănatului unor noi tehnologii, îmbu VALENTIN NEAGU
■•zilnic de lucru va spori sate, avînd sarcina să con ia C.A.P. Hăruu. In imagine mecanizatorul Pavet Popa nătăţirea nivelului calita
substanţial. tribuie concret la buna or verifică încă o dată reglarea maşinii do semănat înainte tiv al produselor, întări
Raidul întreprins prin ganizare şi desfăşuram 8 do Intrarea în ogor. • Foto NICOLAE GHEORGHIU rea ordinii şi disciplinei
crteva unităţi agricole, activităţii. ş.a. (Continuare în pag. a 2-o)
