Page 18 - Drumul_socialismului_1988_04

DRUMUL SOCIALISMUL
Pag. 2

Schimb de
Hotărîrile Conferinţei Naţionale a partidului-program de muncă
experienţa g
şi de luptă al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii
Prioritar în aceste zile — (Urmare din pag, 1) Ti
TI
întrebările
Planul fizic—realizat ritmic, lună de lună prin dialogul purtat, puse *, bi
Prin
intensificarea semănatului cadrul schimbului de ex­ g«
di
îit
ni
La Mina Ghelari, din luni care au trecut din a- ste plan în fiecare lună iar în urma maşinii de perienţă s-au clarificat o Pi
cadrul întreprinderii mi­ cest an colectivul Minei din trimestrul 1 1988. (Urmare din pag. 1} plantat rămîneau biloane seamă de probleme pri­ m
în
niere Hunedoara, frontu­ Ghelari a reuşit să-şi rea­ Crearea condiţiilor pen­ vind metodologia organi­ ri*
liniarul...
cu
rile de lucru din care se lizeze şi chiar să-şi depă­ tru permanentizarea rea­ Se planta la o densitate parcă trase stătea doar cî- zării, aplicării şi genera­ to
Agregatul
extrage minereul de fier şească sarcinile planifica­ lizării sarcinilor pe acest maximă, realizîndu-se, cum lizării unor iniţiative cum te
pc
sînt aceleaşi de acum mm te, plusul consemnat la an se află în prim-pla- ne spunea Ovidiu Migea, teva minute, la capetele ar fi „Cercurile calităţii" P«
bine de 10 ani, respectiv 31 martie a.c. fiind de pe­ nul preocupărilor tuturor inginerul şef al coopera­ tarlalei, unde cooperatorii (Adriana Stratulat — I.L. di
minele centrală şi est. Re­ ste 5 000 tone minereu ex­ celor ce muncesc la Mina tivei. 65—70 000 cuiburi la Dumitru Cornea, Teofil Deva), „Fiecare cadru teh- vc
al
zultatele înregistrate în tras. Ponderea cantităţii Ghelari. Dovezi concluden­ hectar. Aurel Luca, pre­ lovan, Nicolae Savu, La­ nico-ingineresc să rezol­
primul trimestru al aces­ suplimentare obţinute de te în acest sens aduc mi­ şedintele unităţii, prezent zar Vlaic, Emanoil Savu ve anual cel puţin o pro­
ci
tui an arată însă că s-a la începutul anului o de­ nerii din grupele de in­ şi el la faţa locului, a- şi Viorel Delielean alimen­ blemă tehnică şi de or­ da
produs o schimbare esen­ ţine mina est, cu o con­ vestiţii conduse de Vasile răta : tau maşina cu cartofi. Mi­ ganizare a producţiei şi a lo
ţială in „mersul" produc­ tribuţie de 4 300 tone. Jurj şi Mihai Aroşculesei, — Astăzi lucrăm pe mai tică Popescu, inginerul şef muncii în afara sarcinilor co
ţiei faţă de perioadele si­ — A fost o vreme •— şi care au avansuri de 18 m multe fronturi. Aici plan­ al cooperativei, sublinia: de serviciu" (Lucia Voj- pi
C<
milare din 1986 sau 1987 nu a trecut mult timp şi, respectiv, 10 m la lu­ tăm cartofi, la Bălata pre­ — Ne străduim să efec­ nea şi Ştefan Oană — Oi
— Deşi primii doi ani de-atunci — cînd orizon­ crările de deschidere şi gătim terenul în vederea tuăm toate lucrările din I.C.I.T.P.L.C.I.M.), „Să re­ Vi
ai cincinalului actual i-am tul XIV de la mina est pregătire a zonei minera­ însămînţării sfeclei de za­ cîmp la timp şi de cea ducem termenul de repa­ tîl
pa
încheiat cu sarcinile de era socotit un punct de lizate nord-vest Ghelari. hăr, la Bcjan administrăm mai bună calitate — con­ raţii a unui grup energetic V]
— Practic, în fiecare din îngrăşăminte pe terenul diţii esenţiale pentru ob­ dc 210 MW cu cel puţin ni
cele trei sectoare de pro­ ce-1 vom semăna cu in şi ţinerea de recolte supe­ două zile" (Octavian Bă- m
ducţie se întîlnesc mărtu- orzoaică. Toate forţele u- rioare în acest an. în a- neasă — LE. Mintia). ci
' rii grăitoare ale înaltului mane şi mecanice sînt mo­ cest sens folosim din plin Insislîndu-se asupra mo­ ac
patriotism cu care mine­ bilizate la realizarea unui fiecare minut bun de dalităţilor practice de ac­
rii din unitatea noastră înalt ritm de lucru zilnic muncă, acordăm o deose­ ţiune, menite să sporeas­
plan îndeplinite — preci­ lucru nevralgic — afirma tratează problematica rea­ şi, totodată, ne străduim bită atenţie respectării că forţa de influenţare şi
za Alexandru Oargâ. in­ maistrul minăr Ilie Tran­ lizării exemplare a sarci­ să efectuăm toate lucră­ tehnologiilor. mobilizare a tuturor ini­ T<
le
ginerul şef al minei —, dafir. Comuniştii din ce­ nilor de plan — sublinia rile în conformitate cu — Două sînt obiectivele ţiativelor colectivelor mun­ ie
ritmicitatea producţiei a le trei organizaţii de ba­ ing. Vasile Pavel, directo­ tehnologiile stabilite. ce le urmărim în această citoreşti din municipiul I.i
avut de suferit, mai cu ză au fost cei care au rul minei. Argumente for­ O activitate intensă, pe perioadă — arăta Inocen- Deva, acţiunea a reliefat di
es
seamă în lunile ianuarie impulsionat întreg colec­ te în sublinierea hărniciei mai multe fronturi, am ţiu Te tea, directorul şi marile disponibilităţi şi tu
şi februarie. Se înţelege tivul la acţiune hotărîtă şi priceperii în muncă a găsit şi la Cooperativa a- S.M.A. Deva. Primul este rezerve insuficient valori­ Vi
că, în continuare, era ne­ în vederea ocupării unui întregului nostru colectiv gricolă de producţie din utilizarea din plin a tim­ ficate. A reieşit cu cla­ ril
voie de o accelerare pu­ loc mai bun în întrecerea deţin minerii din grupele Banpotoc. Vasile Adam, pului bun din aceste zile. ritate necesitatea implică­ V«
fu
ternică a vitezelor de lu­ socialistă pe unitate. în lui Gherasim Tocar. Cos- şeful secţiei de mecaniza­ iar al doilea, realizarea rii mai responsabile şi Iw
cru în vederea recuperării adunările generale de tache Trifan, loan Cătanâ re de aici, ne prezintă unui pat germinativ pre­ mai concrete a tuturor or­ gu
grabnice a restanţelor. partid am stabilit măsuri (sectorul I), loan Lupu, principalele activităţi ale gătit grădinăreşte. în a- ganelor şi organizaţiilor pc
40i
— Am desprins învăţă­ concrete pentru îmbună­ Grigore Viţelaru, Nicolae acestei perioade: cest scop, aşezarea semin­ sindicale în ceea ce în­
mintele ce se cuveneau tăţirea situaţiei produc­ Leonte (sectorul II), Ior- — loan Cizu, Emil Cris- ţei în sol a fost încredin­ seamnă cunoaşterea şi ma­
din experienţa anilor tre­ ţiei, mergînd chiar pînâ dache Scînteie, Iosif Belei, lea şi Toader Florea lu­ ţată celor mai buni meca­ terializarea de către og-
cuţi — arăta Aurel Do- la înlocuirea unor şefi de toan Cărău.şu (sectorul III), crează la administrarea nizatori, oameni harnici meni a criteriilor şi ţ
diu, secretarul comitetu­ grupe care se dovediseră care au obţinut ~ depăşiri îngrăşămintelor organice. şi cu multă experienţă: biectivelor stabilite. S-a
lui de partid al minei. A- mai puţin activi cu alţii însemnate de plan în toa­ Alexandru Bob aplică a- leían Borodi şi Nicolae accentuat ideea că iniţia­
naliza realistă, responsa­ care arătau prin fapte că te cele trei luni ce au mendamente. La pregăti­ Lupuţ la C.A.P. Deva, tivele muncitoreşti trebuie uc
bilă a cauzelor care gene­ merită învestitura de în­ trecut din acest an. rea terenului sînt angre­ Gheorghe Beteag la C.A.P să-.şi găsească mai mult şi Lis
rau mersul sinuos al pro­ credere, aşa cum sînt Avînd în vedere faptul naţi Eugen Iluţ, Tibor Cristur şi Bîrcea, Gavrilâ mai eficient locul în rea­ le
ducţiei ne-a condus la Gheorghe Munteanu la că planul de producţie pe Panci, Gheorghe Şofronie, Cajvan, Pavel Popa şi lizarea marilor sarcini aleX Tt
concluzia că se neglija grupa 805 sau Costică Chi- 1988 este defalcat în mod Ovidiu Luca şi Dlnică Di- Nicolae Hocman la C.A.P acestui an. Dintr-o atare Pr
pregătirea corespunzătoa­ riac la grupa 804. Alte egal pe toate cele patru nulcscu. Plantatul carto­ Hărău şi Bîrsău, loan Mîr- perspectivă, în majorita­ mi
re, din timp, a anului de acţiuni au vizat scurtarea trimestre .şi pe baza rea­ filor îl efectuează Gheor­ za şi Nicolae Cioază la tea unităţilor economice tv.
producţie următor. Comi­ distanţei dintre locul de lizărilor notabile din pe­ ghe Cornea, iar semănatul C.A.P. Brănişca, loan Ma­ este nevoie de o mai in­ mi
tetul de partid şi consiliul acces al personalului mun­ rioada ianuarie—martie sfecle: de zahăr Gelu Ga- tei şi Iulian Bobar la tensă activitate la nivelul
oamenilor muncii nu s-au citor şi zona în care ne a.c. se poate anticipa că, bor. Toate tractoarele C.A.P. Veţcl şi Leşnic ş.a. grupelor şi birourilor a- su
limitat la relevarea aces­ desfăşurăm activitatea, ac­ la Mina Ghelari, oamenii noastre se află în plină Acest fapt garantează e- cestora în appea^ea obiec­ mi
tui neajuns ci au trecut, tualmente folosind puţul muncii vor reuşi să-şi în­ activitate şi înregistrăm o fectuarea unor lucrări de tivelor stabilite, urmări­ fâ
pe baza propunerilor for­ nr. 2, cel mai apropiat de deplinească obiectivul pro­ viteză mare de lucru zil­ înaltă calitate şi încadra­ rea rezultatelor şi repar­ le]
mulate de comunişti, la locurile noastre de muncă. pus — obţinerea, în acest nic. rea campaniei de primă­ tizarea de sarcini pe fie­
aplicarea măsurilor care an, a celei mai mari pro­ Am urmărit cum se vară în perioada stabilită care loc de muncă, creş­
să ducă la redresarea si­ De asemenea, s-au creat ducţii peste plan din pri­ muncea la plantatul car­ — factori de mare impor­ terea rolului organelor şi
tuaţiei. Pe baza bilanţuri­ condiţii mai bune de lu­ mii trei ani ai celui de-al tofilor, intr-o tarla din tanţă în realizarea unor organizaţiilor sindicale, a
lor încheiate la sfîrşitul cru în subteran, ca urma­ optulea cincinal. lunca Mureşului. Terenul producţii superioare in răspunderii lor în crearea
primului trimestru din re a eforturilor depuse MIRCEA DIACONU era foarte bine pregătit. acest an. unui climat angajant. nu :
1988, putem afirma că pentru terminarea ramble- iri
ne-am atins obiectivul pro­ ierii hidraulice a golurilor NI
pus — asigurarea ritmici­ superioare ale abatajelor Co
tăţii in îndeplinirea lună din orizontul XIV, ceea Cu perseverenţă, pe locuri fruntaşe La panoul de onoare — oamenii, Ce
de lună a planului de ce a dus la eliminarea in­ faptele lor de muncă, de înalt patriotism Vf’
producţie. filtraţiilor de apă în aba­
Intr-adevăr, din datele tajele aflate in exploatare. ce să mai zicem ? Vom aici, la Hunedoara, unde tru stanţe, la Timişoara, le
puse la dispoziţie de ing. Eficienţa acţiunilor pe ca­ scrie altădată şl despre Ui­
Victorina Malea. şeful re le-am desfăşurat este celelalte tovarăşe. Deo­ se produce .mult metal, să şl am trecut la atelierul ţi'
unităţi
şi
compartimentului pregăti­ ilustrată de locul fruntaş camdată insă, ne-am pro­ lie construite uşoare in nostru de stanţe, înfiinţat rel
VI
ale
in 1980. Atelierul era mic.
industriei
re;!, programarea şi urmă­ pe care l-am ocupat în pus să aşternem citevc care să muncească soţiile S-au mai primit utilaje şi si
rirea producţiei, rezultă luna martie a.c., de to­ rinduri despre Lucia An- şi fiicele siderurgiştilor. am început să confecţio­ CC
că in fiecare din cele trei nele de minereu livrat pe- dronacbe, care s-a situat Exprim gindul şi sentimen­ năm, mai intii, branţurile. ne
Ba
in ultimii patru ani, con­ tele tuturor celor care îşi Restul de repere le pri­
secutiv, pe prima treaptă desfăşoară activitatea pe meam, in continuare, de re>
ca:
Un trimestru fructuos ? a podiumului întrecerii so­ platforma de industrie u- la Timişoara. Pe urmă am <M
Ap
cialiste din fabrică. Doar
şoară a Hunedoarei, mul­
început să producem ale
Mc
in 1987 a ocupat locul al ţumind din inimă condu­ talpa, ştailu şi toată pa ■ roş;
1
(Ufinare din pag. 1) la înregistrarea unui vo­ lll-lea. Aceasta nu tre­ cătorului iubit al partidu­ tea de jos a încălţăminte'. crc
lum suplimentar de bene­ buie considerată o „că­ lui şl statului nostru pon­ Cum se spune, am deve­ <M
Deva am reuşit să ne a- ficii de 200 000 lei. Iar dere", ci un fenomen fi­ tot ce a făcut pentru pros­ nit independenţi“. pre
Ac
provizionăm in mod cores­ ing. Viorel Sirca, direc­ resc. Ambiţia colegelor peritatea şi înflorirea vie­ — Ce înseamnă „partea cai
punzător cu materialele torul Minei Ţebea, a ţi­ I.UCIA A NI) HON A CIUC sale de a o ajunge din ţii noastre. In toate zone­ de jos" a încălţămintei ? Iar
necesare şi vom da în nut să sublinieze aportul urmă se datorează, cre­ le ţării s-au produs multe Duoă noi, toată in:ăl(ă- (Ci
continuare cea mai mare brigăzilor de mineri con­ Fotografia do mai sus, ca­ dem, tocmai calităţilor şi înnoiri şi modernizări in mintea e jos, adică in pi­ ŢK
(I*
atenţie acestei laturi de­ duse de Vasile Patriciii. re o inlâţişează pe eroina aptitudinilor deosebite do­ folosul oamenilor, schim­ cioare. şea
terminante pentru desfă­ Ioachim Muscari. Vasile acestui reportaj, a fost vedite de eroina noastră bări la care nici nu am - Partea de jos o in pei
tan
şurarea normală a pro­ Moşneag, Sandu Mariş. luată de la panoul de o- în cadrul colectivului de visat. Eu sînt de loc din că'ţămintei se covpune sn
ducţiei şi realizarea ritmi­ Humus Manea la cele pe­ noare al Fabric.i de în­ muncă, în familie şi in Bihor, insă mărturisesc că din talpă, toc, branţ .o- pai
că a planului fizic, >rti- ste 500 tone de cărbune călţăminte Hunedoara, in- viaţa sa „de toate zilele". am lost in schimburi de lonet şi bombeu. Ca in na;
mental". extrase în plus de la în­ lâţişind-o pe Lucia An- S-o luăm, deci, cu... în­ experienţă la Alba lulia, orice meserie, vedeţi, şi (fa
De la F.PJ.P.S. Brad, ceputul anului. dronacbe, care ţi-a des­ ceputul, Soţii Andronache la Oradea, la Timişoara profesia noastră are „se­
tovarăşa Paraschiva Ju- Deci, primul trimestru coperit vocaţia de confec­ ou trei copil - Paul, Cris­ şl peste tot m-am simţit cretele“ ei.
nea, preşedinta comitetu­ al anului s-a încheiat cu tioner încălţăminte in ur­ tian şi Claudia. Toţi ur­ co acasă. Fiindcă peste - Sintcţi mulţumită cu
lui sindicatului clin unita­ bune rezultate pentru co­ mă cu 11 ani, mează şcoala, insă sînt, tot, în patria noastră, c- ce aţi realizat in viaţă, to­
te, ne-a vorbit despre mo­ lectivele muncitoreşti ale - De ce să scrieţi de­ ca vîrstă, mal aproape de xlstâ acele flori — cu aşa varăşă Lucia Andronache? I*
dul ferm şi responsabil oraşului Brad. De pe a- spre mine ? — ne-a între­ „majorat" decit de „gră­ numesc toate aceste fru- Ştim că bihorenii sint fi
J
rul
în care consiliul oameni­ ceastă bază au fost abor­ bat. Sînt şi alte tovarăşe diniţă". Adică, de-acum museţi din munca şi exis­ mîndri şi pretenţioşi... CÜíi
lor muncii organizează şi date sarcinile celui de al care obţin rezultate bune au crescut. Lucia Andro­ tenţa oamerillor — sădite — Da, după cum v-am sul:
conduce activitatea pro­ II-lea trimestru, în toate în muncă. De pildă, con- nache n-a lost Încadrată şi înflorite in „Epoca spus, sint din Bihor şi sint voi
ave
ductivă. cu accent pe a- unităţile acţionîndu-se cu lecţlonera Maria Chereji. nicăieri pînă in 1977. Dar Nicolae Ceauşescu". loarte mulţumită de tot ce de. c
provizionare, pe diversifi­ înaltă dăruire şi respon­ nu din cauză că trebuia Paşii Luciei Andronache am realizat pînă acum. tul
carea gamei sortimentale sabilitate patriotică pentru de la croit, care a obţi­ să-şi îngrijească copiii, d Îmi place să muncesc, îmi int«
a produselor şi pe cali­ amplificarea realizărilor nut locul I in întrecerea fiindcă pur şi simplu nu către perfecţionarea pro­ iubesc copiii, in gospodă­ 40—
sau
fesională
coincis,
socialistă,
in
au
confecţio-
est.
tatea acestora, despre sti­ de pînă acum, pentru în­ nera Matrona Constant!- găsise un loc de muncă mod firesc, cu fazele dez­ rie mă ajută şl copiii şi nin
mularea zi de zi a între­ făptuirea neabătută a in­ nescu, de la sectorul de potrivit. „A fost o mare voltării fabricii', cu trep­ soţul, sint mindră ide ei, înti
iar
cerii socialiste şi despre dicaţiilor şi îndrumărilor stanţe,' situată pe locul al şansă - ne-a declarat tele urcate de producţia de tot ce mi-a dat munca 13
dăruirea in muncă a oa­ dale de tovarăşul Nicolae ll-lea. Eu sînt abia pe lo­ L.A. - atit prentru mine, de încălţăminte. Ne-a şi viaţa, aici, la Hunedoa­ se
menilor, factori care au Ceau.şescu la recenta ple­ cul trei... Ce să vă mai cit şi pentru alte sute de spus: „Am început să ra. Se poate spune, acum, (M<
condus la realizarea peste nară a C.C. al P.C R. pri­ spun, Maria Chereji meri­ mame, faptul că secreta­ muncesc ta cusut — după că sint o bihoreancă de A.
plan, in trimestrul 1 a.c., vind îndeplinirea exem­ tă toate aprecierile, din rul general al parti­ un prim curs de califica­ la... Hunedoara I
a tii*'i producţii marfă de plară a planului pe acest dului, tovarăşul Nicolae
peste un milion lei — în­ an şi creşterea continuă a toate punctele de vedere. Ceduşescu, a indicat ca re - apoi, la croit. Am MARIN NEGOIJA- B
corporată în con lecţii tex­ eficienţei, a rentabilităţii Noi, la rindul nostru. făcut o specializare pen-
tile si bunuri metalice —s fiecărei unităţi economice