Page 2 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 2

°ag. 2                                                                                                                                   DRUMUL SOCIALISMULUI NI



           „Munca cu femeile — muncă cu mine                                                       Amplu şi strălucit program

                                                                                               (Urmare din pag. 1)    fără   îndoială,   mult   mai   confuzii  şi  pentru  a  fi  sti­
                                                                                                                                  se
                                                                                                                                      acţioneze
                                                                                                                      eficient
                însămi, cu familia, cu                        colectivul"                                            preventiv   să  pentru   respecta­  mulată   dezvoltarea   conti­
                                                                                                                                                 nuă  a  activităţii  de  pro­
                                                                                           înnoirea   şi   perfecţionarea   rea   normelor   de   consum,   ducţie.   Trebuie   reţinut   că   m uxti
                                                                                                                                                                            IMVKItSIFI
            Cine  nu  o  cunoaşte  pe   ica  nu  este  şi  o  foarte  ac­  ţii   ecoiiomico-sociale   .   şi   continuă  a  tuturor  sectoa­  reducerea,   în   general,   a   nu  se  va  admite  nici  o   TAŢIII.Oit
          Agripina   Munteanu,   pre­  tivă   membră   a   organului   culturale.   O   realitate   ce   relor   economiei   naţionale.   consumurilor   materiale,   e-   sporire   de   beneficii   pe   In ' topul
          şedinta  comisiei  de  femei   de   conducere   colectivă.   dă  frumuseţe  muncii  noas­  Totodată,   pornind   de   la   nergetice,   realizarea   tutu­  seama creşterii preţurilor!  mai ¿cp lin
          do   la   I.A.C.R.S.   Hune­  De  fapt,  trăieşte  o  admi­  tre,  dar  şi  creează  unele   realitatea   creşterilor   deo­  ror   celorlalţi   indicatori   şi   în   domeniul   stimulării   populaţiei,
                                                                                                                                                                            ci/; product
          doara  ?  O  femeie  energi­  rabilă   angajare   socială,   dificultăţi.  Trebuie  să  îm­  sebite?  înregistrate,  în  ge­  parametri   care   asigură   activităţii   .productive   se   desfacerea
          că,   dîrză,   hotărîtă,   care   fiind  secretar  adjunct  pen­  pleteşti   cu   dibăcie  plăcu­  neral,   în   avuţia   naţiona­  creşterea   rentabilităţii   e-   situează   şi   precizarea   re­  din corn ui
          so  zbate  pentru  orice  pro­  tru   problemele   sociale   în   tul  cu  utilul,  exigenţa  cu   lă  şi,  în  mod  special,  în   conomice.  în  acelaşi  con­  glementărilor   privind   a-   drumată d
                                                                                                                                                                            calo de p
          bi  mă  ce  priveşte  obştea.   comitetul   de   partid   al   înţelegerea.      domeniul   fondurilor   fixe,   text  trebuie  să  fio  înscrisă   cordarea   unui   beneficiu   stat, şi-a
          Pentru   dînsa   nu   există   întreprinderii,   membră   a   —   Se  împacă  exigenţa   s-a  accentuat  că  este  ne­  şi  problema  reducerii  sto­  suplimentar   pentru   pro­  ţile sale <
                                                                                                                                                                            diversificat
          probleme   mai   mult   sau   biroului comitetului sin-  cu înţelegerea ?        cesar  să  se  acţioneze  mai   curilor  mari  —  inclusiv  a   ducţia  de  export  —  de  10   taţiiior de
          mai    puţin   importante.                              —   Exigenţa  trebuie  cul­  mult  pentru  creşterea  ren­  unor   mari   stocuri   supra-   Ia  sută  pentru  D.C.  şi  6   populaţie,
          Toate   au   importanta   lor.                        tivată   din   fragedă   tine­  tabilităţii  şi   eficienţei  tu­  normative   —,   necesitatea   la  sulă  pentru  C.T.S.  Re­  ză unităţi
          în   ziua   interviului   nostru,                     reţe  si  manifestată  perma­  turor   unităţilor   economi-   trecerii  la  o  nouă  norma­  tribuţia   pentru   producţia   cizmărie, <
                                                                                                                                                                            fecţij. ciori
          am   înlîlnit-o   discutînd   cu                      nent,  faţă  de  cei  din  jur,   co-socialo.   Pentru   aceasta   re  şi  la  o  reducere  radi­  de  export  va  fi  îmbună­  altele). Aci
          una  din  cele  1  200  do  femei                     pornind  de  la  modul  de   trebuie   perfecţionată   în   cală  a  normelor  de  ma­  tăţită,  prin  creşterea  aces­  dovedesc j
          ce   muncesc   în   unitate,                          a  gîndi,  de  a  munci,  de  a   continuare   activitatea   con­  terialo,   a   normelor   de   teia  cu  10  la  sută  pentru   litatea şi j
          pentru   rezolvarea   unor                            ne  comporta  în  familie  .şi   siliilor   oamenilor   muncii,   consum existente.  exportul  pe  D.C.  şi  cu  6   mai marc
                                                                                                                                                                            citărilor pi
          probleme   sociale.   După                            societate.   Iar   înţelegere   adunărilor   generale   ale   Este  neeconomic  şi  ne­  la  sută  pe  C.T.S.  Aceste   tăţilc <le p
          efectuarea    intervenţiilor                          trebuie   să  avem  faţă  de   prop rieta ri lor,   producă to­  stimulativ   să   so   obţină   procente  se  adaugă  la  re­  cele de ii
          de  rigoare  la  factorii  de                         statutul   social   al   femeii,   nilor   şi   beneficiarilor   —   beneficii   pînă   la   30—40   tribuţia   prevăzută   pentru   şi-au reali
                                                                                                                                                                            planul de
           răspundere,   printre   mul­                         de   sarcinile   şi   obligaţiile   care  reprezintă  forma  de­  la  sulă  la  o  serie  de  pro­  realizarea   producţiei   de   primele li
          tele   probleme   de   aprovi­                        ei,  de  problemele  cu  care   mocratică  de  dezvoltare  a   duse.  Es'te  evident  că  uni­  export,  fapt  ce  trebuie  să   tui an.
          zionare  de  care  se  ocupa                          se   confruntă,   ajulîndu-ie   societăţii   noastre   socia­  tăţile   respective   nu   sînt   asigure  o  creştere  a  coin­  R8 LUCII
          —  fiind  tehnician  princi­                          în soluţionarea lor.       liste,  in  care  totul  se  rea­  stimulate  să  continue  creş­  teresării   tuturor   colective­  IKJNAtAŢ)
          pal  în  acest  domeniu  —                              —   Ce  vă  leagă  atit  de   lizează  cu  poporul  şi  pen­  terea  producţiei.  De  aceea,   lor  do  oameni  ai  muncii   RE. Cotă
          giîsea  răgaz  pentru  mobi­  ACIÎIl’INA munteanu     mult de această muncă?     tru  popor.  „Trebuie  să  fa­  s-au   propus   măsuri   pen­  pentru   realizarea   în   cele   tirul circi
                                                                                                                                                                            leclorale n
          lizarea  femeilor  la  o  ac­                           —   Do  fapt  şi  de  drept,   cem  toiul  —  arăta  secre­  tru   limitarea   beneficiilor   mai  bune  condiţii  a  ex­  te, comuni
          ţiune   programată   pentru   dicalului,-   vicepreşedinte   femeile!   Nimic   nu-i   mai   tarul  general  al  partidului   între  6  şi  12  la  sută.  în   portului.   De   fapt,   în   a   Ori ca, împ
          zilele  următoare.  în  legă­  cu  probleme  economice  în   frumos   decît   să   munceşti   —  pentru  ca,  în  acest  an,   acest  fel  unităţile  respec­  doua  parte  a  acestui  an   putata OH
                                                                                                                                                                           participă î
          tura   cu   spitalul   unificat,   Comitetul   municipal   al   cu  şi  alături  de  ele.  în   să  nu  mai  avem  întreprin­  tive  vor  fi  stimulate  pen­  —   conform   hotărârilor   Ia executa
          cu   procuratura   locală,   dă   femeilor,   organ   în   care   preajma   lor   o   prezentă   deri   care   să   lucreze   cu   tru  creşterea  în  continua­  Conferinţei   Naţionale   a   de îmbuna
          relaţii  despre  tema  ce  so   activează  de.  peste  10  ani.   gingăşia,   eleganţa,   delica­  pierderi;   dar   nu   numai   re   a   producţiei.   Aceste   partidului  —  se  va  trece   re pe păş
                                                                                                                                                                            Locuitorii
          va  dezbate,  despre  ce  se   Munca  cu  femeile  este  o   teţea,   priceperea,   hărni­  atit,   să   acţionăm   în   aşa   considerente  au  condus  la   la   majorarea   retribuţiei   între cure
          aşteaptă   de   la   invitaţi.   mare  .şi  veche  pasiune  a   cia,  căldura  şi  atitea  alte   fel  incit  să  se  obţină  ma­  adoptarea   unor   reglemen­  tuturor   oamenilor   muncii   "Miner va 15
          Apoi   selectează   propune­  sa,  de  ’peste  un  deceniu   însuşiri.           ximum  de  beneficii  !  A-   tări  noi  în  formarea  pre­  cu  circa  10  la  sută  —  ac­  Teodorcscu.
          rile  şl  concluziile  ce  au   şi jumătate.           -—  Care  sînt  obiectivele   ceasta   înseamnă   autoges-   ţurilor   de   producţie.   în   ţiune  care  se  va  încheia   du, Silvi
                                                                                                                                                                           Iustin Ster
          rezultat   dintr-un   control   —   Cc  înseamnă  pentru   muncii   dumneavoastră   în   tiune,   autofinanţare,   auto­  loc   ca   beneficiile   ce   se   în cursul anului viitor.  zat pînă a
          efectuat   anterior   în   cre­  dumneavoastră   munca   cu   calitate   de   preşedintă   a   conducere,   aceasta   este   preiau  Ia  buget  să  fie  in­  Oamenii  muncii  din  ju­  cu caracte
          ţele   şi   grădiniţele   între­  femeile ?           comisiei de femei ?        sarcina   tuturor   colective­  cluse în costul producţiei  deţul   nostru,   asemenea   pe 30 lia
                                                                                                                                                                           neţe, ar :
          prinderii,   în   cantine   şi   —   înseamnă  munca  cu   —   De  a  urmări  şi  ve­  lor  de  oameni  ai  muncii,   —   generînd,  de  fapt,  bi­  întregului  popor,  strîns  u-   fert*   ir
          microcanlinc,   in   vestiare,   mine   însămi,   cu   familia,   ghea,  de  a  ajuta  la  inte­  a   consiliilor   de   condu­  lanţuri ireale de activitate  ndţi  în  jurul  partidului,  al   grăş« .nte
          pentru  a  le  prezenta  con­  cu  colectivul  în  care  lu­  grarea   ei   în   activitatea   cere !".    —    diferenţa  de  beneficii   conducătorului   nostru   iu­
          siliului   oamenilor   muncii.   crez.   l’emeia   este   pre­  colectivului,  de  a  o  apro­  în   direcţia   perfecţionă­  se  va  prelua  la  .  consuma­  bit,   tovarăşul   Nicolae
          Teatru că, AgrLpina Mim­   zentă  în  toate  sferele  vie-  pia  de  problemele  econo­  rii   sistemului   economico-   torul  industrial  şi  la  con­  Ceauşescu,   sînt   hotărîţi
                                                               mice  alo  unităţii,  de  a  o   financiar   s-au   cristalizat,   sumatorul   general,   .   prin   să   înfăptuiască   neabătut,
                                                                antrena   la   manifestări   în   ca  sarcini,  necesitatea  îm­  impozitul   pe   •   circulaţie.   toate   ..programele   adoptate
                                                                care   dezbatem   problemele   bunătăţirii   activităţii   orga­  Deci,  se  are  în  vedere  nu   pentru   dezvoltarea   eco­
                • Autoconducere • Autoaprovizîonare             natalităţii, însoţite de sfa-  nelor   financiare,   creşterii   o  schimbare  a  sistemului,   nomiei   naţionale,   pentru   DEVA  :  î'
                                                               .  turi  medicale  pentru  păs­  rolului   controlului   finan­  ci  o  mutaţie  a  beneficii­  înflorirea   şi   dezvoltarea   —   seriile
                                                                                                                                                                           Pistruiatul
                                                                                                                                                multilaterală  a  patriei  so­
                                                                                           ciar  si,  îndeosebi,  a  con­
            Rezultatele obţinute trebuie                        trarea   sănătăţii   femeii,   trolului preventiv. Este,  lor  de  la  un  sector  la  al­  cialiste.      zişurh/   (Ar
                                                                                                                                                                                  c
                                                                                                                                                                           DOAlvw  : 1
                                                                                     co­
                                                                            educarea
                                                                                                                     tul, pentru a nu se crea
                                                                        şi
                                                                îngrijirea
                                                                piilor,  rolul  său  în  crea­                                                                             bocilor  Baba  (M
                                                                                                                                                                           Aii
                                                                     unui
                 consolidate, extinse şi                        rea   familie.   climat   sănătos                                                                          hoţi  —  ser
                                                                                     ac­
                                                                în
                                                                            Ponderea
                                                                                                                                                                           dern  —  15)
                                                                ţiunilor   noastre   vizează                                                                                riantă   (Flai
            ridicate Ia un nivel superior                       raporturile   sociale   mun­                                                                                .ŞA.NI:   (Parii
                                                                                                                                                                                  Mo:
                                                                                      în
                                                                                                                                                                            cibil
                                                                microcolectivităţile
                                                                                                                                                                            iembrie);
            înfăptuirea    sarcinilor   preluat  de  la  producătorii   citoreşti,   rolul   activ   al                                                                     vo  —  serii
                                                                                                                                                                                 (Unin
                                                                                                                                                                            riţa
           >-ivind   autoconduccroa   şi   agricoli  7  400  bucăţi  ouă,   femeii   în   viaţa   economi-                                                                  Jandarmul
           ;  u  toapro  vizionarea  terito-   45  kg  carne  de  pasăre,  28   co-socială   a   întreprinderii                                                           |   riţclc   (Cui
          rială   ce   revin   consiliilor   kg  miere  de  albine,  216   noastre.   Tar   după   cum                                                                      CAN  :  Cal
          populare   comunale   din   tone  fîn  şi  alte  produse,   bine   cunoaşteţi,   femeile                                                                          ccafărul);
                                                                                                                                                                                   II
          programul   judeţean   obligă   între  fruntaşii  comunei  la   noastre   sînt   neobosite   în                                                                   truiatul   (Mi
                                                                                                                                                                            şuri"
          loţi   factorii   cu   atribuţii   contractări   şi   livrări   de   realizarea   sarcinilor   de                                                                 NOASA:   I
          -.i  răspunderi  în  acest  do­  produse   agroalimentaro   se   producţie,   în   gospodărirea                                                                   te (Munci
          meniu  la  o  muncă  temei-   numără   deputatul   foau   materialelor,   în   menţine­                                                                           CÂNI:   1
          :i  ică,  permanentă,  concre-   Ceuţă   din   Livadia,   care   rea ordinii şi curăţeniei.                                                                       trat   'flote:
                                                                                                                                                                                  -J
          'a,   responsabilă   şi   bine   este   şi   delegat   sătesc.   MIHAI BURDUŞEL,                                                                                  Cu   şie);
                                                                                                                                                                            ua
          organizată   în   toate   veri-   Dînsul   a   predat   în   anii   secretar adjunct                                                                              Desculţ   în
          pilc  ei  componente  pentru   1986—1987   pentru   fondul    cu probleme                                                                                         Răzbun  a  res
                                                                                                                                                                            (Flacăra);
          încheierea   contractelor   cu   de   autoaprovizîonare   un   de propagandă                                                                                      durea   de   :
          gospodăriile   populaţiei   şi,   viţel,  un  porc,  trei  ovine,   al comitetului de partid   Atelierul montaj strung uri normale :t2fl al Intrepri luleril mecanice din Orăştic,   33  RAZI:  P
          implicit,   asigurarea   ono­  360  1  lapte  do  oi,  600  1   I.A.C.R.S. Hunedoara  unde formaţia maistrului io an I’opeseu montează cutiile de viteze.         trat;   CAI
          rării  exemplare  a  obliga­  lapte   de   vacă,   iar   anul                                                                                                     spre   îna.
          ţiilor  asumate  de  producă­  acesta   a   contractat   un                                                                                                       (Casa   de
          tori la termenele scadente.  porc,   trei   ovine,   100   1   Ciment    mai        mult,         de              La temelia înălţării noului                     MERI  A  :  F
                                                                                                                                                                            tului  —  SCI
            Tui   Baru,   unde   această   lapte  oaie,  300  1  lapte  vacă,                                                                                               roşul);   I
          acţiune   a   fost   mai   bine   50  kg  lină.  Do  asemenea,                                                                                                 « ascunsă (I.
          organizată  —  după  cum  ne   prin   sistemul   de   achiziţii   cea mai bună calitate                                obiectiv industrial
          informa   tovarăşul   Mihai   contribuie   în   fiecare   an
          Roşu,   vicepreşedintele   bi­  cu   fasole,   cartofi,   sămîn-   (Urmare din pag. 1)  te  de  unitatea  noastră  la   (Urmare din pag. 1)  ţilor   de   pe   axul   3—10
          roului   executiv   al   consi­  ţu  de  dovleac,  carne  de                     export   s-a   încadrat   în                          munceau  cu  spor  dulghe­
          liului.  popular  comunal  —,   pasăre,  ouă  şi  alte  pro­  plimentară  de  5  500  tone   parametrii   calitativi   pre­  stUpilor  pînă  în  axul  1—6.   rii  lui  Moise  Feleki.  Zi­
           ■electivele   constituite   pe   duse  ale  gospodăriei  sale.   de   ciment.   Am   reţinut   văzuţi  şi  nu  am  avut  nici   lucrare   încheiată   cu   30   darii   conduşi   de   Moise   Pentru a?
          localităţii   au   desfăşurat   o   Asemenea   exemple   demne   cuvintele  rostite  de  secre­  o  reolamaţie  de  la  bene­  de  zile  mai  repede,  dato­  Iacob  turnau  beton  în  fun­  fi  în  gen  <
           -,'  iivitate  susţinută  în  rîn-   de  urmat  suit  şi  I.  Şoldea   tarul   general   al   partidu­  ficiarii   externi.   Aceasta,   rită   livrărilor   prompte   cu   daţii  şi  evacuau  materiale­  devine   schi
                                                                                                                                                                            rul  va  fi
          dul    producătorilor,   au   din  Valea  Lupului,  S.  Să-   lui,   tovarăşul   Nicolae   ca   urmare   a   controlului   prefabricatele   produse   în   le   rezultate   din   demolă­  ros.   Vor   i
          purtat  discuţii  la  faţa  to­  lăşan   din   Petros,   deputat   Ceauşescu,  la  plenara  Con­  sever  asupra  calităţii  pro­  secţia   specializată   a   în­  rile   de   pe   amplasamentul   taţii   sub
          rului   cu  gospodarii,  lc-au   comunal,   P.   Jiitca   din   siliului  Naţional  al  Oame­  ducţiei   pe   întregul   flux   treprinderii".  staţiilor   de   pompe.   Şi   ploaie,   car
          vorbit   despre   avantaje,   Baru şi mulţi alţii.    nilor  Muncii  din  acest  an;   de fabricaţie.        Incontestabil,   vremea   ioate   aceste   lucrări   erau   caracter   c
                                                                                                                                                                                   îns
          obligaţii  şi  îndatoriri.  Aşa   Aici,  ca  şi  în  alte  co­                    —Vă  rugăm,  în  final,  să   blinda   din   această   iarnă   executate  de  numai  52  de   alocuri   elec
                                                                                                                                                                            cărcări
          s-a   reuşit   să   se   încheie   mune  de  altfel,  activitatea   „O   atenţie   deosebită   tre­  evidenţiaţi   cîţiva   oa­  i-a  ajutat  mult  pe  cei  ce   oameni,   constructori   căliţi   cantităţile
          contracte   la   nivelul   pla­  pe  acest  tărîm  trebuie  con­  buie  să  se  acorde  realiză­  meni   care   au   pus   mai   construiesc   furnalul   nr.   4   în   focul   muncii   pentru   te   vor   dej
          nului  pe  acest  an  la  ma­  tinuată  cu  si  mai  multă   rii   producţiei   do   export   mult  umărul  la  îndeplini­  de   la   Hunedoara.   Dur   edificarea   multor   capaci­  Vîntul  va  s
                                                                                                                                                                                 intensi
                                                                                                                                                                            cu
          joritatea   indicatorilor   sta­  perseverenţă   deoarece   re­  şi   exportului".   în   virtu­  rea   exportului.   Pornind,   adevăratul  sprijin  l-a  con­  tăţi  noi  de  producţie  de   pînă  la  40-
          biliţi.   Totodată,   sublinia   zultatele   actuale   nu   re­  tea   acestei   cerinţe,   sub   bineînţeles,   de   la   sectoa­  stituit   angajarea,   dăruirea   la   Hunedoara,   Călăraşi,   syd   şi   sud
          interlocutorul   nostru,   se   flectă   posibilităţile.   Tot   conducerea   comitetului   de   rele   unde   se   fac   primii   şi   abnegaţia   dovedite   zi   Călan, Baru.  răcirile   n‘  i
                                                                                                                                                                            cuprinse
          urmăreşte   sistematic   ono­  ce  s-a  făcut  bun  trebuie   partid   al   întreprinderii,   paşi  în  producţia  destina­  de   zi   de   către   fiecare       grade,   iar
          rarea   obligaţiilor   asuma­  consolidat,   amplificai,   ex­  eforturile   întregului   co­  tă exportului.  membru   al   colectivului.   Am   stat   de   vorbă   cu   între 13 şi
          te   de   către   contractanţi,   tins,  iar  neajunsurile  grab­  lectiv   s-au   concentrat   în                                    cîţiva  dintre  ei.  Cu  toţii   La mu
          intr-un   cuvînt   livrarea                           direcţia   găsirii   celor   mai   —  Practic,  la  noi  ex­  Ne-am   convins   pe   deplin   ne-au   împărtăşit   dorinţa   schimbătoai
          produselor   la   fondul   de   nic   înlăturate.   Numai   aşa   adecvate   soluţii   pentru   portul   începe   din   cariere.   de  acest  fapt  cu  prilejul   fierbinte   de   a   răspunde   mult   noros
          stat  şi  la  fondul  de  auto-   se   poate   ridica   întreaga   onorarea   în   condiţii   da   Prin  asta  vreau  să  spun   unei   recente   documentări   prin  fapte  de  muncă  che­  precipitaţii,
                                                                                                                                                                               şi
          aprovizionare.  în  acest  fel   activitate  la  un  nivel  su­  înaltă   eficientă   a   fiecă­  că   întregul   colectiv   de   pe  şantier,  cînd  din  norii   mărilor  adresate  de  secre­  vea   mai   caro
                                                                                                                                                                                   aii
                                                                                                                                                                            să,
          primăria   poate   interveni   perior,  se  pot  obţine  re­  rui   contract,   dezvoltarea   muncă   este   angajat   pen­  plumburii   cădeau   fără-nce-   tarul   general   al   partidu­  de   ploaie,
          acolo   unde   se   constată   zultate  şi  mai  bune.  Posi­  capacităţii   de   preluare   şi   tru   îndeplinirea   sarcinilor   tare   stropi   grei   .şi   reci   lui,   tovarăşul   Nicolae   mai   înalte,
          dereglări,  rămîneri  în  ur­  bilităţi   sini.   Stă   deci   în   executare   rapidă   a   unor   la   export.   Voi   enumera,   de  ploaie.  Oamenii  îşi  ve­  Ceauşescu,   tuturor   celor   poviţă  se   şi  vor  i
                                                                                                                                                                            lat
          mă  pentru  a  pune  lucru­  puterea   organelor   locale   comenzi   suplimentare.   totuşi,   cîţiva   dintre   oa­  deau   însă   netulburaţi   da   ce  îşi  desfăşoară  activita­  cărcări   ele
          rile   la   punct.   Acţionînd   de  partid  şi  de  stat,  ca   Practic,   preliminăm   depă­  menii   do   la   mori   făină,   rosturile   lor.   Fierar-be-   tea   în   domeniul   investi­  locuri,   ca
                                                                                                                                                                                 căzute
          în  acest  fel  s-a  reuşit  ca,   mobilizîndu-şi  şi  mai  pu­  şirea   sarcinilor   la   export,   cuptoare,   mori   ciment   şi   toniştii  din  echipele  con­  ţiilor.   Argumentul   înde­  apă   1/mp.
                                                                                                                                                                            15
          în   perioada   care   a   tre­  ternic   forţele,   să   obţină   aferente   primului   tri­  expediţie!   Mariana   Pe-   duse   de   Nicolae   Titian.u   plinirii   întocmai   a   dorin­  cu   intensil
          cut  din  acest  an,  să  fie   rezultate   care   să   situeze   mestru  1988,  cu  peste  6   tresc,  Eugen  Bura,  Romeo   şi  Aurel  Neacşu  continuau   ţei   lor   îl   constituie   re­  rare   pînă
          preluate   de   la   contrac­  comuna  Baru  pe  un  loc   la sută.              Nisipeanu,   Ştefan   Iscru,   să   monteze   armăturile   la   zultatele   remarcabile   ob­  din scctori
          tanţi  un  număr  de  31  bovi­  fruntaş  pe  judeţ  în  înde­  _ Despre calitate ce  Aurel   Soporan,   Mircea   planşeul  -|-  7  m  caupere   ţinute   „la   zi",   acestea
          ni',  13  porci  şi  65  hl  lapte   plinirea   obiectivelor   pri­  putem consemna ?  Angalita,   Valentin   ITaida,   şi  la  siîlpii  halei  de  tur­  constituind   totodată   cea
          de  vacă.  In  acelaşi  thnp,   vind   autoconducerea   şi   —   Putem   afirma   cu   Vanea   Gorogeanu,   Lau-   nare.   Alături,   la   cofrarea   mai   solidă   temelie   pusă
          prin   cooperativa   comunală   auloaprovizionarea.   mindrie  că  întreaga  canti­  renţiu   Moldovan,   Floarea   stupilor,   la   închiderea   la   înălţarea   furnalului
          de   producţie,   achiziţii   şi                      tate   de   produse   (ciment   Jie,   Petru   Moţ   şi   mulţi   părţilor   laterale   ale   plan-   nr.  4  de  1  000  mc  de  la
          desfacerea mărfurilor, s-au               N. BADIU    şi var) fabricate şi livra­  alţii.                   şeului şi cofrarea cuzine­  Hunedoara.
   1   2   3   4   5   6   7