Page 22 - Drumul_socialismului_1988_04

’cig. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI

preoţi PROtnam pin lOCTf, rAmnuNip-w'

mmwMm E3 iu:

SKKV1KI.
oameni a
cadrul oi
IN FIECARE UNITATE AGRICOLA-PRODUCŢII Şl VENITURI SPORITE S tă >. .fjciec
neib/ara
nul de v
martie ci
Acest sui­
te
Hol suprafeţe de teren Pr in preocupare şi hărnicie, sectorul (iilor divers
i>o
serviri u
redate circuitului productiv anexă îşi dovedeşte rentabilitatea Bl IN s
i SE
>
CI
Punerea deplină în va­ finalizate, o contribuţie de Vădind o preocupare terii prime şi materialo. Atelierul de reparaţii ţi'. De pildă, chiar în a- TAŢII I)is¡
lingă
loare a rodniciei pămîntu- seamă au avut-o buldoze- permanentă pentru reali­ Apoi am trecut la trea­ auto şi tinichigorie şi-a cosle zile munceau cu în­ dulii nr.
lui este o preocupare de riştii Andrei Rusui, Iosif zarea în cadrul unităţii a bă. Pot spune că rezulta­ început activitatea doar treg efectivul la realiza­ Fmini'Sru,
maximă însemnătate în Zsok, Ioan Pin ti li o, loan unor activităţi de industrie tele obţinute în anul tre­ la jumătatea anului tre­ rea unui lot de bandaje chis luni, i
cabinete
toate unităţile agricole din Began şi alţii. mică şi prestări de servi­ cut au fost încurajatoare, cut. Lucrează în cadrul di' mină. pentru unităţile ilrate fice
Consiliul unic agroindus­ I.E.E.L.I.F. Deva a efec­ cii către populaţie. con­ pianul de 1,25 milioane lei lui doi meseriaşi: Ioan miniere din Valea Jiului. pediatru,
trial Şoimuş. în ultimii tuat pe raza comunelor siliul de conducere al fiind depăşit cu 440 000 lei. Slobodaş şi Tiberiu Gri- Do fapt, această formaţie lor rabini
tîmpinare;
ani, întreprinderea de e- Şoimuş şi Hărău şi alto C.A.P. Simeria şi-a sporit Intr-adevăr, în toate ce­ şan. Conducerea unităţii realizează cele mai mari copii, asij
xecuţia şi exploatarea lu­ lucrări menite a spori rod­ în ultimii ani eforturile le' trei ateliere ale secto­ s-a îngrijit să organizeze beneficii din sectorul res­ sislcnţă p
crărilor de îmbunătăţiri nicia pămîntului. într-o pentru dezvoltarea acestui rului anexă activitatea se un spaţiu corespunzător pectiv. în anul trecut din între.t
funciare din Deva efec­ tarla cu exces de umidi­ sector. Aşa s-a ajuns ca, desfăşura din plin. La pentru buna desfăşurare membrii. ei au executat din stradii
bulevardul
tuează aici ample lucrări tate s-au făcut drenări pornindu-se de la un în­ cel de prelucrări marmu- a activităţii. Do asemenea, lucrări în valoare dc
de redare în circuitul a- pentru scurgerea apei. în­ ceput modest, la ora ac­ 015 000 lei, cu 45 000 lei E3 ,,1’K1
5
rabil a noi suprafeţe de tre satele Bîrsău şi Hărău tuală unitatea să deţină C. A. P. S I M E R I A peste .prevederi, în acest cir , ciu
teren. La Şoimuş, brigada s-a tăiat vegetaţia lemnoa­ un sector anexă bine în­ an, sarcinile de plan de­ in mu/.ic:
desfăşoară
T a I.E.E.L.I.F., condusă să inutilă, s-au făcut lu­ chegat şi, ce-i mai impor­ ră, Ladislnu Siito, meşter există şi aici dotările teh­ păşesc milionul şi, cum ne găzduită (
de ing. Alexandru Zsok, a crări de scarificare şi mo­ tant, capabil să aducă în­ cioplitor cu experienţă, nice necesare. Cei doi lu­ asigura şeful formaţiei, nerală peste
nr.
nit
defrişat o suprafaţă de 50 delare a terenului aflat semnate beneficii coopera­ no spunea Că atelierul are crători sînt pricepuţi, har­ există condiţiile să fie responsubi
ha aflată în pantă, a e- in circuitul arabil. De a- tivei. în cadrul acestuia comenzi pînă la jumătatea nici şi hotărîli să desfă­ realizate în totalitate. tea cultul'
foctuat terase, drenări, semenea, pe circa 30 ha se desfăşoară trei activi­ anului viitor. Are şi ma­ şoare o muncă de calitate. — Deşi mai întîmpinăm generale i
regularizări de pîraie ş,a. aflate între satele Şoimuş tăţi: reparaţii motoare, ti- teria primă asigurată pen­ Ca dovadă, în anul trecut uncie greutăţi, legate mai liceul ped
I
calitate.
Lucrarea este încheiată, şi Boholt s-au făcut defri­ nichlgerie şi vopsitoric » tru a le onora în totali­ s-au obţinut beneficii în ales de aprovizionarea cu fesorilor (
suprafaţa respectivă va fi şări, s-au scos pomii fruc- auto; prelucrat marmură; tate, precum şi dotarea valoare de 35 000 lei. o serie de materiale şi de audiţii
cultivată în prima etapă* l.iferi neproductivi, ur- prestări în construcţii. corespunzătoare din punct Formaţia de 20 de lu­ materii prime ■— sublinia tralive, hi
— Pentru ca activitatea de vedere al sculelor şi crători coordonată de Ni- Virgin ia Nicula, contabilul un deoseli
să se poată derula în con­ utilajelor. „în anul tre­ colae Mărcuş, care efec­ şef al unităţii — totuşi,
diţii bune — arăta Lau- cut, arăta interlocutorul, tuează prestările în con­ prin preocuparea fiecărui
ÎNTREAGA-) PUTERE RODITOARE renţiu Colcer, preşedintele am avut un pian de strucţii, are şi ea o acti­ Lucrător din sectorul do
unităţii — am căutat în 150 000 lei. Am realizat vitate rodnică. Membrii a- industrie mică şi prestări Tele
VALORIFICATĂ DEPUN! primul rînd să ne punem 375 000 lei. Pe primele cesteia efectuează moder­ servicii, a consiliului de
cu plante de nutreţ ur- mind ca aici să se înfiin­ la punct baza materială, două luni din acest an nizări în fermele zooteh­ conducere, am reuşit să
mînd ca, mai apoi, să fie ţeze o livadă. să asigurăm în fiecare ne-ara depăşit prevederile nice, construiesc saivane, desfăşurăm o activitate rit­ • 20,0C
plantată cu vie. Plantarea Sporirea rodniciei pâ- formaţie meseriaşi price­ de plan şi avem toată si­ fînare, executînd, fn ace­ mică, care aduce cîştiguri 20,25 Prit
viţei do vie va începe în min.tului preocupă şi con­ puţi şi serioşi, să ne re­ guranţa că le vom depăşi laşi timp, o gamă largă frumoase cooperativei.
acest an, cînd se vor cul­ ducerile unităţilor agrico­ zolvăm necesarul de ma- şi în continuare". de repere din prefabrica­ MIRCEA LEPĂDATU non, »
tiva cu butaşi primele le din C.U.A.S.C. Şoimuş. Certeju de Sus este nu nu­ la fondul de slut şi de auto­ valoare
cinci hectare. Asociaţia e- La C.A.P. Brănişca şi mai un puternic centru mi­ Urmînd exemplul deputaţilor aprovizionare, fiind exemple 21,00 Ro
consătenii
con omicu in lercooperalistă C.A.P. Hărău s-au desţe- nier, ei şi o comună ce par­ pentru cazul Măriei lor. Aşa uViaţâ fă
Popa
este
din
activ,
cantităţi
ticipă
cu
tot
pe
eu profil horticol Deva a lonit 10 ha ce vor fi cul­ mai mari de produse agro- bă cu şi oamenii- prilejul aceste te­ nii. Echipe special constituite, satul vărmagn, Miron .Vele-
deputaţi
din
me
şi
lu­
alcătuite
organizării
cu
început fertilizarea şi des­ tivate cu plante furajere. aiimentare, la realizarea fon­ „Tribunei democraţiei“, a a- crători ai primăriei, se de­ ga din Bocşa, Gheorghe Dan piso¿ ) 4
a
stat
prograritu-
ce
şi
fundarea suprafeţei res­ La Cooperativa agricolă de dului de privind şi autoeonducerea dunăriior cetăţeneşti pe sate plasează din gospodărie în din Nojag contracte alţii pentru au în­ jurnaf.
lui
în­
cheiat
pective, urmînd să treacă, producţie din Şoimuş s-au şi autoaprovizionarea terito­ şi cu numeroase alte ocazii. numă­ gospodărie vorbă stînd cu pe îndele­ semnate cantităţi de produ­
evoluţia
este
de
de­
oamenii
Care
te
—
în perioada următoare, la arat 10 ha fineţe, supra­ rială. In 1987, localităţile ce rului de animale ? spre îndatorirea de a parti­ se. Pilda lor este urmată de
foarte
comu­
plantarea viţei de vie. faţa respectivă fiind reîn- alcătuiesc comuna au livrat — Efectivele cresc Ia toate cipa la realizarea unui schimb nei ce mulţi se oameni ai cetăţeni
dovedesc
produse
între
Lucrătorii brigăzii nr. i sămînţaită cu iarbă. Se a- la stat, pe bază de contrac­ speciile. Acest fapt este ex­ larg sat, de despre avantajele oraş cu înalt simţ civic — Ioan Cine
te 381 bovine, 91 porci, 77 o-
ce
î n ţ e l e g e r i i
şi
de
presia
a I.E.E.L.I.F. Deva, mai flu în plină desfăşurare vine şi aproape 700 Iii lapte către locuitorii satelor co­ le acordă statul celor ce în­ llaneş din Nojng, Sabin Faur
din
Podeanu
precis cei ce fac parte din acţiunile de curăţare şi de vacă şl de oaie, situîn- munei noastre a îndatoririi ce cheie contracte şi livrează din Ccrtcj, ş.a. Ioan Ultimul dintre
Vărmaga
loc
lotul coordonat de ing. fertilizare a păşunilor şi du-so pe un socialistă fruntaş dintre în o are • fiecare familie ce tră­ carne, lapte, lină ş.a. Mnjo- cei citaţi — e vorba de I. DEVA:
întrecerea
Florin Boxa, au realizat o fineţelor la care consiliile localităţile rurale ale judeţu­ Podeanu — învăţător respec­ leşte (l’atr
vo — scrii
tat
toţi
amplă lucrare de îmbună­ populare mobilizează un lui. Aceste rezultate relevă ® Autoconducere ® Autoaprovizionare este, de acelaşi locuitorii un satului HUNEDOA
gos­
timp,
in
experienţă
tăţiri funciare în satul mare număr de cetăţeni. buna consiliul popular acumulată podar de frunte al comunei, nent Col oi
comu­
de
Bîrsău. Aici au fost de­ La Brănişca, cum ne spu­ nal în ce priveşte această ac­ ieste în mediul rural de a ritatea contractelor s-au în­ avînd în ogradă multe ani­ — A); Ci -
(Modern
Jocului.
faţa
ast­
mai
animale
frişate şi terasate în jur nea Constantin Moraru, tivitate de maximă impor­ creşte a cit participa multe realizarea cheiat de la activitate s-a O dovedit male şi predind în fiecare te la Bas
la
fel
şi
de 100' fia teren: S-au fă­ vicepreşedinte al biroului tanţă. Acţionăm în două direc­ fundului de stat şi a celui de eficientă, pjnă în prezent au an, pe bază de contract, mari ra); PET1
cantităţi do produse agricole.
—
cut drenări, s-au trasat execuitiv al consiliului ţii principale — sublinia Ioan autoaprovizionare. fost contractate 130 bovine, In această perioadă şi In iioste la L.
alei tehnologice, s-au e- popular comunal, la aceas­ Moise, vicepreşedintele birou­ Valorifieînd experienţa acu­ 180 porci — Ja aceşti doi in­ cea care urmează preocupa­ ring); Calc
iembrie);
dicatori
nivelul
planificat
pe
rea
popular
consiliului
fectuat soarificări şi mo­ tă acţiune participă toţi lui executiv al Prima este mulată, de Consiliul acţionează cu 1988 fiind depăşit —, 120 ovi­ ză consiliului popular vizea­ a Barba Ne;
popular
respectarea
comunal.
întocmai
Certeju
Sus
delări. în prima etapă su­ locuitorii satelor, în frun­ sporirea numărului de ani­ răspundere pentru onorarea ne, 4 800 hl lapte de vacă, contractelor încheiate, în aşa EUPENI:
(Cultural);
prafaţa respectivă va fi te cu deputaţii Ileana Po­ male în gospodăriile popu­ sarcinilor ce-i -revin comunei 7t! hl lapte de oale şi alte fel incit certeju de Sus să Jandarmul
produse.
printre
comunele
ac-
treilea
de­
al
acest
semănată cii plante de pa, Miron Belea, Victor laţiei. In acasă, pe scop ia ne fiecare în acest al cincinal. an Indicatorii Demn de remarcat este se înscrie ce. priveşte rea­ liţolo (Eui
fruntaşe
in
natului
I
plasăm
nutreţ'pentru consolidarea Cornea, Partenia Gher­ familie văzînd la faţa locu­ privind livrarea de produse faptul că deputaţii consiliu­ lizarea fondului de stat şl a NEA * M’
-
solului, ■ Urmând ca, în vii­ man, Iuliu Bălan, Avram lui ce posibilităţi economice agroaliinentare la fondul de lui popular comunal, nu nu­ programului de autoconduce­ rulK 1
ba şi v. .l
de
autoaprovizio-
cel
că
lor, să -se planteze pomi Brumar şi alţii. are fiecare şi-I lămurim pe stat şi fost defalcaţi pe sate mai încheiere au a sprijinit acţiunea re şi autoaprovizionare teri­ seriile I-JI
torială.
sporească
nare
gospodari
să-şi
contractelor,
ci
au
de
fructiferi. La efectuarea continuu numărul de anima­ şi pe gospodării, au fost pe s-au situat în fruntea celor URICANI:
celor două lucrări deja TRAIAN BONDOR le din ogradă. Stăm de vor- larg dezbătuţi cu toţi eetăţe- ce s-au angajat să participe B. TURDEANU zat); BRA
aur (Steav
RABARZA
Pomii fructiferi sîrtt a- Manifestarea unor boli şi modul de combatere a celor Gărgăriţa se combate ehiului i*o
ORASTJK:
tacaţi de o serie de boli printr-un tratament cu (Patria); ]
.şi dăunători asupra căro­ Carbotox 0,5 la sută în ra); CEO A
prim
ra dacă nu se intervine mai periculoşi dăunători ai pomilor fructiferi fenofaza de dezmugurit. tă-no cultur
do
cu tratamente nu se pot Viermele merelor, dău­ Cetatea as<
obţine fructe de calitate timpuriu şi diferenţierea atît pe mugurii florali cît ai speciilor pomicole, fiind getaţie anemică, frunzele nător la fel de periculos, BRAZI: c.
superioară, dimpotrivă, de mugurilor pentru rodul şi pe cei vegetativi. Mai considerat de fapt şi dău­ sînt mici, îngălbenite, ceea produce pagube însemna­ SIMERIA:
cele mai multe ori, pro­ anului următor nu se mai tîrziu atacul se manifestă nător de carantină fito- ce determină ca fructele te atunci cînd rezerva parc (Mun
m
Şapte
ducţia poate fi compro­ face. Fructele rămân mici, pe frunze, pe inflorescen­ sanitară. El atacă toate să fie la fel mici, piper­ biologică e mare şi nu se şapte frai i
misă. De aceea este ne­ deformate, cu pieliţa cră­ ţe, pe lăstari şi mai puţin organele pomilor, prefe­ nicite, diforme. Cu timpul intervine la momentul po­
cesar să fie cunoscute de pată, de undo şi denumi­ pe fructe. Organele ata­ rind părţile lemnoase încep să se usuce de la trivit cu tratamente.
către pomicultori princi­ rea de rapăn. cate sînt acoperite de o (tulpini, ramuri, frunze şi vîrf spre bază. Pomii ti­ Se combate prin aplica­ VREJ
palele boli .şi dăunătorii Dacă infecţia se produ­ pîslă pulverulentă, albă- fructe). Pe toate organele neri, la un atac puternic, rea a două tratamente, la
care influenţează soarta ce devreme, fructele sînt murdară, formată din atacate se observă cara­ se pot usca în 2—3 ani, iar cele două generaţii, cu
producţiei de fructe şi foarte atacate, iar dacă miceliul ciupercii. pace circulare sau alun­ cu rod în 5—G ani. Carbetox 37 concentraţie
calitatea acestora, precum infecţia este mai tardivă Ciuperca evoluează pî­ gite, de culoare brună sau Se combate prin trata­ (0,5 ia sută) sau Sinora- Pentru ;i
şi primele simptome ale fructele prezintă numai nă toamna. O parte din cenuşie, de mărimea unei rea pomilor cu Carbotox tox 35 conc. 0,25 la sută. va fi reiat
bobi şi modul de atac al nişte pete fără ca să mai 37 coc. 0,5 la sută. Larva minieră a frunze­ cerul lei
dăunătorilor. Numai prin fie deformate. S-au dove­ Gărgăriţa florilor dc lor, dăunător mai nou a- Pe alocuri
cunoaşterea exactă a simp- dit soiuri sensibile: Gol- Tribuna specialistului măr produce pagube în­ părut în ţara noastră. Are Li; va suf
tomelor, a modului de a- den delicios, Jonathan, semnate în anii în care a două generaţii pe an, iar la ' moder
tac şi biologiei unui dău­ Starkrinson, Croiesc, Pa­ existat o rezervă biologi­ în anii cu condiţii favora­ est. Tcmp
nător sau a unei ciu­ tul. din agricultură că mare dacă nu se inter­ bile are 3 generaţii. ni mc vor f
perci, se poate interveni Rapănul se combate vine cu tratamente. Găr­ Atacul se prezintă sub tre plus [
Ia timp cu tratamentele prin tratamente repetate, găriţele urcă în coroana forma unor mine circula­ iar cele
cele mai eficace. începînd de ia înfrunzire muguri pot să evolueze gămălii de ac. Cînd ata­ pomilor o dată cu încălzi­ re, de mărime variabilă, 32 şi 17
Rapănul mărului este pînă în luna iulie, ia in­ pînă la înflorire, cînd pot cul este foarte puternic rea timpului (6°C) şi in­ în care se află larva în cefit.ii.
produs do o ciupercă mi­ tervale de 8—10 zile cu : fi complet acoperiţi de pe scoarţă apare o crustă trarea în vegetaţie a pomi­ diferite stadii de dezvol­ I.a mui
croscopică, ce se dezvol­ Turdacupral 0,4 la sută, făinare. La aceşti muguri caro acoperă o suprafaţă lor, instalîn.du-se pe mu­ tare. Dacă atacul este schi mbătoai
tă foarte bine în condiţii pînă la înflorit şi cu Cap- frunzele sînt diforme, flo­ mai mare din organul a- gurii de rod, unde încep foarte puternic, la sfîr.şi- mult noros.
de temperatură ridicată tadin 25 conc. 0,25 la su­ rile au petalele alungite, tacat. La fructe, petele să se hrănească cu conţi­ tul lunii august, pomii pot vor semnal
şi precipitaţii. Boala apa­ tă sau Thiuran 0,2 la sută. de culoare verzuie, fiind apar sub forma unei au­ nutul acestora." în urma să rămînă desfrunziţi, in­ mixte. Vîn
re pe frunze sub forma O altă ciupercă micro­ acoperite de făinare. Flo­ reole roşii, mai alos în atacului mugurii nu mai fluenţând mult calitatea şi la moderat
unor pete de decolorare. scopică care iernează în rile sînt sterile, se usucă depresiunea peduncului şi înfloresc, rămîn nedes- cantitatea producţiei. lat ceaţă,
gălbui, care cu timpul de­ muguri este făinarea mă­ repede şi cad. în regiunea' caliciului. Pe chişi, cu petalele uscate, Se combate prin trata­ de servicii
vin maron, pe suprafaţa rului. în anii favorabili, Se combate cu sulf mu- frunze păduchele se loca­ de culoare ruginie (cuişoa- mente la apariţia în masă tru).
cărora se găseşte o pulbe­ boala produce pagube în­ iabil 0,7 la sută pînă la lizează mai ales în jurul re). Dacă se desfac, în a fluturilor, la fiecare ge­
re fină 'formată din orga­ semnate la soiurile foarte înflorit şi 0,4 la sută du­ nervurilor. Atacul se pro­ interior se observă larva neraţie, eu Decis 0,025 la
nele do înmulţire ale ciu­ sensibile: Jonathan, Ida- pă înflorit. duce în toată perioada de de culoare albă-gălbuie. sulă. m m
percii. Ţesuturile din red, Jonared. Atacul de Păduchele de San-Josc vegetaţie, avînd două ge­ La atacuri intense 80—90
dreptul acestor pete se u- făinare se manifestă de se numără printre cei neraţii pe an. la sută din flori pot fi a- ing. MIOARA COCA,
sucă. Frunzele atacate cad la începutul dezmuguririi, mai periculoşi dăunători Pomii atacati an o ve­ tacate. S.C.P.P. Geoogiu