Page 23 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 23
Pag. 3*'
¡1 • JO :• APRILIE 1988
Eforturi ce dau permanenţă
ASTĂZI, 7 APRILIE 1988 - „ZIUA SĂNĂTĂŢII", PRIMA „ZI MONDIALĂ FĂRĂ FUMAT"
„Sănătate pentru toţi — Manifestări de vieţii spirituale a comunei
educaţie sanitară
nr Nia Sub coordonarea direc „Prin întreaga activita sul al IX-lea al partidu
i i \ ii I ile toţi pentru sănătate“ te cultural-educativă des lui.
ii din ţiei sanitaro judeţene, în făşurată în comuna Peş- Un rol tot mai însemna^
de pos numeroase unităţi econo
it ii J- mice şi instituţii, în licee, ti.şu Mic, ne-ă relatat înv. dobîndcsc cursurile Uni-,;
şit pul Măreţele realizări obţi- grăitor faptul că în cele rilor naturali de care răs Ileana Tămaş, director ad versităţii cultural-ştiin ţi-j
pe Juna patru cincinale caro au punde judeţul, respecta şcoli generale, cre.şe şi junct al căminului cultu fice, axate pe teme da;
sută. nule de poporul român în cămine pentru copii au
datoreş- anii socialismului, cu dço- trecut de la reorganizarea rea regulilor de igienă a- avut loc acţiuni marcate r a l ' d e centru, am urmă agricultură, medicină, le-î
ii rest a- sebiro după Congresul al administrativ-tcritoriailă a limentară şi a muncii etc. rit aducerea în atenţie a gislaţie, întâlnirile brigă-;
i bunei IX-lea, înfăptuirea cu ţării au fost alocate, pen în contextul acestor rea de „Ziua mondială a să principalelor evenimente zii ştiinţifice cu cetăţenii,.
1
dlor. nătăţii", prima zi mondia
consecvenţă a politicii tru ocrotirea sănătăţii, lităţi, pornind de la ase politice, înţelegerea de acţiunile cu cartea, maiî
SANA- partidului de ridicare fonduri însumînd 219 mi menea cerinţe, sărbătorim lă fără fumat, reunite sub către cetăţeni a documen ales cele organizate . cu!
IICI. re continuă a calităţii vieţii, liarde lei, faţă de 38 mi astăzi, sub deviza „Sănă deviza „Sănătate pentru telor de partid şi de stat, prilejul „Lunii cărţii la^
I de a- toţi, toţi pentru sănătate". sate", întâlnirile cu meni-'
strada ca o componentă organică a liarde lei în cele trei cin tate pentru toţi — toţi precum şi a sarcinilor în
sa des- progresului şi civilizaţiei, cinale anterioare. pentru sănătate", Ziua » La creşa „Dacia" cu profil teritorial ce ne re brii cenaclului literar „Lu
Iic% trei situează ţara noastră în mondială a sănătăţii. plată cu cămin şi la cre vin din cadrul acestora, cian Blaga", cu grupul de!
înca- în anii caro au trecut şa Gojdu, Deva, s-au or
i medic rîndul statelor avansate di' la Congresul al JX-lea Să răspundem astăzi a- ganizat sub genericul în primul trimestru al muzică folk „Canon" ale.
r-:»a noi- din punct dc vedere al al partidului, reţeaua sa pelului lansat de Organi anului am dezbătut cu Casei dc cultură din Hu
:
în In asistenţei sanitare acorda „Mama ştie, copilul câş cea mai mare atenţie şi nedoara, devenite doja '
iilor cu nitară a judeţului nostru zaţia Mondială a Sănătă tigă", concursurile cu te tradiţionale.
-se a- te populaţiei. a cunoscut o dezvoltare ţii de a inaugura cea din ma „Primul ajutor în trau responsabilitate cuvin ţări
*ei mici Regăsim, în acest con fără precedent. S-au pus ţii „Zi mondială fără fu le secretarului general al Prin eforturile cadrelor-
i Bejan, text, preocuparea stator matisme. Imobilizarea de p a r t i d u l u i , tovarăşul didactice şi ale artiştilor!
eseu şi Ia dispoziţia minerilor, si- mat" ! Este o acţiune de fracturi, entorse, luxaţii.
seu. nică a conducerii partidu dcrurgiştilor, constructo o amploare fără prece Nicolae Ceauşeseu, la amatori locali, comuna at
lui şi statului, personal rilor, energetieienilor, a dent, izvorîtă din nobila Transportul corect al acci Conferinţa Naţională a înregistrat o prezenţă mul-'
MUZI- a tovarăşului Nicolao întregii populaţii, spitale dentatului". La ficţiunile partidului, la plenara lăr ţumitoarc în Festivalul na
iniţierc Ceauşeseu, secretarul ge preocupare de a ocroti să do educaţie sanitară, sus gită a Consiliului Naţio ţional „Cîntarea Româniră",!
ce. se noi, dotate cu aparatură nătatea oamenilor Pămîn- ţinute de dr. Doina Po-
şi este neral al partidului, pentru modernă de investigaţie nal al Agriculturii şi la deşi loc pentru mai bW
la RC- menţinerea şi întărirea ne şi tratament, la Hunedoa lului de îmbolnăvirile pescu, au participat, un Conferinţa pe ţară a pre există în acest domeijtu.î
, a reu- contenită a tinereţii şi vi grave pe care le pricinu- mare număr de părinţi. Această prezenţă a fost?
ii ieri — ra, Petroşani, Haţeg, De ie.şte fumul dc ţigară. Gabriel a Ţărmurc, Mireea şedinţilor consiliilor popu marcată de formaţia dâ
act ivit n- gorii naţiunii noastre so va şi Orăştie, un centru Chirică, Matilda Kanyadi, lare. Aceste acţiuni au
şcolile cialiste, pentru creşterea stomatologic la Petroşani, în ţara noastră, sărbăto avut loc la căminele cul dansuri populare mixte
■U 4 şi natalităţii şi realizarea u~ rirea are o deviză gene Sleia Piele, Dorina Lăză- din Ciulpăz şi Dumbrairo,
din lo- policlinică la Brad, dis rean, Maria Cucoară, Flo- turale din satele aparţi grupul vocal din PeştLşuj
ile pro- nei structuri cit mai ar pensare comasate la Orăş roasă: „Sănătate pentru rica Drăgoi, Victoria Du- nătoare, precum şi la
însoţite monioase de vîrstă a tie şi Petroşani. în multe toţi — Toţi pentru sănă dău, ajutaţi de asisten punctul do informare-do- Mic, taraful din Josani*
1
¡le ilus- populaţiei, de aceasta de- comune s-au construit noi tate". „Această orientare tele Virginia Vlădoiu, Au cumentare din centrul de brigada artistică din Nan-
n-se ile pinzînd — cum sublinia to dispensare medicale. Re vine să servească cauza relia Giurgiu. Elena Bă- comună". dru şi mai ales do crea
es. varăşul Nicolae Ceauşeseu ţeaua de ocrotire a sănă nobilă a întăririi acestui dău, luliana Giuvulescu, Gama manifestărilor cul torul popular Aurel Goa
— viitorul poporului, în tăţii din judeţ dispune de tezaur naţional şi. perso Virginia Rusneae, Natali« tural-educative îi cuprins, ’ la, deţinătorul locului vîj
săşi făurirea cu succes a 6 357 paturi în spitale, iar nal care este sănătatea. David şi Iolanda Teodoru de asemenea, expuneri, pe ţară pentru obiecteîeî
socialismului şi comunis numărul medicilor de di Să devenim cu toţii apă au făcut demonstraţii prac mese rotunde, simpozioa sale sculptate în lemn şii
mului în patria noastră. ferite specialităţi a ajuns rătorii ei activi, asigurînd tico privind intervenţia ne, expoziţii de carte pe legate în cositor — căuce-,!
înfăptuirea neabătută a ia 1 207, Hunedoara fiind astfel vigoarea, tinereţea rapidă spre acordarea teme: „Partidul Comunist solniţe, fluiere extrem dw
politicii sanitare a parti printre primele judeţe din naţiunii noastre socialiste primului ajutor în acci Român — centrul vital al apreciate.
dului şi statului a făcut iară în ceea ce priveşte Sînt eforturi care ^ vă-i
irnal o prezente şi viitoare. dente de tot felul. naţiunii noastre socialis dese preocuparea factorii
ca asistenţa medicală să numărul locuitorilor asis
n o- te", „Din gândirea social- lor educaţionali, a cadreH
se situez# tot mai mult şi taţi do un medic. politică şi economică a
3n - tot mai aproape do bene Urmînd neabătut îndem t o v a r ă ş u 1 u i Nicolae lor didactice de a orga-j
îă ® ficiarul ei — omul. Efor nurile secretarului general Ceauşeseu", „Mesajul re niza şi menţine în comu
turile materiale, financia nă o viaţă culturală per-j
oileton. al partidului, tovarăşul voluţiei de la 1848 oglin manentă, cu certe implft
re, organizatorice, au asi Nicolae Ceauşeseu, între
fit". E- gurat ocrotirea sănătăţii gul corp medico-sanilar dit în literatură", „Naţiu caţii în munca şi viaţ&|
1
0 T le- întregului popor, orienta este angajat cu dăruire, nea şi rolul ei prezent şi locuitorilor ei. Aceste efor-
de perspectivă" ş.a.
rea precumpănitoare a ac cu simţ de răspundere în Au fost întreprinse, în (uri se cer însă ampliii- ;
tivităţii medicale către înfăptuirea obiectivelor acelaşi timp, un număr cate în perioada următoa-'
pe
re,
măsura
sarciniloi
prevenirea îmbolnăv irilor, politicii sanitare şi demo însemnat de acţiuni de e- educaţionale majore pusoj
conform principiului me grafice a partidului şi sta- ducaţie patriotică care au în faţa aşezămintelor dej
dicinii omului sănătos. As lului. Vor căpăta mai evidenţiat mîndria pe care cultură de Congresul afcl
tăzi, în ţara noastră, u- multă consistenţă acţiuni o trăiesc cetăţenii pentru XlII-lea al partidului, de!
nui medic îi revin 475 de le do educaţie pentru să împlinirile po care le-a Congresul educaţiei polilr-'
¡0 plù- locuitori, indicator supe nătate prin combaterea
0 Bra- rior situaţiei din multe factorilor do risc compor cunoscut comuna în peri ce şi culturii socialiste.
(Arta) ; oada deschisă de Congre- MINEL BODEA
Locote- state avansate din lume. tamentali: renunţarea la
Modern Numărul paturilor în spi fumat, evitarea abuzului La creşa cuplata cu cămin, din cartierul Dacia —
iscunsü tale a ajuns ia peste de alcool, intensificarea Deva, cu participarea organizată a mamelor şi concursul
)raiîos- cadrelor medicale de la creşe, sub coordonarea dr. Doina Devansarea termenelor de reparaţii
(Flacâ- 214 000, drept consecinţă activităţilor do medicină Popescu a fost organizată o instructivă şi reuşită demon
: Dra- a însemnatelor fonduri a- a omului sănătos, valori straţie practică de acordare a primului ajutor in trauma
is (Pa- locate acestui sector. Este ficarea mai bună a facto tisme.
(7 No- (Urmare din pag. 1) cest an hotărâtor al cin-;
a lui cin aiului 1980—1990 cu re-;
nirea) ; tale la cuptorul de 50 tone zultate dintre cele niais
liberâ de la O.E. nr. 1. la cele
,CAN : (Urmare din pag. 1) discurile, pregăteau patul bune, aşa cum ne îndeam-j
darme- germinativ, asigurînd front curente de lip 2 de la cup nă secretarul general afl
1 : l.o- CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ de lucru maşinii de plan toarele de 400 tone do la p a r t i d u l u i , tovarăşul'
( ' a - O.S.M. II şi cel dc dolo-
liului unic — să recupe tat cartofi, pe care lucra Nicolae Ceauşeseu şi cttmî
°l* — reze grabnic răpunerii;: Tibsriu Panti.ş. Inginerul miită do la fabrica Zlaşti. no cer importantele docu-v
oresc); Avem condiţii materiale mente ale Congresului al
(Kete- în urmă la lucrările din Viteze zilnice sporite şef al cooperativei, Petru bune şi mai ales oameni
alia cio actuala campanie, să în Mateevici, preciza că s-au XlII-lea şi Conferinţei
); OU- cheiem însămîn,ţările în încorporat tuberculii de cu care să încheiem şi a- Naţionale ale partidului.
Lui ve- asemenea lucrare este po şeful secţiei do mecaniza
inerul) ; timp dît mai scurt. Se cartofi în sol pe 15 ha. De
Maria munceşte în schimburi sibilă — sublinia ingine re, care coordonau activi asemenea, au mai fost se
(Flacâ- prelungite, din zori în rul Nicolae Leonida, di tatea şi vegheau la calî- mănate 13 ha cu lucerna PIERDERI
r: Iar- rectorul S.M.A. Simeria — latea lucrării. Preşedinte
ï (Casa noapte, la pregătirea te şi 10 ha cu borceng. Gum • . Rll-RUUT legitimaţie do
:ateG : renului, pentru a se asi datorită faptului eă plu le Ioan Barbu arăta că terenul a fost pregătit pe serviciu, eliberată de C. S.
Daeia) ; gura front do lucru se gurile au fost dotate cu zilnic se depăşeşte cu cîte 00 de hectare, se continuă Victoria Calau, pe numele
fa La la : „antecormane", ceea ce 2 hectare viteza planifi în ritm înalt plantatul car Dusa Gavrii. o declar nula.
It ïn mănătorilor, iar la însă- (HM)
Il JA : mînţări sînt mobilizate permite realizarea unei a- cată la plantat, pînă a- tofilor. • ITLRDUT contract închi
pont ru toate utilajele. Astfel, în rături uniforme, curate, cum lucrarea fiind înche Ritmuri bune de lucru, ANIVERSARE riere nr. 5103, eliberat do
ua). a ACUM cind pe seninul ll.G.c.L. Orăştie, pe numele
ultimele zile am reuşit cu resturile vegetale fiind în iată pe mai mult de ju organizare şi calitate — Ştef Maria. II declar nul.
ju
în multe unităţi să depă gropate adine sub brazdă. mătate din suprafaţa pre aşa poate fi rezumată ac cer 18-a vieţii laie va străluci (2/94)
Manila,
Claudia
stea,
a
şim vitezele zilnice plani Pînă în prezent am mo văzută. Există hotărârea şi tivitatea do la C.A.P. Sîn colegii de clasă îţi doresc tot
ficate la plantat cartofii dernizat, în secţia noastră condiţiile ca ea să se fi tandrei. Sub conducerea ceea ce cuprinde cuvântul fe închiriere
şi semănat. Pînă azi (ieri de ia Sîntandrei, 35 de nalizeze în clleva zile bu nemijlocită a lui Aronim ricire. „ua mulţi ani I". a închiriez garsonieră la
— n.n.), patul germinativ pluguri, dotîndu-ie cu ne do lucru. Ocoş, preşedintele unită (1.191) doua fete (încadrate). Devn,
lelefon 20191, seara. (1397)
a i'osţ pregătit pe o supra antecormană. ceea ce va La întrecere cu cei de ţii şi a Măriei Nicolae, in
vrcinca faţă de 400 ha, iar însă- asigura executarea unor la Băcia, pe o tarla ală ginerul şef, se muncea la VÎNZĂRI -
ă, cu înînţările sînt încheiate pe lucrări do calitate sporită turată, plantau cartofii CUMPĂRĂRI COMEMORARE
plan
noros. aproape 300 ha. în ace la arat şi pregătirea tere cooperatorii de la Tîmpa. pregătirea terenului, semă • VIND apartament patru
şi
cartofilor
tatul
i. Yîn- laşi timp, au fost desţele nului". Se aflau ia datorie, me natul sfeclei. Cei care asi camere, zona pieţei. Deva, te e CU aceeaşi nemăr
i pînă nite 100 do hectare, care Tot în brigada respecti canizatorul Dumitru Gă- gurau front de lucru pen lefon 15180, după ora 17. ginită durere, iu veci ne-
sud- (1999) mingiiaţi, Gabriela şi
în aceste zile se pregătesc vă i-am întâlnit la lucru loală, care încorpora tu tru însămînţări, adică me • VXND casă, grajd. Ocu- Gelu anunţă împlinirea
o mi- şi se seamănă cu plante pe mecanizatorul Onişor berculii in sol, Maria Ba- canizatorii Doinei Mun pabilă imediat. Uatiz nr. 120, a şase săptămâni de la
îsc în- furajere". Pasca, cooperatorul Toma ciu şi Alexandru Floroiu. urăneţ Galonia. (1389) plecarea fulgerătoare din
grade, tean, Ioan loja, Marin o VÎND casă, dependinţe, tre cei dragi a nepre
La C.A.P. Băcia activi Lehel şi Dragoş Visirin, inginerul şef şi, respectiv, Dinuloscu, Gheorghe Fu- eoni. Hretea Muresanâ, satul ţuitului şi iubitului lor
• între tatea se derula pe mai inginerul şef al unităţii, preşedintele unităţii, pre Plopeni, nr. 57 şi 113. (1398) soţ şi tată, om dc o ra
T7olat lea, Alio.şa Lula şi Ioan • VÎND casă Deva, str. ră nobleţe sufletească,
multe fronturi. Munca era care semănau sfecla de cum şi cooperatorii Ioan Foro, se străduiau şi reu Rosetti nr. 1. Telefon 1S177, GHEORGHE VU.ŞDEA
organizată temeinic, rit zahăr. în brigada Băcia, Gornea, Viorica Popelca, şeau să realizeze un pat sau Micro 15, bloc 82, ap. ÎS. Voi trăi mereu în su
(1388)
vreme murile fiind dintre cele unde se plantau cartofii, Maria Feghiu, Ion Pop şi germinativ de bună cali • CUMPĂR Oltcit nou. De fletele noastre. Te vom
•r mai mai mari din consiliu. Ast am găsit o mare mobili Ion OcolLşan. Unii dintre tate, acest lucru influen va, telefon 10073. (1379) plînge toată viaţa. (1375)
tor se fel, în brigada Petreni, o zare de forţe. Mecanizato ci asigurau alimentarea ţând direct calitatea însă- e VIND video player, Sam
ipitaţii formaţie do trei tractoare rul Aurel Oprea, care pu ritmică a maşinii do plan mînţărilor. Iar Aurel Cos sung, nou. Deva. Micro 15,
bl. 31, sc. l, et. I, ap. 18.
« pînă cu pluguri arau o parcelă ii ea tuberculii în sol cu tat cu sămânţa, iar alţii tum şi Alexandru Dete.şan. (1379) D E C E S
t. Izo- pe care urma să se plan o maşină de plantat de încheiau, cu sapele, cape care încorporau în soi să- a IN 30'aprilie 1988, ora 9 FAMILIA SăJăşan mul-
o roi or teze manual — preciza mare randament, era aju tele de rînduri. înlr-o rnînţa do cartofi şi sfeclă se vinde la licitaţie publică (time$ie colectivelor de oa
de
Uzina
ţ Po- brigadiera Veronica Pîrva tat de cooperatorii Dioni- altă tarla recent redată în do zahăr, reuşeau să se la sediul nr. Judecătoriei Deva, meni ni muncii serviciul Ia desfa
cocsociiimieă,
Valea
din
100,
imobilul
— cartofii timpurii. Meca .sle Munteanu, secretarul circuitul arabil, Ioan A- încadreze în normele de Bradului. Informaţii miercu cere, serviciul cooperare, ve
nizatorii Eugen Toma, Ste- comitetului de partid al runcuiteanu semăna bor- calitate. Bilanţul muncii rea, orele 8—9 Ia biroul exe cinilor do po străzile Victor
lian Stâncii! şi Gheorghe unităţii, Petru Stanciu, ceagul. lor pînă la zi este urmă cutorului judecătoresc. (1392) comuna Babeş care şi au Stejarilor, alături tuturor
a
iu
fost
de
celor
casă
VÎND
Danciu menţineau o vite Alexandru Hitiea.ş şiAron La G.A.P. Simeria se torul: cartofii plantaţi pe Sîntămăria Orlea. Informaţii ea Ia marea durere pricinui
ză bună de lucru, dar, mai Stăncioi. Tot acolo se a- muncea în lunca Mureşu 25 ha, sfecla de zahăr se Ia telefon 921/11200. (1/95) tă de decesul celei care a
VIND
urgent
e
ales, executau o lucrare flau Ioan Barbu, preşedin lui. Mecanizatorii Dumi mănată po 30 ha, plante Hunedoara, str. R u m Trabant 001. fost
u l u i
nr.
de. calitate deosebită. „O tele unităţii şi Ioan Niţu, tru Rusu si Ion Alesei, cu le furajere — pe 20 ha. 1/1. (1/93) SALAŞAN CLAKA. (1390)