Page 25 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 25
D B
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITl-VĂ ! Tovarăşul Nicoiae Ceauşescu,
T U
împreună cu tovarăşa
Elena Ceauşescu, a plecat Intr-o
S O C I A L I S M U L vizită oficială de prietenie
Mili i I Ui In Republica indonezia
T o v a r ă ş u l Nicoiae Ceauşescu şi tovarăşa lan şi Republicii indone
Ceauşescu, preşedintele Elena Ceauşescu au fost zia, membri ai misiunilor
Anuí XL, nr. 9 452 VINERI, 8 APRILIE 1988 4 pagini — 50 bani Republicii Socialiste Româ salutaţi de membrii şi diplomatice ale acestor
nia, împreună cu tovarăşa membrii supleanţi ai Co ţări la Bucureşti.
Elena Ceauşescu, a plecat mitetului Politic Executiv Un mare număr de oa
joi, 7 aprilie, înlr-o vizită al C.G. al P.C.R., secre meni ai muncii din între
Iff oficială de prietenie în tari ai Comitetului Central prinderi şi instituţii bu-
Republica Indonezia, la al partidului, membri ai cureştene au venit la ae
invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat şi roport pentru a adresa,
Republicii Indonezia, Su ai guvernului, conducători cu sentimente de înaltă
harto, şi a doamnei Tien de instituţii centrale, or stimă şi aleasă preţuire,
a r ă ş u
v
i
Toţi locuitorii satelor - la buna Suharto. Republicii ganizaţii de masă şi ob t o Ceauşescu, l u tovarăşei Nicoiae
Elena
Preşedintele
şteşti.
este însoţit de tovarăşii Erau de faţă ambasado Ceauşescu, urarea de drum
desfăşurare a lucrărilor In cîmp! Ştefan Andrei, Silviu rii Republicii Socialiste „bun, de succes deplin în
nouă
po
această
acţiune
Curticeanu, loan Totu.
Republicii
Vietnam,
Popu
La plecarea din Bucu lare Mongole, însărcinaţii litică ce se desfăşoară
în comuna Gurasada, pregătirea terenului şi în- clei de zahăr de Romulus reşti, pe aeroportul Oto- cu afaceri ad-’nterim ai
campania agricolă de pri sămînţări. In acest sens Bolea. Activitatea din cîmp peni, tovarăşul Nicoiae Republicii Islamice Pakis- (Continuare in pag. a 4-a)
măvară so desfăşoară sub membrii biroului comite era coordonată îndeaproa
imperativele încadrării în tului comupal de partid, pe de Ionel Sorinca, pre
epoca optimă şi, totodată, deputaţii au primit sarcini şedintele cooperativei şi
efectuării unor lucrări de concrete privind buna or Liviu Furdui, inginerul şef întîlnire între preşedintele Republicii
înalt nivel calitativ. Cor ganizare şi desfăşurare a al unităţii. Se muncea cu
nel Moisin, secretarul co lucrărilor, mobilizarea la hărnicie, fără pauze, uti-
mitetului comunal de lizîndu-se din plin capa
partid, primarul localită citatea tractoarelor. Socialiste România, tovarăşul
ţii, sublinia : Comuna Gurasada în ziua raidului nostru
— Din cauza ploilor, lu în comuna Gurasada am
crările sînt întîrziate. De întîlnit o activitate inten Nicoiae Ceauşescu, tovarăşa
aceea ne preocupăm de muncă a tuturor locuito să şi la curăţarea păşu
organizarea şi desfăşura rilor comunei. nilor şi fîneţelor, scoate
rea activităţii în agricul Miercuri, 6 aprilie a.c., rea pietrei de pe supra
tură în aşa fel incit să se am întîlnit pe ogoarele u- feţele arabile, plantarea Elena Ceauşescu şi preşedintele
realizeze -un ritm sporit nilăţii agricole din Gura de pomi fructiferi ş.a.
de lucru zilnic. însămîn- sada o activitate intensă. — în această primăvară
ţarea culturilor furajere Mecanizatorii Octavian Şin- am organizat numeroase
s-a încheiat şi s-a trecut dea, Titi Burza şi Dan acţiuni de masă — arăta Republicii Islamice Pakistan,
cu toate forţele la planta Crăciun lucrau la pregă Iîodica Prisecan, vicepre
tul cartofilor. Se lucrează tirea terenului. Tiberiu şedinte al biroului execu
la curăţarea şi fertiliza tiv al consiliului popular Mohammad Zia-ul Haq
rea păşunilor şi fîneţelor, Slăniş semăna ultimele su comunal. Duminica trecu-
la plantarea de pomi fruc prafeţe cu mazăre furaje
tiferi ş.a. Acţionăm la mo ră. Plantarea cartofilor e- TRAIAN BONDOR în după-amiaza zilei de CONVORBIRI PRIETENEŞTI LA NIVEL ÎNALT
bilizarea tuturor forţelor ra realizată de Remus 7 aprilie 1988, tovarăşul
Umane şi mecanice pentru Bolea, iar semănarea sfe- (Continuare în pag. a 2-a) Nicoiae Ceauşescu, pre ROMÂNO - PAKISTANEZE
şedintele Republicii So în seara aceleiaşi zile, A fost exprimată dorinţa
cialiste România, şi tova au avut loc convorbiri în comună de a se adinei şi
răşa Elena Ceauşescu au tre preşedintele Republicii diversifica, în' continuare,
avut, la Karachi, o înlîl- Socialiste România, tova colaborarea economică,
nire prietenească eu Mo răşul Nicoiae Ceauşescu, tehnico-ştiinţifică, cultura
hammad Ziă-ul Haq, pre tovarăşa Elena Ceauşescu lă şi în alte domenii din
şedintele Republicii Isla şi preşedintele Republicii tre cele două ţări.
mice Pakistan. Islamice Pakistan, Moham Procedeul la un schimb
Noua întîlnire a condu mad Zia-ul Ilaq. de opinii asupra .situaţiei
cătorilor celor două ţări, în cadrul convorbirilor, politice şi economice in
desfăşurată înlr-o atmo coi doi preşedinţi au tre ternaţionale, preşedintele
sferă de caldă prietenie şi cut în revistă principalele Nicoiae Ceauşescu şi pre
cordialitate, care defi aspecte ale raporturilor şedintele Mohammad Zia-ul
neşte relaţiile pe multi dintre România şi Pakis riaq au constatat, şi cu
ple planuri dintre popoa tan, modul în care au fost acest prilej, că cele două
rele român şi pakista transpuse în practică în« ţări au poziţii şi puncte
nez, constituie un eveni ţelegerile convenite la în- de vedere identice sau
ment de profundă rezo tîlnirile precedente. foarte apropiate în legă
nanţă în cronica raportu tură cu problemele grave
rilor dintre România şi S-a evidenţiat, de co cu care se confruntă o-
Pakistan, o nouă dovadă mun acord, că în ultmiii menirea, în special în pri
grăitoaie a rolului deter ani colaborarea dintre ce vinţa dezarmării, în pri
minant pe care îl au con le două ţări s-a desfăşurat mul rînd a celei nuclea
vorbirile şi înţelegerile la în condiţii favorabile, du- re, soluţionării confl’cte-
nivel înalt în promova cînd la finalizarea cu suc lor şi focarelor de criză,
rea dialogului politic ac ces a unoi noi acţiuni de lichidării subdezvoltării şi
tiv şi a colaborării eco cooperare economică şi instaurării noii ordini e-
nomice, tehnico-ştiinţifice adoptarea de măsuri care conomice internaţionale.
La C.A.P, Hărău, Gavrilă Cajvan seamănă plante iu rajero intr-un pat germinativ
de bună calitate. au contribuit la extinderea
(Continuare în pag. a 4-a) schimburilor comerciale. (Continuare în pag. a 4-a)
Pentru creşterea avuţiei ţării, nici un efort nu este prea mare
Jndeplinindu-şi prevede gajat. Adică prin noi şi duim, deşi acest lucru îl lec, secretarul organizaţiei am trecut pe scară largă pundere muncitoreasca,
rile de plan la toii Indi importante realizări. fac şi alţii... de partid a brigăzii. Vor la concentrarea activităţii patriotism, se numesc Va
catorii de bază pe anul - Şi care sînt acestea Ce-i animă pe oameni bind mai concret desp e — respectiv a efectivelor şi sile Zăvoianu, llîe Blriş,
r
1987, colectivul Brigăzii pe trimestrul I al anului in munca lor desfăşurată activitatea noastră, trebuie mijloacelor tehnice — in loan David — şeii de lor
geologice complexe Brad, 1988 ? adesea în zone dificile de spus că la baza rezulta zone cu condiţii mai bune maţii la Troiţa-Bolcana
din cadrul I.P.E.G. Deva, — 102 la sută la foraje, altitudine şi teren, pe timp telor frumoase obţinute in de lucru şl de asigurare Câzăneşti, respectiv Bar
s-a situat pe locul I in în 144 la sută la galerii, 174 a materialelor necesare şi za-Est, Vasile Gomboş ş
trecerea socialistă pe în la sută la suitori, 100 la a energiei, am înlocuit a- losil Braica — mineri, Vio
treprindere. Este un fru sută la puţuri de explora numite breşe şi unii sui rel Perian - sondor, de io
mos succes, o onoare pen re. Menţionez, de ase tori in subteran cu loraje cele trei puncte de lucru,
tru oamenii harnici şi con menea, că am depăşit fc fte te tte m tm e ă , M îte s fe rtilité fe ta ră orizontale şi verticale în deşi s-ar putea da încă
ştiincioşi din Ţara Zaran- consistent vitezele de a- clinate, la puţul de la multe, foarte multe nume
dului, care pun zi de zi vansare la toate aceste Troiţa am folosii tehnolo de meseriaşi pricepuţi s■
in evidenţă noi resurse lucrări, că am înregistrat bun sau râu ? „Dorinţa 1987 şl în primul trimestru gia de săpare cu suitor vrednici.
minerale utile pentru iară economii de 228 000 lei la de a-şl face datoria, con al anului in curs stau — in axul puţului — crescînd — Una dintre direcţiile
şl, in acelaşi timp, o obli costurile de producţie, in ştiinţa patriotică, revolu pe lingă hărnicia şi dărui considerabil viteza de să de bază in care acţionăm
gaţie : aceea ca fruntaşii deosebi pe seama redu ţionară, că şi de munca rea in muncă ale oame pare". cu consecvenţă şi înalta
să confirme, in continuare, cerii consumurilor de ma şl de rezultatele lor de nilor - şi unele măsuri Toate aceste măsuri, bi responsabilitate o consti
prin fapte de muncă şl terii prime şl materiale, pinde „plinul" în uriaşul tehnice şi organizatorice ne dirijate şi aplicate, au tuie asigurarea eficienţei
rezultate, că sînt, intr-a Sintern insă conştienţi că depozit de materii prime pe care le-am aplicat, cu condus la realizarea lună şi rentabilităţii întregii ac
devăr, cei mai buni, şi in producţie, ca şl în al ţării, sentimentul utili consecinţe pozitive asupra de lună a prevederilor de tivităţi — factor determi
— Cum răspundeţi aces alte domenii este mal u- tăţii tor in acest spaţiu creşterii productivităţii şl plan şl la obţinerea spo- nant al dezvoltării econo-
tei iustificate cerinţe, to şor să ajungi in frunte, românesc în care s-au diminuării eforturilor fizi rurilo- de producţie amin mlco-soclale a patriei, la
varăşe rng. Florin 7oc/ea, dar mult mal greu să fe născut, trăiesc şi muncesc, ce, sporirii vitezelor de a- tite. Iar cei care le-au DUMITRU GHEONEA
şei al 8.G.C. Brad ? menţii pe treapta de sus spune cu vădită mindrie vansare şl reducerii costu semnat concret, zl de zi,
“ Aşa cum ne-am an a podiumului. Noi ne stră Inginerul geolog loan Re- rilor de producţie. Astfel, prin abnegaţie, înaltă râs- (Continuare în pag. a 3-a)
