Page 26 - Drumul_socialismului_1988_04

DRUMUL SOCIALISMULUI NI
Pag. 2

întrecerea socialistă — în pregătire, pentru siderurgiştii

Hunedoarei, un spectacol de operetă
exigenfă, implicare, răspundere
împletind armonios mun­ a oferi un spectacol de deocamdată în acompania­ K FIU
Sporirea continuă a vităţi. De remarcat fap­ responsabilă a colectivelor ca de plămădire a meta­ calitate pentru siderui- ment de pian. Urmează TR.Yt.T,
tenii
c<
contribuţiei organelor ţi tul cu la nivelul unităţilor în realizarea angajamen­ l u l u i cu activitatea educa­ gi.şli, pentru publicul din să lucrez cu orchestra". rin-Orlc
organizaţiilor sindicale la există preocupări constan­ telor. Lipsa unei activităţi ţională de formare a o- întregul judeţ şi, în ace­ „Montarea operetei în­ ţ.w pi
şi-O ;
realizarea sarcinilor şi te pentru cunoaşterea ex­ rodnice, în care formele mului nou, în cadrul pu­ laşi timp, să ne prezen­ seamnă eforturi deosebite, Ion du Iu
angajamentelor asumate perienţei pozitive, organi­ si mijloacele specifice ternicului colectiv munci­ tăm în etapele de concurs mărturisea regizorul spec­ dului (
în întrecerea socialistă a zaţiile sindicale iniţiind muncii sindicatelor să-şi toresc al C.S. Hunedoara ale Festivalului naţional tacolului, Ioan Corneliu nare
Gheorgl
fost şi rămîne o latură frecvent acţiuni po ramuri găsească pregnant locui s-au afirmat, în timp, ge­ „Cînlarca României" cu Vasiliu. în final, vor evo­ Tuşii. A
esenţială a întregii munci sau domenii do activitate în realizarea sarcinilor neroase iniţiative artisti­ un gen pretenţios, ne spu­ lua în scenă aproximativ tat pen
a Consiliului municipal pentru generalizarea şi stabilite este reliefată în ce care, ulterior, au fost nea tovarăşul Ionel Bravi, 100 de artişti amatori. Sînt litri iu]
Deva al sindicatelor. O aplicarea în munca de zi primul rînd do faptul că generalizate în judeţul directorul clubului „Side- necesare decoruri nume­ porc şi
Intre ir
atenţie deosebită s-a a- cu zi a metodelor şi ini­ în anul trecut municipiul nostru sau chiar în în­ rurgistul". In acest sens, roase, costumaţie adecva­ ră şi
cordat asigurării cadrului ţiativelor valoroase. Des­ nu şi-a îndeplinit unii treaga ţară. Amintim în ne bucurăm de întreg tă, care să creeze ambian­ din Sin
politico-organizatoric şi pre felul în care s-a ac­ indicatori economici: pro­ acest sens „Dialogul hu- sprijinul comitetului de ţa, fastul, şarmul specific chciat
414 l i t r
;
tchnico-economic pentru ţionat pentru ca, într-ads- ducţia fizică ş marfă, cea nedorean" ce oferă per­ operetei. Vă mărturisesc 800 litri
generalizarea experienţei văr, întrecerea socialistă sortimentală prevăzută. manenţă mişcării de ama­ că trăim cu toţii o mare un port
pozitive, stabilirii unor să-şi dovedească din plin Dincolo de unele greutăţi tori în perioada premer­ emoţie. Sîntem însă liotă-
H
măsuri şi obiective con­ eficienţa vorbeşte de la obiective, trebuie spus gătoare etapelor propriu- ,,Cîntarea riţi să ducem spectacolul coopkh PI
crete, în deplină concor­ sine faptul că în 1987 co­ însă că nerealizarea dc zise de întrecere ale Fes­ României" — cadru la bun sfârşit. în ceea ce teşu gări
păstrînd
priveşte,
li­
mă
danţă cu sarcinile şi o- lectivele muncitoreşti de către unele colective o tivalului naţional „Cinta­ construi
vei „M
bioctivele specifice fie­ productivităţii, depăşirea rca României". Stimulaţi de manifestare a nia tradiţională a opere­ nedonra
cărui colectiv în parte. în costurilor de producţie, de cadrul de manifestare spiritului creator tei, încerc totodată să o zultate
acest sens, la nivelul sec­ Din activitatea utilizarea necorespunză­ a spiritului creator pe ca- actualizez, oferindu-i o len­ ser\irea
mai l)ii
ţiilor, atelierelor, sectoa­ toare a forţei de muncă, re-1 oferă festivalul, la tă oarecum modernă faţă şi-au ti
relor, brigăzilor si locuri­ sindicatelor abaterile de la calitatea clubul C.S.II. se află în do ceea ce a însemnat ea de plan
lor de muncă, prin pîr- produselor aparţin şi sin­ pregătire un spectacol de partid, al comitetului • In- la primul contact cu pu­ primul
Iui» p
ghiile şi criteriile întrece­ dicatelor. Tată de ce, a- operetă. Montarea sa este dicatului şi conduc ¡rii blicul". în muiii
rii socialiste, organizaţiile la mină, Cariera Veţel — vînd în vedere marile dificilă în condiţiile în ca­ combinatului". Aşadar, lucrul a început ren Mi
sindicale au acţionat per­ Mintia, I.P.S.R.U.M., în­ sarcini ce revin oameni­ re judeţul nostru nu po­ „Opereta într-un act „La Vor urma nenumărate ore colan r
manent pentru realizarea treprinderea de materiale lor muncii din municipiul sedă o instituţie profesio­ şezătoare", releva prof. do repetiţii, de eforturi na Bag
integrală a producţiei fi­ de construcţii ş.a. au ob­ Deva de a da economie' nistă de specialitate. En­ Marin Dîrvă, avind un care, fură îndoială, vor fi E
zice, creşterea productivi­ ţinut importante sporuri naţionale cantităţi sporite tuziasmul celor care au specific popular transilvă­ încununate- de succes. A- NlUf, I
tăţii muncii şi eficienţei de producţie. de energie electrică, mi­ gîndit o astfel de manifes­ nean, ne oferă un nou mod tunci vom avea posibili­ niuna I 1
vut loc
economice, reducerea cos­ O recentă analiză efec­ nereuri, materiale de con­ tare este însă în măsură de manifestare artistică tatea să aplaudăm o rea­ consiliul
turilor de producţie, fo­ tuată de consiliul muni­ strucţii ş.a. — sindica­ să depăşească dificultăţi­ ce ne impulsionează. Eu lizare artistică certă, dar meroase
sporirea
losirea intensivă a capa­ cipal a relevat însă că în tele trebuie să-şi dove­ le inerente începutului. am terminat pregătirea şi reluarea unei tradiţii pomicol
cităţilor productive şi organizarea şi desfăşurarea dească, prin întrecerea so­ In montarea hunedorea- pieselor corale, am lucrat declanşate acum aproape cadrul
timpului de lucru, asigu­ întrecerii socialiste s-au cialistă, întreaga capaci­ nă a operetei „La şeză­ şi cu soliştii, ulterior am 30 de ani cu opereta „Ani au luat
rarea unui climat de or­ manifestat şi se menţin o tate de acţiune şi de mo­ toare" de Tiberiu Bredi- trecut la îmbinarea mo­ Lugojana" de către forţe­ număr
fost pU)
dine şi disciplină în toa­ seamă de neajunsuri. Deşi bilizare, în sprijinirea e- coanu, organizatorii se ba­ mentelor evolutive ale co­ le artistice ale Orăştie'. dc nuc.
te sectoarele de activitate. au fost organizate per­ fcctivă, practică a tuturor zează pe cîtcva formaţii rului şi soliştilor vocali. MINEL BODEA
Toate aceste probleme manent acţiuni de spri­ colectivelor în materiali­ de elită—corul, orchestra
de larg interes pentru e- jin şi îndrumare, ana­ zarea angajamentelor asu­ sem¡simfonică şi formaţia
conomia municipiului au lize la faţa locului, consfă­ mate. Orientarea, coordo­ dc dansuri populare ale
fost şi sînt urmărite con­ tuiri şi schimburi de ex­ narea şi urmărirea cu C.S.ÎL, actori ai teatrului
tinuu la nivelul grupelor perienţă, acestea nu şi-au răspunderea cuvenită a popular, soliştii vocali. Frumuseţi din ... • 20
sindicale, ele fiind analí­ dovedit eficienţa cerută. tuturor demersurilor în Pregătirile se efectuează 20,25 P
zalo lunar la toate nive­ .Se manifestă încă forma­ aceste direcţii au fost şi sub îndrumarea dirijoru­ y mie «
lurile, stabilindu-se mă­ lism şi superficialitate, rămîn încă un deziderat lui Marin Dîrvă, a core­ juridică
suri şi responsabilităţi nu se asigură cu ritmici­ major al întregii activi­ grafului şi totodată regi­ „oraşul luminii“ ! cetăţen'
concrete pentru recupera­ tate baza materială nece­ tăţi. zorului Toan Corneliu Va- Co5 an
rea unor restanţe şi îm­ sară, cît şi climatul de siliu. Set ■al
bunătăţirea întregii actl- mobilizare şi antrenare VALENTIN NEAGU „Gîndul nostru este de Datorită centralelor hi­ că ştiu orice schimbare vers, m
droelectrice ce st; con­ petrecută în acest dome­ 21,35 L
valului
struiesc intens po apa niu". tarea
Râului Mare şi vor con­
Şi cum puteţi ca­
—
m
CAMPANIA AGRICOLĂ Di PRIMĂVARĂ .'■ fr.sXM. tinua să fie ctitorite pe racteriza, din acest punct 21,50 T<
Strei, în jos, pînă la văr­
dc;
sare, oraşul Haţeg va a- '88 ? vedere, primăvara
Bună organizare, puternică Desfăşurarea lucrărilor in cîmp ! locul unei adevărate sal­ — Vă spun sincer că «IK
junge să se afle în mij­
be de lumini. Din aceas­
mobilizare de forţe la efectuarea (Urmare din pag. 1) lucru. în satul Gothatca tă cauză, edilii şi locui­ in acest an, ca nicioda­
tă. am înaintat bino cu
a început şi plantarea ma­ plantaţiile de tei, de
lucrărilor agricole ! tă, de pildă, au avut loc nuală a cartofilor — ac­ torii urbei s-au obişnuit pomi şi garduri vii, de
acţiuni de curăţare a pa­ ţiune la care participă un deja să vorbească despre tiţia, mă rog, s-au făcut
S-a muncit mult la Sar- re a excesului de. umidi­ jiştilor naturale şi de plan­ număr marc de coopera­ „Haţeg — oraşul lumi­ curăţări şi tot ce trebuie
mizegetusa în perioada tate şi asigură scurgerea tare a pomilor fructiferi. tori, printre care Ioan nii". Şi nu fără temei. la zonele verzi dintr-un
premergătoare începerii apelor. Sînt efectuate lu­ Au fost curăţate 145 ha Frenţ, Miron Coza, Ioani- — La argumentele pe oraş. Este drept, am mai
msămînţărilor. La data do­ crări de docolmatări pe fineţe naturale şi s-au fer­ chie Nicula şi alţii. In fie­ care ni le oferă, în acest fost şi îmboldiţi din par­
-
cumentării noastre se oi - 12 km în vederea elimi­ tilizat 90 ha. S-au plantat care cuib se pun şi îngră­ sens, volumul investiţii­ tea organelor judeţene,
ganiza o acţiune de mobi­ nării excesului de umidi­ 2 600 duzi şi 1000 nuci. şăminte naturale, ceea ce lor alocate pentru obiec­ însă s-a făcut treabă
lizare a locuitorilor satu­ tate. Concomitent s-a scos La plantarea pomilor fruc­ va duce la obţinerea unei tivele energetice — pre­ bună.
lui Zeicani, pentru ziua piatra în locurile „Cînşor“ tiferi o contribuţie impor­ producţii superioare de Po drum am făcut mici
următoare, cînd urmau să şi „Sub sat" la Ilobiţa, tantă o arc şcoala gene­ cartofi. ciza tovarăşul vicepreşe­ popasuri şi am notat nu­
planteze nuci, duzi şi ră­ s-au plantat 1 200 do pruni. rală din comună. Dumini­ S-a trecut şi la pregă­ dinta Gheorgho Popescu me de oameni prezenţi
chită pentru consolidarea Au participat cu regula­ ca trecută, două clase de ti rea terenului în vederea .— trebuie adăugate şi cu unelte specifice la în­
malurilor pîraiolor. Au ritate la aceste activităţi: elevi, sub îndrumarea insămînţării porumbului acţiunile deosebite de treţinerea „plămânului
fost fertilizate 320 ha din Qpriţa Zgîrcea, Dorica profesorilor Iulian Haiduc ce va ocupa la Gurasada gospodărire şi înfrumu­ verde" al oraşului. Au­
zona dc jos a satului de Dumoni, Savota Popescu şi Mircca Iacob, au plan­ o suprafaţă do 157 ha. seţare a oraşului nostru, rica Zepa, Adina Coţolan,
centru, iar prin tîrliro e- şi Petru Ardeleanu din tat un mare număr de pu- Sămînţa necesară a fost acţiuni semnate în pri­ •rtozica Zepa se aflau în
rau fertilizate 260 ha în Ilobiţa ; Aniţa Macra, Do­ ieţi de nuc. asigurată, semănăturile mul' rînd de cetăţeni, do dreptul blocului S 1 şi o-
zonele „Peste rîu" la- Pău- rica Tovănescu, Victoria — Dintre cetăţeni, cine sînt reglate în aşa fel în­ locuitorii fiecărui cartier. fectuau eu foarfecele „a-
cineşti, „Lunca" la Brea- Zgîrcea şi Savota Curtea- se evidenţiază ? eît să asigure o densitate ju.slările" necesare la toii
— Foarte mulţi răspund optimă de plante la hec­ Prin aceasta, putem spu­ plantaţi şi la gardul viu.
cu promptitudine chemă­ tar. A început şi erbicida- ne, Haţegul se împodo­
C.A.P. SARMIZEGETUSA rilor consiliului popular rea celor 220 ha cu grîu beşte cu luminile noi ale Maistru! constructor Ni-
colao Traşcă no-a infor­
comunal : Asincfta Tlca, şi 90 ha cu orz. Activita­ primăverii 1988, cu sem­ mat despre noile bl-ocuri
Minerva Popa, Felicia Hai- tea ce are loc în aceste nele tinereţii continue. aflate în construcţie (Bu­
zova, „Boca" şi „Vălari" nu din Sarmizegetusa. Dm da, Gheorgho Cărmăzan, zile pe ogoarele C.A.P.
la Sarmizegetusa. S-au Breazova s-au remarcat Alexandrina Coslea, Fibia Gurasada, de fapt în în­ Am străbătut o parte cura 1 şi 2) sau în faza
realizat igienizări pe 580 Jenica Barboni, Ana Zgîr­ llaida, Cornel Negrilă, treaga comună, este bine din străzile oraşului. de finisare, despre arte­
ha pajişti, urmînd să se cea, Alexandru Burlechner Trnndafia Tudor, Elena organizată şi se desfăşoa­ Parcul din Piaţa Unirii ra de circulaţie care va
troacă şi la însămînţarea şi Ioan Magdescu. Haiduc şi mulţi alţii. ră sub imperativele ur­ (centrul oraşului) s-a îm­ ocoli oraşul prin partea
ou plante furajere a unor — Ce alto lucrări se a- Activitatea de pe ogoa­ genţei şi calităţii, creîn- bogăţit cu o mulţime de dc ost. Tar tehnicianul
suprafeţe slab productive. f!ă pe agenda de lucru a re este organizată în aşa du-se astfel condiţii pen­ arbori, îndeosebi conife­ Constantin Şlefoni, res­
— Primăvara vine mai tîr- consiliului de conducere al fel îneît să nu se piardă tru obţinerea'de producţii re, cu un gard viu în
Pentru
ziu la Sarmizegetusa, to­ cooperativei agricole de nimic din timpul buu de superioare în acest an. lungime de 400 ni Pe ponsabil cu salubritatea Ti în
varăşe ing. Gheorgho producţie ? şi zonele verzi ale Ha­ cerul in
Vrînceanu, preşedinte al — Continuă suprnînsă- bulevardul Tudor Vladi- ţegului, ne-a vorbit cu noa ptca
Vor
cooperativei ? minţărilo fîneţelor natura­ mirescu, arteră modernă căldură despre noile care cad
vor
— Intr-adevăr, în zona le, iar la cele de la mun­ ce ţîşneşte ca o rază din parcuri înfiinţate pe str. tei* ele ;
noastră submontană exis­ te şi în locul numit ,.Dea- mijlocul oraşului, au fost Horea (peste rîul Galbe­ de dese
mai
ales
tă un decalaj de mai mul­ lu Cheii", fertilizarea ma­ plantaţi tei şi alţi ar­ Vîntul v
te zile faţă do celelalte nuală a acestora. na) despre bogatele ră­ cu int.cn
zone. In acelaşi timp, ploi­ Ţinînd scama de starea bori. Aici, l-am inlilnit sadniţe do flori ale Ha­ (30—80 ki
nil
sucii
le care au căzut frecvent timpului .şi imposibilitatea la lucru, duminică, pe ţegului. Acest oraş s-a Banat. '
nu no-au permis să lu­ intrării cu mijloace me­ Ioan Merian, şeful echi­ îmbogăţit întotdeauna scădea <
crăm mecanizat. canice în cîmp, la C.A.P. pei de întreţinere zone partea ;
— Spuneaţi_ că a plouat Sarmizegetusa s-a trecut verzi din cadrul S.G.C.L. numai cu flori din ră­ valului,
minime
mult la Sarmizegetusa, Ia plantarea manuală a sadniţele proprii. Coca intre pli
deci există multă umidi­ cartofilor, în tarlaua „Lun­ Haţeg. „Muncesc de 27 ce înseamnă cu cea mai iar cele
Jf> şl 20
tate. Ce se întreprinde ea" din Breazova. Acti­ de ani — ne-a spus in­ mare parte din luminile tcorolog
pentru urgentarea lucrări­ vitatea este supravegheată terlocutorul — numai şi do vie P
lor în cîmp ? îndeaproape de specialiştii numai la zonele verzi Haţegului izvorăsc chiar
— Zilnic conducerea coo­ unităţii agricole, care ur­ din interiorul său !
atenţie
le-
ou
C.A,i». Geoagiu. Siţ pregă teşii»
perativei, brigadierii şi măresc efectuarea unor gume a acestui an. Iu ¡magi ne, cooperatoarele recolta de Că- ale oraşului nostru. Din
Ana
paznicii de cîmp se de­ lucrări de calitate. li ir? an şi Marin Dîncan strn pese răsadurile de vinete din această cauză pot afirma MARIN NEGOITĂ
plasează în. teren unde e- solarii. ' Foto NICOLAE GHEORGHIU
xocută lucrări de ovacua- TRAIAN OPRONI