Page 28 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 28
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 452 • VINERI, 8 APRILIE 1988
Pag. 4
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună
cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a plecat într-o TAŞKENT. întîlnirea sovieto — afgană
la nivel înalt
vizită oficială de prietenie în Republica Indonezia — La 7 aprilie, la Taş- a se constitui garanţi ai
MOSCOVA 7 (Agerpres).
acordurilor
la
realizate
kent, a avut loc o întâlnire Geneva. Totodată, U.R.S.S.
(Urmare din pag. 1) de către întregul nostru indiferent de orînduirea lui, al secretarului său între Mihail Gorbaciov, şi Afganistanul reafirmă
popor a politicii interne lor socială, în avantajul general. Tineri şi tinere, secretar general al C.C. al că, în cazul semnării v în
sub semnul prieteniei, pă şi externe a partidului şi reciproc, în interesul pro pionieri, şoimi ai patriei P.C.U.S., şi preşedintele cel mai scurt timp a a-
cii şi colaborării inter statului, a demersurilor movării, înţelegerii şi în au înmînat tovarăşului Republicii Afganistan, cordurilor de la Geneva,
naţionale. şi iniţiativelor tovarăşului crederii, cooperării între Nicolae Ceauşescu, tovară Najibullah. în declaraţia rămîne valabilă înţelege
Manifestările pline de Nicolae Ceauşescu vizînd toate naţiunile. comună dată publicităţii, rea dintre ele, potrivit că
căldură ale reprezentanţi dezvoltarea largă a con şei Elena Ceauşescu bu citată de agenţia TASS, reia trupele sovietice vor
lor colectivelor muncito Cei prezenţi au ovaţio chete de flori. se arată că Uniunea So fi retrase în perioada sta
reşti din Capitală au re lucrării dintre România şi nat îndelung, au scandat La ora 10,00 aeronava vietică şi Republica Afga bilită de aceste acorduri,
flectat deplina aprobare celelalte ţări ale lumii, cu putere numele partidu prezidenţială a decolat. nistan vor acţiona în con încopînd cu data de 15 mai
formitate cu’ declaraţiile 1988. Declaraţia subli
pe care cei doi interlocu niază că statutul definitiv
Intîlnire între preşedintele Republicii Socialiste tori Ic-au făcut la 8 fe al Afganistanului in rîn-
1988.
dul celorlalte state va fi
două
bruarie
Cele
părţi, precizează TASS, stabilit da afgani înşişi şi
consideră că, în prezent, de nimeni altcineva.
România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au fost eliminate ultimele pentru transpunerea în
O importanţă deosebită
impedimente
şi
acorduri
le pot fi semnate fără viaţă a politicii de recon
întîrziere. ciliere naţională în Afga
tovarăşa Elena Ceauşescu şi preşedintele Afganistan — relevă de nistan o are crearea unor
Preşedintele
Republicii
satisfăcătoare
condiţii
claraţia — salută hotărî pentru reîntoarcerea în
Republicii Islamice Pakistan, Mohammad Zia-ul Haq rea U.R.S.S. şi S.U.A. de ţară a refugiaţilor afgani.
soldaţi sînt trimişi în
(Urmare din pag. 1) Coi doi şefi de stat Avînd în vedere înrău Pakistanului au subliniat Panama pentru a partici
şi-au strîns cu căldură tăţirea situaţiei economice faptul că pentru rezolva pa ,,la manevre militare
şi în alte domenii dintre mîinile, s-au îmbrăţişat, în lume şi îndeosebi a rea problemelor complexe de rutină" şi nu „în legă
ţările şi popoarele noas exprimîndu-şi satisfacţia ţărilor în curs de dezvol ale lumii contemporane tură cu situaţia din a-
tre. de a se reîntîlni şi a avea tare, conducătorii celor este necesară participarea B| KABUL. - Intr-un me ceastă ţară".
La sosirea pe aeroportul noi convorbiri privind pro două state consideră că activă a tuturor statelor, saj. adresat secretarului
internaţional din Karachi, movarea, în continuare, a se impun soluţionarea pro indiferent de mărime, po general al O.N.U., Javier H NAŢIUNILE UNITE. -
împodobit sărbătoreşte în relaţiilor de prietenie şi blemelor economice in tenţial economic sau orîn- Perez de Cuellar, preşedin La sediul din New York
onoarea distinşilor oaspeţi colaborare dintre cele două ternaţionale şi, în primul duire socială, îndeosebi a tele Republicii Afganistan, al Naţiunilor Unite au
r o m â n i , preşedintele ţări. rînd, lichidarea subdezvol ţărilor mici şi mijlocii, Najibullah, arată că par început lucrările unei noi
Nicolae Ceauşescu, îm Cu cordialitate şi stimă tării, edificarea unei noi care sînt dbect interesa tea afgană la tratativele sesiuni a Comisiei O.N.U.
preună cu tovarăşa Elena deosebite, preşedintele Pa ordini economice mon afgano-pakistaneze de la pentru companiile transna
Ceauşescu au fost întîm- diale, juste şi echitabile. te în promovarea unei Geneva promovează o po ţionale. In timpul sesiunii
pinaţi cu multă căldură kistanului a salutat, de în acest scop, preşedin politici de pace, securi ziţie constructivă Ia a- va continua procesul de
de preşedintele Mohammad asemenea, pe tovarăşa tele României şi preşedin tate şi colaborare interna ceste negocieri, ceea ce elaborare a unui cod in
Zia-ul Ilaq. Elena Ceauşescu. tele Pakistanului s-au ţională. a permis încheierea discu ternaţional de conduită
pentru companiile trans
pronunţat pentru organi Preşedinţii Nicolae ţiilor asupra a trei din naţionale, menit să regle
CONVORBIRI PRIETENEŞTI LA NIVEL ÎNALT zarea unei conferinţe in Ceauşescu şi Mohammad cele patru documente su menteze activităţile aces
puse negocierilor. Guver
ternaţionale, în cadrul Ziarul .Iiaq au exprimat tora în sensul apărării in
ROMÂNO - PAKISTANEZE O.N.U., la care să partici hotărîrea României şi nul Afganistanului — se a- dependenţei şi suveranită
rată — promovează o poli
pe, cu drepturi egale, toa Pakistanului de a-şi in tică de reconciliere naţio ţii naţiunilor, în special
(Urmare din pag. 1) montarea tuturor proble te ţările în curs de dez tensifica în viitor conlu nală, acţionează în con a intereselor ţărilor în
melor dintre state exclu voltare şi ţările dezvolta crarea pe arena interna curs de dezvoltare.
Preşedinţii celor d mă siv prin mijloace paşnice, te, pentru a se ajunge la ţională, în cadrul O.N.U. formitate si cu rezoluţiile
toate
O.N.U.
depune
ţări au apreciat că pro prin tratative, pentru o soluţii reciproc acceptabi şi al altor organisme in eforturile pentru încetarea 0 HANOI. — în confor
blema fundamentală a politică de pace, securi le în problemele economi ternaţionale, pentru a-şi vărsării de sînge şi în mitate cu politica umani
epocii noastre o constitu tate şi colaborare, pe spori contribuţia la crea toarcerea în patrie a re- tară şi de bună voinţă
ie oprirea cursei înarmări baza respectării indepen ce — inclusiv în problema rea unei lumi mai bune fugiaţilo- afgani.
lor şi trecerea hotărîtă la denţei şi suveranităţii tu datoriilor externe deose a guvernului R.S. Viet
dezarmare, în primul rînd turor statelor, egalităţii în bit de mari ale ţărilor în şi mai drepte, a înţele n WASHINGTON. - nam, reprezentantul Bi
Ia dezarmarea nucleară, drepturi, neamestecului în curs de dezvoltare — care gerii şi colaborării întrs Ministerul apărării al roului vietnamez pentru
apărarea dreptului su treburile interne, a drep să deschidă calea lichi naţiuni. S.U.A. a anunţat că alţi cercetarea cazurilor mili
prem al oamenilor, al po tului fiecărui popor la dării subdezvoltării şi Convorbirile s-au des 800 de militari americani tarilor şi personalului a-
poarelor la viaţă, la pace, dezvoltare liberă, fără nici făşurat într-o atmosferă urmează să fie trimişi în merican daţi dispăruţi în
la existenţă liberă, inde un amestec din afară. realizării noii ordini eco zona Canalului Panama, timpul războiului din Viet
pendentă şi demnă. In acest sens, preşedin nomice mondiale. prietenească, de stimă şi nam, a predat Centrului
Preşedintele Nicolae ţii celor două ţări se pro Preşedinţii României şi înţelegere reciprocă. unde este deja dislocată o
Ceauşescu şi preşedintele nunţă pentru organizarea importantă forţă militară mixt vietnameze—american,
Mohammad Zia-ul Haq au unei conferinţe internaţio însumînd circa 10 000 de specializat, rămăşiţele pă-
salutat acordul dintre nale do pace asupra O- DINEU ÎN ONOAREA ÎNALŢILOR soldaţi. Declaraţia difu mînteşti ale unui număr
U.R.S.S. şi S.U.A. privind rientului Mijlociu, sub egi OASPEŢI zată de Pentagon men de 30 de dispăruţi —
eliminarea rachetelor cu da O.N.U., la care să ţionează că cei 800 de informează agenţia VNA.
rază medic şi mai scurtă participe, cu drepturi ega
de acţiune, care consti le, toate părţile interesate, Preşedintele Republicii legerile convenite cu a-
tuie însă numai un prim inclusiv Organizaţia pen Socialiste România, tova ccst prilej vor da Un nou
pas pe calea înlăturării tru Eliberarea Palestinei răşul Nicolae Ceauşescu, impuls conlucrării dintre CAMPIONATUL JUDEŢEAN DE FOTBAL
Uriaşelor stocuri de ar şi Israelul, precum şi şi t o v a r ă ş a Elena România şi Pakistan, atît S E R I A I
me nucleare existente în membrii permanenţi ai Ceaaşescu au luat parte, pe plan bilateral, cît şi în
prezent în lume. Consiliului de Securitate. joi, la un dineu oferit în sfera vieţii internaţionale, REZULTATE : Minerul Uricani — Victoria Călan
România şi Pakistanul Preşedintele Republicii onoarea lor de preşedin în folosul şi spre binele 1—0; Metalul Crişcior — Minerul Ghelari 1—3; Uti
consideră că se impune cu Socialiste România şi pre tele Republicii Islamice ambelor ţări şi popoare, lajul Petroşani — Minerul Certej 2—1 ; Inox Hune
hotărîre realizarea de şedintele Republicii Isla Pakistan, Mohammad Zia- al progresului şi prosperi doara — Parîngul Lonea 1—1 ; Constructorul Hune
noi acorduri în direcţia mice Pakistan. au exprimat ul Haq. tăţii lor, al cauzei păcii, doara — Minerul Teliuc 0—0; Voinţa I.L.F. Ilia —
reducerii cu 50 la sută a îngrijorarea faţă de evolu în timpul dineului, pre înţelegerii şi colaborării Retezatul Haţeg 0—3 ; Mureşul Geoagiu — Minerul
armelor nucleare strategi ţia periculoasă a conflic şedintele Nicolae Ceauşescu între naţiuni. Aninoasa 1—2 ; Rapid Simeria Triaj — Măgura Mi
ce şi a eliminării totale tului din Golf şi au cerut în timpul dineului, care nerul Pui 3—0.
a armelor nucleare, inter încetarea imediată a osti şi preşedintele Mohammad a decurs într-o atmosferă C L A S A M E N T U L
zicerea şi oprirea expe lităţilor dintre Iran şl Zia-ul Haq s-au întreţinut de caldă prietenie, pre 1. Minerul Ghelari * 19 14 4 1 51—15 31
rienţelor nucleare, renun Irak şi soluţionarea dife cordial, exprimîndu-şi sa şedintele Nicolae Ceauşescu 2. Retezatul Haţeg 19 13 2 4 45—18 28
ţarea la militarizarea Cos rendelor dintre ele pe tisfacţia faţă de noua în- şi preşedintele Mohammad 3. Minerul Aninoasa 19 12 4 3 44—17 28
mosului, adoptarea unei cale paşnică, în confor tîlnire şi convorbirile pur Zia-ul Haq au rostit toas 4. Minorul Certej 18 11 3 4 60—12 25
convenţii de interzicere şi mitate cu rezoluţia 598 a tate, convingerea că înţe- turi. 5. Victoria Călan *** 19 12 4 3 37—18 25
lichidare a armelor chi Consiliului de Securitate 6. Parîngul Lonea 19 10 4 5 53—26 24
mice, a altor arme de dis al O.N.U. 7. Metalul Crişcior 19 10 2 7 29—36 22
trugere in masă. PLECAREA DIN KARACHI 8. Minerul Teliuc 19 8 5 6 38—22 21
Cele două ţări se pro Conducătorii celor două 9. Constr. Hunedoara 18 8 4 G 31—27 20
nunţă pentru desfiinţarea state s-au pronunţat pen 10. Utilajul Petroşani 19 9 0 10 26—29 18
7 2 10
bazelor militare şi retra tru rezolvarea politică a Joi seara, tovarăşul deosebită în evoluţia ra 11. Minerul Uricani 19 4 5 10 32—41 16
situaţiei din Afganistan şi
gerea trupelor străine de Kampuchia, pentru reali Nicolae Ceauşescu, pre porturilor dintre România 12. Inox Hunedoara 19 16—37 13
pe teritoriul altor state, zarea unei largi reconci şedintele Republicii Socia şi Pakistan, punînd preg 13. Voinţa I.L.F. Ilia 19 2 3 14 13—45 7
pentru renunţarea la de lieri între toate forţele liste România, şi tovarăşa nant în evidenţă rolul 14. Rapid Simeria Tr. ** 19 4 1 14 16—52 7
monstraţii şi manevre mi din aceste două ţări, asi Elena Ceauşescu au pără determinant pe care îl au 15. Mureşul Geoagiu 19 2 3 14 15—56 7
1 2 16
10—75
litare la graniţele altor gurarea independenţei şi sit Karachi, îndreptîndu-se convorbirile dintre cei 16. Măgura Min. Pui 19 Penalizata cu 2 púnele; 4
j
ţări. spre Indonezia. La pleca doi şefi de stat, înţelege * I’enallzată cu 1 punct
Exprimi nd preocuparea suveranităţii lor naţiona re, distinşii oaspeţi au rile convenite cu acest **e penalizată cu 3 puncte.
lor profundă faţă de per le, a caracterului lor de fost conduşi, cu deosebită prilej, în promovarea tot ETAPA VnTOARE : Victoria Călan — stă; Rapid
sistenţa şi extinderea fo ţări neutre şi nealmiate. prietenie, de Mohammad Simeria Triaj — Mureşul Geoagiu; Minerul Aninoasa
carelor de încordare şi Aceasta presupune ca o Zia-ul Haq, preşedintele mal largă a colaborării — Constructorul Hunedoara; Minerul Teliuc — Voin
conflict din lume, pre necesitate retragerea tu Republicii Islamice Pa multilaterale dintre ţările ţa I.L.F. Ilia; Retezatul Haţeg — Inox Hunedoara ;
şedintele Nicolae Ceauşescu turor trupelor străine şi kistan. şl popoarele noastre, a Parîngul Lonea — Utilajul Petroşani; Minerul Cer
şi preşedintele Mohammad încetarea oricărui ames Noul dialog la nivel conlucrării celor două tej — Metalul Crişcior ; Minerul Ghelari — Minerul
Zia-ul Haq se pronunţă tec în treburile lor inter înalt s-a înscris ca Un state în viaţa interna Uricani.
cu hotărîre pentru regle- ne. moment de însemnătate ţională.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucîa Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob 1 WMS I
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr.35. Telefoane! 11275, 12157, 11585. Telexi 72288. TIPARUL! Tipografia Deva, str. 23 Aug ust.nr.275.