Page 29 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 29
PROLETARI DINTUAlfc i A K I L f c . urci i i-vh.i V B & J B . U U i i u i u i u M W ■ m%j ■ v a i ’ w
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
ÍÑ)
împreună cu tovarăşa
Elena Ceauşescu,
ORGAN AL COMITETULULJUDETEAIN HUNEDOARA AL P C în República Indonezia
C E R E M O N I A ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
S O S I R I I La Jakarta au avut loc, sporit al economiilor celor
Anuí XL, nr. 9 453 SIMBATA, 9 APRILIE 1983 4 pagini — 50 bani vineri, convorbiri oficiale două ţări, a fost eviden
Vineri, 8 aprilie, a în între t o v a r ă ş u l Nicolae ţiat rolul important al
ceput vizita oficială de Ceauşescu, preşedintele încheierii unor acorduri
prietenie a tovarăşului Republicii Socialiste Româ de lungă durată, menite
Nicolae Ceauşescu, pre nia, împreună cu tovarăşa să confere stabilitate şi »
şedintele Republicii Socia Elena Ceauşescu, şi pre largă perspectivă raportu
liste România, împreună şedintele Republicii Indo rilor economice româno—
cu t o v a r ă ş a Elena nezia, Suharto. indoneziene, dezvoltării lor
Ceauşescu,- în Republica în cadrul convorbirilor, pe multiple planuri, la un.
Cu toate forţele la pregătirea şedintelui acestei ţări, indoneziei s-au informat nivel superior. preşedinţi au
României
şi
preşedinţii
Indonezia, la invitaţia pre
doi
Cei
Suharto, şi a doamnei reciproc asupra amplelor efectuat, totodată, un
dezvoltare
de
programe
terenului şi semănat ! Tien Suharto. Nicolae economică şi socială din amplu schimb de păreri
Preşedintele
în legătură cu principalele
Ceauşescu şi tovarăşa cele două ţări, relevînd aspecte ale vieţii politice
De la o zi la alta, rit cit mai scurt însămînţări- C:A.P. Geoagiu, unde, cu Elena Ceauşescu au fost existenţa unor reale posi internaţionale.
murile la semănat se am le". toate că se acţiona pe mai salutaţi cu deosebită căl bilităţi de natură să ducă A fost exprimată cu a-
plifică în unităţile clin în raidul efectuat, joi, multe fronturi de lucru, dură, stimă şi preţuire de la extinderea colaborării, cest prilej îngrijorarea
C.U.A.S.C. Geoagiu. „Prac 7 aprilie, prin mai multe activitatea se derula în preşedintele Suharto şi corespunzător intereselor popoarelor român şi indo
tic, întreg parcul de trac unităţi din consiliul unia condiţii optime. Sub în doamna Tien Suharto, în de progres ale color două nezian faţă de situaţia in
toare şi maşini agricole amintit am întîlnit o am drumarea directă a Iul cadrul unei ceremonii care popoare. în acest sens, ternaţională actuală, care
din secţiile noastre de plă desfăşurare de forţe Ioan Bob, inginerul şef al a avut loc la Palatul pe linia punerii în valoa se menţine deosebit da
mecanizare se află în sta mecanice şi umane, preo- unităţii, mecanizatorii Cră Merdeka. re a unor noi acţiuni de
re de lucru — preciza in ciun Damian şi Nicolae Ua aeroportul „Iîalim cooperare şi colaborare
ginerul Virgil Tudan. di Mărgineanu executau în- Pardanakusuma" preşedin pornind de la potenţialul (Continuare în pag. a 4-a)
rectorul S.M.A. Geoagiu. C.U.A.S.C. -sămînţarea sfeclei de za telui Nicolae Ceauşescu şi
Lucrăm în schimburi pre GEOAGIU hăr şi a coreandrului. Re tovarăşei Elena Ceauşescu ÎNTÎLNIRE PROTOCOLARĂ
lungite la pregătirea tere marcăm preocuparea spe le-au fost adresate urări
nului, pentru a asigura cialistului şi a mecaniza de bua venit de către în continuare, preşedin bianţă de caldă cordiali
calitatea
pentru
torilor
front de lucru semănăto cuparea pentru o cît mai lucrului. „Am încheiat de vicepreşedintele Republicii, tele Nicolae Ceauşescu şi tate, întîlnirea, premergă
rilor şi maşinilor de plan bună organizare a mun semănat — sublinia Ingi Sudharmono, şi soţia sa. tovarăşa Elena Ceauşescu toare convorbirilor oficia
cii, implicarea specialişti Pe traseul străbătut de la s-au întreţinut într-o am le, a prilejuit efectuarea
tat, precum şi la celelalte nerul şef — culturile fu aeroport spre Palatul Mer bianţă de caldă cordia unui prim schimb de pă
lucrări prevăzute în a- lor, a conducerilor colec rajere (lucerna, trifoiul şl deka, distinşii oaspeţi au litate cu preşedintele reri în legătură cu evo
ccastă perioadă. Ca urma tive. dar, mai ales, a or borceagul) pe întreaga su
ganelor şi organizaţiilor fost salutaţi de locuitorii Suharto şi doamna Tien luţia raporturilor româno—
re', realizăm viteze de a- de partid de la nivelul co prafaţă planificată. Acum, oraşului cu cordialitate. Suharto, în cadrul unei indoneziene, cu perspecti
vansare do cîte 21)0 ha pe munelor şi unităţilor pen după cum vedeţi, dăm zor întîlniri protocolare. vele de dezvoltare a aces
zi la pregătirea patului tru buna derulare a acti să încheiem cu sfecla de (Continuare în pag. a 4-a) Desfăşurată într-o am tora în viitor.
germinativ şi erbicidat pă- vităţii, . respectarea tehno zahăr. In acelaşi timp, o
ioase şi de cile 140—150 logiilor de lucru la fieca M1RCEA LEPĂDATU
ha la semănat. Sîntem re cultură.
ferm hotărîţi şl avem con Un exemplu, în acest Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa
diţiile să încheiem în timp sens, poate fi dat de la (Continuare în pag. a 3-a)
Elena Ceauşescu, va efectua o vizită oficială
de prietenie în Republica Populară Mongolă
T o v a r ă ş u l Nicolae tua o vizită oficială de Partidului Popular Revo
Ceauşescu, secretar gene prietenie în Republica luţionar Mongol, preşedin
ral al Partidului Comun’st Populară Mongolă, la in tele Prezidiului Marelui
Român, preşedintele Re vitaţia tovarăşului Jambîn I-Iural Popular al Republi
publicii Socialiste Româ cii Populare Mongole, în
nia, împreună cu tovarăşa Batmunh, secretar general cea de-a doua jumătate a
Elena Ceauşescu, va efec al Comitetului Contrai al lunii aprilie 1988.
IN LUMINA SARCINILOR Şi ORIENTĂRILOR
T.a C.A.r. Sălaşu de Jos FORMULATE DE TOVARĂŞUL
se acţionează pentru finali
zarea grabnică a plantării
cartofilor. Deviza la aceas N1COLAE CEAUŞESCU, LA CONFERINŢA
tă acţiune este realizarea
unor viteze zilnice sporite, PE ŢARĂ A PREŞEDINŢILOR
pentru înciteierea urgentă
a plantării pe întreaga su CONSILIILOR POPULARE
prafaţă planificată.
Ridicarea gradului urbanistic şi
edilitar gospodăresc al localităţii —
Un apel către furnizorii de materiale!
o sarcină care trebuie privită
începem cu cîteva ima te cuvinte ca pe un crez ...într-una din dimine tanţi şi despărţitori, în i
gini culese din munca ce al tuturor constructorilor ţile trecute (6 aprilie, ora zona camerelor de ardere mereu in perspectivă
lor ce ctitoresc marele o- 7,15), am poposit din nou nr. 90—128. S-a acţionat
biectiv de la Călan, bate aflaţi la ruTcarea bateriei de în faţa viitoarei baterii de bine şi între camerele
respective. Este vorba
ria de cocsificare nr. 3. 1—90. Dar ceea ce ne sur în documentele Confe losinţă a Bulevardului E
„Memoria" carneţelului zidarii din echipele lui cocsificare. în jurul orei prinde acum este numărul rinţei pe ţară a preşedinţi roilor, echipat cu imobil
păstrează numele zidaru- Alexandru Hălăştoan Ş> 7,30 au sosit constructori*, prea mic de oameni exis lor consiliilor populare şi moderne, cu o arhitectu
lui-şamotor Carol Simon, Im re Kiss, de zidari-şa s-au echipat şi au trecut tent la înzidirea blocului în mod deosebit în cu- ră atrăgătoare, modernii
care de aproape 30 de ani ceramic. „Aici — ne ex vîntarea rostită de secre Reţeaua rutieră interioar;
munceşte pe şantierele si plică zidarul Carol Mathe tarul general al partidu este parţial rezolvată con
derurgice ale judeţului OBIECTIVELE DE INVESTIŢII — REALIZATE — a rămas numai o echi lui, tovarăşul Nicolae form schiţei de sistema
nostru. I-am întîlnit, de EXEMPLAR, ÎNAINTE DE TERMEN ! pă, cea condusă de Imre Ceauşescu, este subliniată tizare. Ea este racordaţi
.asemenea, pe soţii Maria Marton. Formaţia lui Kiss necesitatea sporirii preocu potrivit cerinţelor traficu
şi Grigore Bordea, amîn- Reporter pe şantier munceşte în prezent la părilor consiliilor popu lui rutier intern şi inter
doi zidari, care se pot canalele de fum ale bate lare pentru ridicarea gra naţional la reţeaua de şo
mîndri cu experienţa a 17 riei, aflate spre partea dului urbanistic şi edili sele care traversează o-
ani de muncă la repara BATERIA DE COCSIFICARE nr. 3 CĂLAN cocsului. Cauza o consti tar gospodăresc al locali raşul. Scoaterea circulaţie
ţiile sau construcţiile e- tuie lipsa de cărămidă !". tăţilor. Asemenea preocu rutiere grele din oraş eşti
fectuate la oţelării, lami Am cerut mai multe lă pări se află în permanen o problemă în curs d<
noare şi alte obiective si motori vestiţi ca Victor Ia locurile lor de muncă muriri din partea facto ţă şi pe agenda de lucru rezolvare.
derurgice importante. A- Dan, Vasile Moş, Mihai Zidarul şamotor Caro! rilor de conducere. „Situa a Consiliului popular al In ceea ce priveşte aii
cum se află la bateria nr. Cîmpeanu, Alexandru Ka~ Math — om de o corecti ţia este destul de critică oraşului Orăştie. mentarea cu apă a oraşu
3 Călan. „Dorim — ne de dar, Ioana Rizan, Teodor tudine şi pricepere exem — ne-a răspuns Adalbert Sistematizarea localităţii lui, reţeaua simplă d<
clara Grigore Bordea — Meruţ, Adalbert Şera, Mi plare — a descuiat uşa Leonhard, inginerul şef al noastre, continua ridicare distribuţie reprezintă as
să muncim în aşa fel îneît hai Molnar şi mulţi alţii. tepleucii (care închide, a- I.A.C.R.S. Hunedoara. Fur a gradului ei de urbani lăzi un indice bun pe io
să ne încadrăm în grafi „Avem — în echipă — cum, complet locul unde nizorii principali de cără zare şi gospodărire le pri
cele de execuţie, să fa spunea Hălăştoan — şi oa se construieşte obiectivul) mizi refractare, îndeosebi vim în perspectivă, por RADU TRUFAŞ,
cem lucru de calitate şi meni necalificaţi, dar foar şi am intrat. Zidăria la I.P.R. Braşov, au rămas nind de la ceea ce există vicepreşedinte
să atragem doar mulţu te buni, cum sînt Cătălina blocul ceramic a înaintat în restanţă faţă de gra- bun şi trainic. Orăştia are, al Biroului executiv
miri pentru meseria noas Radu, Georgeta Cîmpeanu, bine în zilele din urmă. în acest domeniu, o bază al Consiliului popular
tră frumoasă şi pentru Romică Marcu. Şi acţio Au fost umplute cu cără M. LIVEZEANU de plecare temeinică. Cen Orăştie
întreprinderea în care năm întotdeauna ca o e- midă refractară uşoară trul oraşului a fost defi
muncim". Am notat aces chipă 1“. spaţiile dintre pereţii por (Continuare in pag, a 3-a) nitivat prin darea în fo (Continuare în pag. a 3-a)
