Page 30 - Drumul_socialismului_1988_04

UKumuL juv^iMLiomuLUi m
• - o -

Stelele renasc din zvîrcolirea norilor,
Armonia lumii adulmecînd ţărîna ncsfîrşită a Terrei.
M aidoma păsărilor călătoare. respiră bolţile înălţimilor, la Ba im] ci
Bulgărul imaculat
Repliate-n gînduri, zilele se scurg,
iar noi descoperim într-o undă,
TLliMIN/
Inconjurînd planeta
crătorl
într-o zi,
fac rondul anotimpurilor,
acţlui
iar din cînd în cînd
într-o mîngîiere,
poposesc pe retina simţurilor. într-un spaţiu, în cadrul
raza
in
întoarcem capul şi ne aducem aminte, perpetua primăvară a omenirii — Şo&umis
Eli¿i *. ‘ F«
tulburaţi, femeia mamă, soră, soţie. Uzat Iute
de culoarea albă a zăpezilor. Atunci înţelegem, mai bine împădurii
tare.
In
Aşteptînd cocorii esenţa universului, au efeeti
ne umezim privirile armonia lumii întreţineri
scăldîndu-Ie în ochii pruncilor, şi ne plecăm capul şi la cult
Vi în pep
de pact mefistofelic: dîn-
Plăcerea lecturii du-li-se harul de a scrie, în neliniştea ghioceilor. în faţa statuii imaginate lecţionat.
Contururile patriei şi plinii
a celei care naşte,'
li s-a luat privilegiul de a
m di a
citi doar din pura plăce­ se contopesc, rotunde, mereu, TOGRAFI
Mo allam in urmă cu o gind acele miini cinstite re de a citi. Pentru ei lec­ iradiind lumină, viitorul civilizaţiei. matografi
Hunedoar
săptămină, cu prilejul şi vrednice, aspre, înnobi­ tura a devenit inevitabil ne răscolesc şi ne îndeamnă rat dialo
inaugurării ,,Lunii cărţii In late de muncă şi animate lectură de intenţie, act Ia zămisliri eterne. GHEORGHE POPESCU «rafie pe
întreprinderi şi instituţii", de o căldură sinceră, ca­ profesional. Chiar şi a- ale progj
teral al
la Brazi, „capitala" gran­ pabilă să transmită încre­ tund cînd îşi propun cu ţării în
dioasei amenajări hidro­ dere şi recunoştinţă. O în­ tot dinadinsul să se „de­ Dragostea statornică pentru cmtecul românesc Ceauşescu
energetice de pe Riu Ma- credere de care mă sim­ conecteze" şi iau în mîinr re, au
filmele
re-Relezat. Momentul cel ţeam prea puţin vrednic o carte „uşoară", ei se „România
mai semnificativ al acelei şi o recunoştinţă pe care surprind judecind-o, ana- între soliştii Teatrului tru dumneavoastră scena lucrat efectiv. De aici, a- „Destinul
zile ¡1 socotesc a li fost cu siguranţă n-o meritam. lizînd-o din unghiul profe­ do estradă din Deva, Puiu teatrului profesionist ? tenţia maximă acordată localităţi
şui teatre
cel al desfacerii bogatului Mi se revelau atunci din siunii. Dar judecata şl cr- Faur s-a impus prin vocea — Gînd am urcat, cu calităţii spectacolelor. Este BS d£z
stand de cărţi, cuprinzind nou şi pe neaşteptate di­ naliza exclud ingenuitatea sa cu rezonanţe aparte, tot respectul cuvenit, trep­ cunoscut că instituţiile de prinderea
cele mai recente apariţii mensiunile răspunderi pe pe care se întemeiază plă­ de mare expresivitate, ca­ tele ei, eram copleşit. în genul celei în care lucrez tio a fo
editoriale, organizai acolo care scriitorul, singur şi cerea pură a lecturii. O re reuşeşte să capteze cu spectacol evoluam alături nu beneficiază de inter­ interesant
tema „Re
prin grija Centrului de Li­ de nimeni silit, şi-o asumă asemenea limpede volup­ uşurinţă afecţiunea publi­ de actorii Lucian Radu- preţi special pregătiţi — murilor d
so­
cului. Vocea, prezenţa sce­
lle.ş,
brării din Deva. Iri mica tate ei au cunoscut doar nică s-au bucurat de a- lian, Margareta Iancu ş.a„ solişti de muzică uşoară, energetice
listul
de dans modern, prozişti.
Gandin
eficienţei
tabără de constructori şi în adolescenţă, poate în preciere, deopotrivă, în sub bagheta dirijorului — Mărturiseaţi cîndva ganizată
energeticieni, vestea se primii ani ai tinereţii. Era omisiunile radio şi televi­ Ştefan Răduţ. Trăiam cu că simţiţi nevoia întîlni- orăşeneasi
răspindise spontan şi ve­ o plăcere nesofisticată, aşa ziune. Anii dăruiţi scenei înfiorare o viaţă nouă, ne­ rii cu oameni do cultură tat comu
Munteanu.
niseră mulţime, muncitori, cum numai cărturarii din i-au accentuat dragostea maiîntâlnită, influenţată şi artă, cu critici de spe­ junct al
tehnicieni, ingineri, în ge­ atunci cînd se încumetă tinereţile culturilor au mai statornică pentru cîntecul cialitate. partid p<
neral oameni tineri sau cunoscut. Precum Miron profesorii
să scrie o carte. Şi în a- românesc do muzică u- — Nu sîntem perfecţi. tcanu şi C
„intre două vîrste", cu co­ celaşi timp m-am simţit Costin al nostru, in a că­ şoară. De aceea, avem nevoie nu toiu.
piii lor şi cu profesorii a- invidiindu-i pe aceşti oa­ rui celebră exclamaţie vi­ — Am dăruit, într-ade- numai do cuvinte de apre­ ^ SIM
cestor copii. Din aglome­ meni la care nevoia de brează pinâ azi desfăta­ văr, scenei o parte fru­ ciere, uneori rostite de de ani <
din
1818“
raţia care se produsese cărţi şi plăcerea lecturii rea lecturii de nimic îm­ moasă din viaţă ca inter­ complezenţă, ci şi de o pă­ simpozion
fatalmente în faţa ispiti­ se exterioriza ătît de spon­ povărată: „...nu ieste alta pret profesionist. Gîndul rere autorizată asupra ca­ la Coopei
gârcnscă
torului stand, ieşeau pur- tan şi de firesc şi mi-am şi mai frumoasa şi mai de mi se îndreaptă însă şi lităţii muncii noastre, în Haţeg. D
tînd pe chipuri lumina amintit cuvintele lui Sainte- folos în toată vii-aţa omu­ acum cu emoţie spre de­ ultima instanţă a specta­ tatea evci
decît
lui
cetitul
zăbavă
pr(
vorbit
bucuriei şi sub braţ cîte Beuve, unul dintre criticii cărţilor \". butul petrecut pe scena colelor. Avem nevoie de Răd-'l,
un teanc de cărţi. După francezi cei mai de seamă Creatorii valorilor ma­ clubului minerilor din Lu- judecata do valoare pen­ Ioi "tli
care, cu aceeaşi expresie ai veacului trecut: „Fericiţi teriale cunosc încă plăce­ peni. Nimic nu estompea­ tru că nu o dată apare cai ./«iii
radioasă anticipînd plăce­ cei care citesc, carq reci­ rea lecturii dictată doar ză acest moment. tendinţa ca valoarea să se
rea lecturii, ţineau să ne tesc, cei care pot sâ as­ de „libera lor înclinare“. — Cu toate că în pe­ confunde şi cu nonvaloa­
siringă mîna, nouă, scrii­ culte în lecturile lor de li­ Să le-o dăruim ori de cile rioada care a trecut de a- rea.
torilor aflaţi în mijlocul bera lor înclinare !". Ştia ori putem: ea le îmbogă­ tunci aţi cunoscut nume­ — Ce înseamnă calitatea
lor, ca si cînd noi am fi el, Sainte-Beuve, ce ştia ! ţeşte spiritul şi dă temei roase satisfacţii artistice. repertoriului pentru un • 13,00
scris toate acele tomuri. Ştia el foarte bine că şi moral făptuirii lor viitoare. — Nu pot uita că eu, PUIU FAUR solist de muzică uşoară ? La şit
Am trăit un sentiment rar critic şi scriitor sînt deo­ mecanicul de mină, am — Alături de calităţile • 14,45 5
şi minunat atunci, strîn- potrivă victimele unui soi RADU CIOBANU avut posibilitatea să-mi de c o n t a c t u l cu vocale, repertoriul abor­ litică •
pun în evidenţă disponi­ creaţiile unor compozi­ dat este totul, cu condi­ nai ® 19
bilităţi vocale pe care, cu tori şi textieri cunoscuţi ţia ca acesta să fie temei­ clopedia
prezentată
de
pic­
ţia
a
fost
selectat.
nic
apropii
Mă
Dialoguri literare iorul revista „Vatra“ şi de redactor timpul, am reuşit să le — Mihai Maximilian, Va- cu uşurinţă, îmi este drag, rietăii... i
Radu
Ciontea,
sile
Lauren-
Veselovschi,
conturez mai bine, să le
la
poe­
tul Valeriu Hârgâu, toate dis­ şlefuiesc. De aici a urmat ţiu Profeta, Ion Cristi- reuşesc să transmit mesa­ 20,45 Film
cuţiile ce au urmat făcînd jul de idei al melodiilor mină de
o dată cu venirea primăve­ bateri şi o scurtă prezentare dese referiri Ia modul propriu totul... Amator fiind, am noiu ş.a. îmi amintesc cu Telejurnal.
rii, cu mugurii care anunţă a romanului „Semne particu­ de a picta al artistei, de un reprezentat Hunedoara la deosebită recunoştinţă, lirice, eu însumi fiind o
un nou ciclu al naturii, scrii­ lare« de Valeriu Bârgău. real interes dovedindu-se pei­ concursul pe ţară al for­ pentru înaltul său profe­ fire meditativă, care inte­
torii deveni, membri ai Ce­ convinşi fiind că fiecare sajele industriale, ciclurile li­ riorizează mult. Interpre­
naclului literar Ritmuri« al scriitor tînăr care dovedeşte rico alo existenţei. maţiilor artistice de ama­ sionalism, de fostul regi­ tez cu mare satisfacţie
Bibliotecii judeţene Hunedoa­ talent trebuie ajutat, alţi In cadrul schimbului de tori din anul 19G2. Melo­ zor Alexandru Bocăneţ,
ra, au participat la cîtcva ac­ trei membri al cenaclului experienţă au citit devenii dia interpretată a fost care a pregătit spectacolul cîntecul cu nuanţe pa­
ţiuni menite a Ie pune în „Ritmuri« au fost prezenţi şi Andrei caucar, Luminiţa Mi­ triotice. Mă atrag piesele DEVA: 1
valoare scrisul, a-şi confrun­ liar cioabă şi Dumitru Tu- „Cîntecul Deltei" de Eli „Apollo la Deva". teşte (ratr
ta creaţia cu critici şi scrii­ huţ. In cuvintul participan­ Roman, acompaniat de — De ce vă opriţi cu lui Veselovschi, Stoian, vo — scrii
tori de prestigiu, cu alţi co­ Cenaclul ,,Ritmuri” - ţilor — scriitori, membri ai formaţia instrumentală a precădere la Alexandru Socaciu, David, Dclmar, HUNEDOA
legi : în curs de afirmare din redacţiei revistei „Vatra“ — clubului „Siderurgistul", Dragomir. nent. Coloi
municipiile Timişoara şi Tg. ia Timişoara au fost apreciate poemele u- Bocăneţ ? — Pe cînd noua premie­ — A); Ci
Mureş. parţlnînd celor trei poeţi ti­ condusă pe atunci de cel — Pentru că el găsea (Modern -
Astfel, schimbul de expe­ şi Tg. Mureş neri aflaţi în curs de iden­ care azi este un apreciat timpul necesar să lucreze ră a teatrului în care veţi tc la Las
rienţă petrecut în sălile Bi­ tificare cu un mod propriu evolua şi dumneavoastră ? ra); mi
bliotecii judeţene Timiş, între au citit din creaţiile lor în de a serie, făcîndu-se totoda­ compozitor, Horia Mocu- cu fiecare dintre noi în gost I,;
scriitorii deveni Constantin cadrul şedinţei de lucru a Ce­ tă recomandări asupra evo­ lescu. Am evoluat apoi în parte, ceea ce a însemnat — în luna iunie, cu ring), Calc
(111. Naidin, Constantin Delie- naclului revistei „Vatra“ din luţiei viitoare a liricii lor. cadrul apreciatei emisiuni mult pentru perfecţiona­ spectacolul „Revista are icmbric);
lean, Miron Ţie, David Rusu Tîrgu Mureş. Tot eu acest Cei trei creatori vor fi pu­ „Dialog la distanţă". rea noastră. Bocăneţ nu a cuvin tul". Barbă Nor.
şi membrii cenaclului „Ars prilej a avut loe şi verni­ blicaţi în numărul viitor al EUPENI:
poetica« al respectivei insti­ sajul în cadrul galeriilor „Va­ revistei „Vatra“, număr care — Ce a însemnat pen- făcut regie de asistenţă, a MINEL BODEA (Cultural);
tuţii, condus de prozatorul tra“ a expoziţiei de pictură va avea un amplu spaţiu o- Jandarmul
fon Jurca Rovina, redactor la aparfiuînd pictoriţei devene ferit membrilor cenaclului tregimo şi definitiv artei. riţele (Lui
editura „Facla“, s-a dovedit Angola Redea Faina. Expozi- „Ritmuri“ din Deva. CRONICA FILMULUI Acest sacrificiu de sine nu NEA: Mes:
deosebit de interesant, cu ca­ este un act egoist, cl un e- bil (Mineri
racter do lucru, discuţiile xemplar gest de generozitate, SA: Mişte
fiind sincere, aplicate asupra o mărturisire, prin creaţie, a tiTor (Mur
textului. CIREŞI ÎN FLOARE „Mirajele iubirii“ mult mai importantei iubiri HICANI: Ci
Au apreciat scrisul creato­ (Retezat);
rilor deveni Ion Arieşanu, pentru oameni. imagine rafinată,
ITintr-o
redactor şef al revistei „Ori­ Au izbucnit cireşii-n floare O veclie legendă orientală, vărul şi frumosul vor tri­ evocînd, cadru după cadru, Grecul —
(Steaua roş
zont« (în care cci patru au­ Ne este ţara-n sărbătoare fermecătoare .şi plină de tîle, umfa pe pitmînt numai dacă ca într-un album de artă, Viva Mari
tori vor li publicaţi), criticul Şi-avem în suflet primăvară aşa cum este orice, poveste cei care cred în ele vor avea somptuoasele palate ale orien­ Duelul (Fia
Adrian Dinu Rachieru, poe­ do dragoste, îşi află în fil­ tăria să înăbuşe sentimente, tului, monumentele de artă
tul George Schinteie şi pro­ C-au înflorit cireşii iară mul sovietic „Mirajele iubi­ iubiri, să se sacrifice pen­ ale unei civilizaţii străvechi GIU-BAl:
zatorii Ion Jurca Rovina şi Şi plete albe s-au aprins rii“ o haină cinematografică tru a Ie face biruitoare. La şi o natură în permanent dia­ sus — II
Dumitru Oprişor. Revelaţia a De Ia cireşii care-au nins realizată cu măiestrie, tăiată 12 ani, micului Mani, deja cu­ log cu omul, revcrberîndu-i mărilor (c.
ră); IIAŢE
constituit-o proza scurtă a- pe un fir epic simplu şi cu­ noscut în întreaga Buhara dramelo şi înălţările, prin- — seriile
parţinîiui poetului Constan­ Şi peste tot e numai soare sută intr-o imagine străluci­ pentru talentul său de minia­ tr-o scenografie care recon­
tin Gh. Naidin, poezia de De Ia aceşti cireşi în floare toare şi plină de vrajă. Isto­ turist, îi este zdrobită mîna stituie cu inteligenţă şi mi­ BRAZI: Ca
factură modernă a lui Con­ Aşa e plaiul românesc risind viaţa unui marc ar­ dreaptă. Va învăţa să picteze nuţie epoca, filmul face ca LAN: Prof
(casa de
stantin Dehelean, lirica de Cînd toţi cireşii înfloresc! tist, urmarindu-i drumurile cu o singură mină. La 24 de lumea fantasticului să devină
dragoste a lui Miron Ţie şi printr-un orient exotic şi mis­ ani, întllniml marea dragos­ lumea posibilului şi fabula­ MERI A: Tî
poezia lui David Rusu. cri­ terios, filmul surprinde, prin te, îşi va zdrobi inima ale- ţia să devină realitate. dina cu pil
ticul Adrian Dinu Rachieru MARIN NEGOITÂ unda sa tragică şi prin forţa gînd renunţarea la sentimen­ ILIA: Şa pi­
a făcut în cadrul acestei dez­ mesajului său, faptul că ade- te pentru a se devota în în- Prof. GHEORGHE POGAN ti u şapte f
Volumul „Viaţa ca o co­ tare directă este aceea NOTE DE LECTURA cărţii, autorul, care re­ Paginile cărţii sînt pre­ IVREiţ
ridă" de Octavian Palei: „de ce scrii ?". în locul marcă: „singura mea şan­ sărate cu admirabile re­
este o emoţionantă mărtu­ unui răspuns spontan şi să e, posibil, să mă joe flexe filozofice, de un fin
risim autobiografică. Au­ firesc, scriitorul recurge explicit frumos, fără să rafinament, ce trădează o Fentru a:
torul so introduce pe sine la un joc silenţios de ima­ Uri nume mare, mai rîvnesc graţia Indici­ vastă cultură şi o sponta­ fi în gen cri
se
va
răci
în naraţiune ca un perso­ gini selective şi chiar ma­ lor". în continuare, este neitate excepţională în ex­ va fi mai
naj distinct. Ei realizează xime: „Pentru că nu pot o carte pe măsură citat sfatul lui Marc Au- primare. Confesiunile au­ Vor cădea
admirabile evocări ale sa­ dormi" (Horaţiu) şi con­ î-eliu dat înţeleptului: „Să tobiografice, dăruirea şi toaro, care di
caracter
lului natal. Lisa, de care tinuă cu propriile reflexe: trăieşti orice zi ca şi cum sensibilitatea narativă, re­ alocuri fiin
voi
este legat prin adinei sen­ „Nu uita, că orice iubire „...scriind, ţinta sfîrşi prin odată o luptă cu o taurii. ar fi ultima", despre care torismul interogativ, voca­ descărcări si (
va
deci
luptă
este
literaturii",
Viaţa
tul
a
zări
timente. Un loc aparte în mărturisită e o iubire deoarece „Singurele dru­ dîrză, curajoasă, plină însă se îndoieşte că ar fi ţia pentru frumos şi în­ din sectoru
mărturisirile sale îl ocu­ pierdută", sau intervine muri despre care se ştie de neprevăzut. Apoi se posibil să-l aplice oricine, tregirea acestuia dovedesc prima pai
pă părinţii, alături de cu o replică hazlie: „E şi că nu ajung nicăieri sînt lasă convins eă „viaţa e ci numai toreadorii, ei în­ admiraţia durabilă şi con­ nord-vest,
izolate
cări
toţi cei caro i-au fost şi-i vina lui Gutcmbcrg aici". cele abandonate“. formată, de regulă, din- deplinesc cerinţa marelui stantă a autorului pentru km/oră.
vor
minime
sînt dragi autorului. Na­ Răspunsul pare să alune­ tr-un şir nesfîrşit de o- împărat filozof. Concluzia proslăvirea nobilului nos­ între plus f:
Meditînd
tru grai românesc. Finalul
raţiunea trădează o cultu­ ce .şi spre o ipostază scep­ tenţei sale, asupra exis­ bişnuinţe", este ispitit nu se lasă aşteptată, iz­ Unei asemenea cărţi tre­ iar cele ina
Octavian
Pa­
uşoarS
ră vastă, instructivă, rafi­ tică, amăgitoare „că tim­ lei- ajunge la concluzia că pentru un moment şi dă bucneşte spontan şi ire­ zeşte în sufletul cititoru­ dorc grade,
16
nată şi seducătoare. Octa­ pul uzează şi succesul..." propria-i viaţă este o co­ crezare falşilor ludici care vocabili „Şi poate eă ni­ lui un adînc regret pentru de serviciu
vian Palei- reuşeşte să dea sau „că ar exista o boală ridă (ideea care motivea­ afirmau că „viaţa însăşi meni nu cunoaşte mai bi­ terminarea ei, dar mai a-
un răspuns multor între­ a hîrtiei care atacă lent ză, într-un fel, titlul vo­ este un joc, că a trăi în­ ne ce dar nepreţuit e via­ les dorinţa unei noi apa­
bări retorice pe care îm­ si ucigător". în cele din lumului), cu toate că din seamnă a şti să te joci". ţa decît un om care e riţii.
prejurările vieţii i le-au urmă, dorinţa de a scrie mărturisirea autorului a- Soluţia ne-o oferă tot mereu la un pas de a o
adresat. O primă confrun­ este concluzionată în idoea: flărn că n-a văzut nici­ personajul principal al pierde". Prof. LIVIU LUCAC1U