Page 32 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 32
i uy,
Vizita oficială de prietenie a tovarăşului „Sâptămîna educaţiei moral-
cetăţeneşti şi juridice"
Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa şat La Brad s-a declan acordat consultaţii. La
educa
„Săptămâna
cinematograful
„Steaua
ţiei moral-cetăţeneşti şi roşie" a avut loc dez
juridice“, organizată de baterea pe tema „Pro
Elena Ceauşescu, în Republica Indonezia ( cultură şi educaţie so- bleme dezbaterea şi filmului
de
orăşenesc
Comitetul
sociale
etice
în
• cialislă. în cadrul a- românesc" urmată de
C E R E M O N I A S O S I R I I re independenţa şi suve internaţionale, pentru edi cesteia, luni, 4 aprilie, proiecţia peliculei „Bu
ranitatea 'or, dreptul la ficarea unei noi ordini e- la casa de cultură s-a letin de Bucureşti".
(Urmare din pag. 1) trase, în senin de salut, dezvoltare liberă, fără nici conomice mondiale, meni desfăşurat acţiunea „Cu în cursul săptămînii
21 salve de artilerie. bn amestec străin. te să asigure progresul rier juridic" cu care vor mai avea loc dez
în cadrul solemnităţii înalţii oaspeţi români S-a relevat că reglemen- mai rapid al tuturor po prilej a fost abordată baterile „Consumul de
dc la Palatul Merdelca, au fost salutaţi cu deo ' tarea situaţiilor conflic- poarelor, îndeoseb al tema „Legea penală — alcool şi implicaţiile
1
p r e ş e d i n t e l e Nicolae sebit respect de membri tuale în interesul popoa celor rămase in urmă. instrument al apărării sale negative" (I.M. Ţe-
Ceauşescu şi tovarăşa ai guvernului şi ai parla relor, în conformitate cu De eornun acord, s-a valorilor fundamentale bea), „Femeia şi uni
Elena Ceauşescu, însoţiţi mentului, dc alte persona aspiraţiile lor de progres subliniat însemnătatea deo ale societăţii noastre versul familiei" (clubul
de preşedintele Suharto lităţi ale vieţii publice ?i libertate, ar avea o sebită a participării tu socialiste. Legile adop- „Femina”), masa rotun
şi doamna Tien Suharto, indoneziene. influenţă deosebit de po turor statelor la soluţio dă „Climatul afectiv
au primit înalte onoruri De asemenea, au pre- zitivă, contribuind la rea narea marilor probleme ale l tate de M.A.N. în se- al familiei şi influenţa
militare. f lizarea unui climat de lumii contemporane, fap ’ siunea din 30 martie exercitată de acesta a-
Au răsunat imnurile de zontat omagiul lor şefii înţelegere şi securitate în tul că ţările mici şi mij a.c.". Cu acest prilej, supra personalităţii co
s!at ale României şi In misiunilor diplomatice a- lume, la întărirea păcii locii, ţările nealiniate, ţă l juristul Dumitru Gber- pilului" (Fabrica de
doneziei, în timp ce erau creditaţi la Jakarta. şi promovarea colaborării. rile în curs de dezvoltare ţ guş de la I.M. Barza a industrie mică) ş.a.
Cei doi şefi de stat au pot să joace un rol tot
ÎNCEPEREA convorbirilor oficiale reafirmat, totodată, spriji mai activ în democratiza
(Urmare din pag. 1) tru progres, pentru dez nul României şi Indone rea relaţiilor internaţio
voltare. ziei faţă de propunerile nale, relevîndu-se contri
gravă şi complexă, dato în cadrul convorbirilor de realizare a unor zone buţia pe care trebuie să o CU TOŢI INDICATORII DEPĂŞIŢI
rită îndeosebi continuării a fost subliniată însemnă de pace în Asia de Sud- aducă O.N.U. în acest
curse' înarmărilor, în tatea deosebită a regle Est, în Indochina şi în sens. — Primul trimestru dc jecţie, injectoare, alter-
din
special a celor nucleare, mentării pe cale politică, alte regiuni ale lumii. Cei doi şefi de stat au muncă unul acest an a natoare, electromotoare
fost
deosebit
de de
de
presiune,
discuri
perpetuării stărilor con- prin tratative, a tuturor Abordîndu-se cele mai constatat cu satisfacţie rodnic pentru colectivul ambreiaj, saboţi de frînă
flictuale din diferite zone stărilor de încordare şi importante probleme ale poziţiile apropiate sau
ale globului, a folosirii conflict, a tuturor dife situaţiei economice mon identice ale României şi nostru — aflăm de la etc. Alt indicator, cel al
Dan
inginerul
Martino- recuperării
forţei şi ameninţării cu rendelor dintre state. diale, s-a relevat că tre Indoneziei în principalele materialelor
forţa. Schimbul de vederi cu buie să se acţioneze cu probleme internaţionale, vici, şeful autobazei Hu refolosibile, a fost depă
Preşedintele Nicolae privire la situaţia din hotărî re pentru soluţiona ceea ce constituie o bună nedoara din c a d r u l şit, fiind colectate şi
Ceauşescu şi preşedintele Orientul Mijlociu a pus în rea globală şi echitabilă bază pentru intensificarea I.J.T.L. Deva. La trans predate 15 tone oţel, o
Suharto au relevat că, în evidenţă necesitatea in a problemelor subdezvol conlucrării celor două port călători planul a tonă de fontă, 1500 kg,
aceste condiţii, este ne tensificării acţiunilor po tării, inclusiv a datoriilor ţări, împreună cu alte fost îndeplinit în pro uleiuri uzate, 650 kg
cesară mai mult ca ori litico diplomatice pentru externe extrem de mari state, pe plan internaţio cent de 106 la sută, plumb, 100 kg aluminiu,
când unirea eforturilor po soluţionarea globală a pro ce împovărează ţările în nal, pentru creşterea con transport marfă — 132 350 kg hîrtie şi cartoane,
poarelor pentru a se. opri blemelor din zonă. Pre curs de dezvoltare, pentru tribuţiei lor la realizarea la sută, taximetre — 113 iar 75 anvelope au fost
cursul periculos al eveni- şedintele Nicolae Ceauşescu restructurarea pe baze noi unei politici de pace în la sută, maxi-taxi — 131 trimise la reşapat. Prin
mentelo- spre confruntare a subliniat, în acest con a sistemului financiar întreaga lume. la sută, furgoncte — 101 tre cei mai destoinici
şi război, pentru realiza text, importanţa organiză internaţional, pentru eli Convorbirile s-au desfă la sută. La atelierul de muncitori se află în
rea dezarmării, în primul rii într-un timp cît mai minarea actualelor ra şurat într-o atmosferă de reparaţii, indicatorul de permanenţă I.azăr Dră-
rînd a dezarmării nu scurt a unei conferinţe porturi inechitabile ce caldă cordialitate, de sti recondiţionare a pieselor ghin, Gavrilă loja, Ioan
cleare, oentru apărarea internaţionale, sub egida caracterizează schimburile mă şi înţelegere reciprocă. de schimb s-a realizat Marincaş, Constantin Bu-
libertăţii, independenţei şi O.N.U., la care să partici în proporţie dc 192 la cătaru, loachim Stan,
suveranităţii tuturor sta- pe ţoale părţile interesate, D I N E U O F I C I A L sută. Am pus accentul Ervin Leman. Marian Al-
teloi pentru afirmarea inclusiv Organizaţia pen pe recondiţionarea pie descu, Emil Pop şi alţii.
politicii de destindere, de tru Eliberarea Palestinei, La Palatul Negara din fiind subliniate cu aplau selor de mare utilitate, (VASILE GR'IGORAŞ.
colaborare şi pace în singurul reprezentant legi Jakarta a avut loc, vineri, ze. cum sînt pompe de in corespondent).
întreaga lume. tim al poporului palesti dineul oficial oferit în Au fost intonate imnu
în acest cadru s-a sub nian, şi Israelul, în vede onoarea tovarăşului Nicolae rile de stat ale României
liniat necesitatea conti rea realizării unei păci Ceauşescu, preşedintele Re şi Indoneziei.
nuării eforturilor pentru juste şi durabile în a- publicii Socialiste Româ La sfîrşitul dineului
a se ajunge la noi mă ceaslă parte a lumii. S-a nia, şi a tovarăşei Elena oficial, preşedintele Nicolae
suri concrete de dezarmare apreciat, în acelaşi timp, Ceauşescu, de preşedintele Ceauşescu şi t o v a r ă ş a AZI, ETAPA A 22-A
nucleară şi în domen'ul că se impun încetarea Republicii Indonezia, Su Elena Ceauşescu au fost
armamentelor convenţio neîntîrziată a conflictului harto, şi doamna Tien invitaţi de preşedintele r^rmm A CAMPIONATULUI
nale în Europa şi în în dintre Iran şi Irak şi tre Suharto. Suharto şi doamna Tien DIVIZIEI A
treaga lume, la transfor cerea la soluţionarea pe în timpul dineului, pre Suharto să asiste la un
marea- Balcanilor şi altor cale paşnică, prin nego şedintele Nicolae Ceauşescu spectacol folcloric de gală Meciurile din etapa a S.C. Bacău — Politehnica
regiuni în zone denuclea- cieri, a tuturor probleme şi preşedintele Suharto Din partea preşedintelui 22-a a campionatului di Timişoara ; Flacăra Mo
rizate, la reducerea efec lor dintre cele două ţări, au rostit toasturi, care au Nicolae Ceauşescu şi a viziei A la fotbal se vor roni — Universitatea
tivă a cheltuielilor mili reglementarea politică a fost urmărite cu profund tovarăşei Elena Ceauşescu disputa astăzi după ur Cluj-Napoca ; F.C. Argeş
tare şi afectarea fondu situaţiei din Afganistan şi interes şi deosebită satis artiştilor le-au fost ofe mătorul program : Spor Piteşti — Dinamo ; A.S.A.
rilor eliberate astfel pen Kampuch'a, care să asigu facţie de cei prezenţi. rite flori. tul studenţesc — Rapid Tg. Mureş —- Universi
(stadionul Sportul stu tatea Craiova. Partida
denţesc); Victoria Bucu F.C.M. Braşov — Steaua
reşti — C.S.M. Suceava
(sţadionul Victoria, din (0—2) s-a disputat în
:
Complexul sportiv Dina- z ua de 30 martie.
mo); F.C. Olt — Oţelul Jocurile vor începe la
ŞTIRI DIN AUSTRALIA Galaţi ; Petrolul Ploieşti ora 17,00.
neral al O.N.U., consultă B NAŢIUNILE UNITE. - — Corvinul Hunedoara ; (Agerpres)
CANBERRA 8 (Ager- rile vor continua în cursul La sediul din Nev/ York
pres). — Ultimele date zilei de vineri, cu partici al Naţiunilor Unite a avut
publicate de Oficiul aus parea consilierilor secre loc o reuniune a Comite CAMPIONATUL JUDEŢEAN
tralian de statistică reflec tarului general al O.N.U. tului O.N.U. pentru exer
tă rezultatele bune ale ■ GENEVA - Reprezen şi ai trimisului irarvan. citarea drepturilor inalie
economiei Australiei. Pro- ■ tantul personal al secreta nabile ale poporului pa SERIA A II-A — VALEA MUREŞULUI
dusul intern brut al Aus rului general al O.N.U., □ PARIS. - La Paris lestinian. Participanţii la
traliei a crescut cu 4,6 Diego Cordovez, a anun s-au desfăşurat lucrările reuniune au trecut în re REZULTATE : Gloria Plopi — Mecanizatorul Sin-
la sută în ultimul trimes ţat încheierea negocierilor plenarei C.C. al P.C.F. vistă rezultatele diferitelor tundrei 1—2; Viitorul Strei — EG.C.L Călan 0—1;
tru al anului 1987, în com indirecte afgano-pakista- care a discutat desfăşura conferinţe şi seminarii in Victoria Dobra — Unirea Zam 5—0; Unirea Nădăştie
paraţie cu aceeaşi perioa neze. Toate documentele rea pregătirilor pentru a- ternaţionale, care au avut
dă a anului 1986. P.I.B. care reprezintă „pachetul legerile prezidenţiale din ca temă problema pales — Recolta Băcia 3—2 ; Cerna Cristur — Streiul Bo-
a crescut cu 1,5 la sută de la Geneva" şi care Franţa şi situaţia politică tiniană şi situaţia popu şorod 5—2 ; Vulcan Hunedoara — Mureşul Uroi —
în ¡trimestrul al patrulea constituie părţile compo laţiei palestiniene din nmînal.
al anului trecut, după ce nente ale reglementării din ţară. într-un apel se teritoriile arabe ocupate,
scăzuse cu 0,2 la sută, politice a situaţiei din relevă că toţi membri in cadrul reuniunii, obser C L A S A M E N T U L
după • ajustări, în trimes jurul Afganistanului sînt partidului trebuie să adu vatorul permanent al O.E.P.
trul al treilea. că un aport maxim la a la O.N.U., Zehdi Lablb 1. Mecanizat. Sîntandrei 13 10 0 3 45—10 20
gata pentru a fi semnate Terzi, a prezentat poziţia 2 :
a anunţat Cordovez, citat slgurarea sprijinului pen E.G.C.L. Călan 13 10 0 3 37—24 20
CANBERRA 8 (Ager- tru candidatul Partidului Organizaţiei pentru Elibe 3. Recolta Băcia 13 6 2 5 25—20 14 '
pres). — Cercetători de de agenţia TASS. Comunist în alegerile pre rarea Palestinei faţă de
la întreprinderea de stat zidenţiale. hotărirea autorităţilor a- 4. Victoria. Dobra 13 4 5 4 25—19 13 !
„Australian Industry De ■ NAŢIUNILE UNITE. - mericane de a închide mi 5. Mureşul Uroi 12 6 1 5 30—26 13
velopment Corporation“ Secretarul generat al ■ PHENIAN. - Secre siunea observatorului per 6. Unirea Nădăştie 13 G 1 G 28—34 13
au realizat un vaccin îm manent al O.E.P. pe lingă 7. Vulcan Hunedoara 12 5 2 5 20—20 12 ;
potriva malariei, infor O.N.U., Javier Perez de tariatul Comitetului pen-
mează publicaţia „Develop Cuellar, a avut o nouă tru reunificarea paşnică a Naţiunile Unite, arăttnd 0. Streiul Boşorod 13 4 3 G 38—29 ii :
ment Forum", editată de rundă de consultări cu patriei a organizat, joi, o că Statele Unite au da 9. Viitorul Strei 13 5 1 7 20—28 il
Naţiunile Unite. Se preci adjunctul ministrului de reuniune la care au fost toria de a respecta acor- 10. Gloria Plopi 13 5 0 8 22—35 10
zează că vaccinul a fost externe al Iranului, Moham dezbătute probleme pri dul privind desfăşurarea 11. Unirea Zam 13 3 1 9 13—40 7
testat pe maimuţe şi va mad Larijani, In legătură vind propunerile R.P.D.C activităţilor organizaţiei 5 0 8 6
fi folosit în curînd şi la cu căile de aplicare a asupra convocării unei mondiale pe teritoriul a- 12.. Cerna Cristur * 13 30—42
oameni. Lansarea sa în rezoluţiei 598 a Consiliu conferinţe comune Nord— merican. » Penalizată cu 4 - puncte.
producţie comercială se ETAPA VIITOARE: Vulcan Hunedoara — E.G.C.L. i
va face în următorii cinci lui de Securitate privind Sud. După cum trans Călan ; Viitorul Strei — Cerna Cristur; Streiul Bo-
ani. Noul vaccin este con incetarea conflictului ira- mite agenţia ACTC, s-a
siderat de pe acum ca o niano—irakian. După cum subliniat necesitatea reali şorod — Gloria Plopi; Mureşul Uroi — Victoria
armă serioasă în arsena a declarat un purtător de zării unei astfel de confe Dobra ; Unirea Zam — Unirea Nădăştie ; Mecanizato
lul de mijloace de com cuvînt al secretarului ge- rinţe încă în acest an. rul Sin tandrei — Recolta Băcia.
batere a malariei.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Eleno Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob
REDACŢTA Şl ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva. str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane! 11275, 12157, 11585. Telex! 72280. TIPARUL) Tipografia Deva, str. 23 Aug ust, nr. 275.