Page 33 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 33
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN1ŢI-VA! Vizita oficială de prietenie
a tovarăşului Nicoiae Ceauşescu,
împreună cu tovarăşa
[¡UOttUt HUKtDOftOft
Elena Ceauşescu,
AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C în Republica Indonezia
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N
PRIMIREA VICEPREŞEDINTELUI REPUBLICII INDONEZIA
Preşedintele Republicii confere un conţinut tot dezvoltării şi realizării li
Anul XL, nr. 9 454 DUMINICĂ, 10 APRILIE 1988 4 pagini — 50 bani
Socialiste România, tova mai bogat ansamblului nei noi ordini economice
răşul Nicoiae Ceauşescu, relaţiilor dintre România internaţionale.
şi t o v a r ă ş a Elena şi Indonezia în domeniile A fost reliefat, totodată,
Hotărârile Conferinţei Naţionale a partidului-program de muncă Ceauşescu au primit, sîm politic, economic, lehni- rolul important al state
bătă, la palatul „Wishia co-ştiinţific, cultural, in lor mici şi mijlocii, ai
şi
şi de luptă âl comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii Negara", pe vicepreşedin alte sectoare, precum de ţărilor în curs de dezvol
între
organizaţiile
Indonezia,
tele
Republicii
ţarilor
tare,
nealiniate
al
Sudharmono, şi doamna masă şi obşteşti pe linia în soluţionarea proble
do
Produse de calitate, livrate Sudhannono. convorbirii, aspiraţiilor ale pace şi contemporane, necesitatea
melor complexe alo lumii
popoarelor
progres
cursul
în
care s-a desfăşurat într-o noastre. ca acestea să acţioneze
au
Schimbul
de
„în grafic“ partenerilor externi atmosferă cordială, as- unele probleme vederi în în strînsă idealurilor pentru
unitate
importan
evoluţia
relevate
fost
de
înfăptuirea
cederită a legăturilor de te alo vieţii internaţionale libertate şi independenţă,
Nu mai este o noutate cu forţe sporite pentru a înfiinţarea unităţii, volu prietenie şi colaborare sta a evidenţiat necesitatea de de progres, bunăstare şi
pentru nimeni că, de cîţi- putea pătrunde pe piaţa mul exportului a fost des tornicite între România şi a se acţiona în continuare pace ale tuturor naţUitv-
va ani încoace, industria externă cu anumite pro tul de mic, însă trebuie Indonezia, hotărîrea co cu holărîre pentru opri lor.
mică ivunedorcană a făcut duse şi repere aflate în apreciat faptul că do la mună de a acţiona pen rea cursei înarmărilor şi Relevîndu-se conlucra
paşi mari în direcţia va planul de fabricaţie al în început s-au exportat pro tru extinderea şi întări realizarea dezarmării, în rea pozitivă dintre Româ
lorificării mai bune a re treprinderii. Am reuşit duse atît pe relaţia ţări rea în continuare a a- primul rind a dezarmării nia şi Indonezia pe arena
-
surselor locale şi diversi cestora. în context, s-a nucleare, pentru soluţiona vieţii internaţionale, fap
ficării continue a fabri subliniat rolul hotărîtor rea conflictelor existen tul că actualul dialog al
caţiei. Deci, şi-a „cuplat" al dialogului la nivel înalt te în diferite părţi ale celor doi preşedinţi a
mai bine propriul angre ACTIVITATEA DE EXPORT pentru promovarea conti lumii, a tuturor probleme evidenţiat poziţii identice
naj productiv atît la po nuă, tot mai susţinută, a lor litigioase dintre sta sau foarte apropiate în
sibilităţile, cît şi la nevoi editaté • dinamism * eficienţa raporturilor româno—indo te, numai pe cale paşnică, principalele probleme care
le din acest perimetru. neziene, ridicarea lor pe prin tratative, pentru edi confruntă contemporanei
Dar, laudele se cuvin, mai I. J. P. I. P. S. D E V A un plan superior, expri- ficarea unei lumi fără ar tatea, a fost exprimată do
ales, pentru faptul că în mîndu-se convingerea că me şi fără războaie pe rinţa ambelor ţări de a
treprinderea judeţeană do acest lucru cu ani în ur socialiste, cît şi pe devize actuala vizită, caro pri planeta noastră. O aten acţiona tot mai intens, îm
producţie industrială şi mă, însă ne-am perfecţio convertibile. De atunci, lejuieşte cea de-a treia ţie deosebită s-a acordat,
prestări servicii Deva şi-a nat continuu. N-am stat volumul exportului a cres întîlniro în Re şefii de stat de asemenea, situaţiei e- preună cu alte state, în
înscris numele printre u- pe loc nici din punct de ai celor două ţări, se va eonomiei mondiale, sub- folosul cauzei păcii, des
nilăţile exportatoare de vedere calitativ, nici ca cut de peste opt ori, iar încheia cu noi şi impor liniindu-sc însemnătatea tinderii şi înţelegerii în
bază ale judeţului nostru, volum. colectivul întreprinderii tante înţelegeri menite să deosebită a lichidării sub lume.
„întotdeauna — ne-a de s-a străduit mereu- să-şi
clarat ing. Eduard Brener, — Aţi putea face, pe depăşească sarcinile, să
directorul adjunct al uni scurt, cîteva comparaţii
tăţii — colectivul nostru legate de evoluţia expor MARIN NEGOIŢÂ
de muncă a ştiut să se tului ?
mobilizeze şi să acţioneze — Desigur. în 1982, la (Continuare în pag. a 3-a)
forturi responsabile pentru încadrarea
Aspect (tin secţia sculărie a Întreprinderii mecanice Orăştie.
tuturor lucrărilor în epoca optimă
Vineri, !S aprilie a.c., a cu mazăre. Ioan Şervenslci Ne-am oprit, la o tarla din
fost o zi frumoasă în co aplică erbicide pe cultu lunca Streiului a C.A.P. La panoul de onoare — oamenii, 1 Neapărat, cit mai
muna Bretea Română, rile- de grîu şi orz. De Bretea Română. Terenul, S
astfel că s-a putut munci mîine (n.n. — sîmbătă, 9 pregătit de mecanizatorii \ faptele lor de muncă,
bine la pregătirea terenu aprilie), începem şi însă- Adrian Spînu, Marin Ni- de înalt patriotism
lui şi însămînţări. chita şi Leonlin Ciora era \ i multe garoafe!
— în cele cinci coope bine mărunţii. în urma
rative agricole şi în cele Camuna maşinii de plantat, cu Dialogul s-a urnit mal cum a reuşit brigada pe
trei ferme ale I.A.S. Ha care lucra Ghcorghe Cîrja, greu. Scump la vorbă a- care o conduce să ocupe
ţeg se lucrează intens la Bretea Română rămîneau biloane drepte, \ cest Dănilâ Irimie, pe locul I anul trecut în în
pregătirea patului germi frumoase. \ care, aşteptindu-l, ni-l trecerea socialistă. înainte
nativ şi aşezarea semin — Avem de plantat cu Imaginam mal vînjos, gîn- de a ne răspunde, cerne
ţei în sol — ne spunea mînţarea porumbului. A- cartofi 50 ha, iar pînă di- \ dindu-ne la munca pe mult cuvintele, apoi spune
Dionisic Frenţoni, secreta vem de semănat 102 ha. seară realizăm circa 25 lin \ care o tace. l-am şi spu clar că „Era o datorie de
rul comitetului comunal Maşinile sînt pregătite, — sublinia Ioan Lăpuşan, \ s-o de altlel, reuşind să-i onoare". De ce ? Asta-i
de partid, primarul loca s-a făcut şi proba cu boa inginerul şef- al cooperati s smulgem un zimbet şi o altă poveste. Povestea
lităţii. be. Sămînţa este asigura vei. Cartofii de sămînţa remarcă: „In mină lucrăm „Trofeului minerului". In
— Sînteţi la C.A.P. Bre tă - în întregime. sînt bine sortaţi, rhaşina \ astăzi in primul rind cu 1983 a clştlgat locul I pe
tea Strei. Cu ce treburi ? împreună cu tovarăşul funcţionează ireproşabil. s mintea". Om cu o . bogată ţară. Doi ani mal tirziu,
— Firesc, cu cele de Viorel Păcuraru, preşedin Plantăm 65 000 cuiburi ia locul al lil-lea, pentru ca
campanie. Suit repartizat tele Consiliului unic agro hectar. Terenul a fost bi s biografie, cu o intensă ac să fie declarat
să ajut unitatea agricolă industrial Bretea Română, ne îngrăşat, realizăm lu- tivitate şi multe împliniri în 1986
de aici. Şi ceilalţi membri am efectuat un raid prin \ ar avea multe de spus. Le din nou cel mai bun din
ai biroului comitetului co cîteva unităţi agricole, TRAIAN BONDOR \ desluşim însă anevoie îm ţară. Anul trecut a fost al
munal de partid şi ai bi penţru a constata la faţa \ preună. „Să nu aducă o doilea, deci avea datoria
roului executiv al consi locului cum se munceşte. (Continuare în pag. a 2-a) laudă" — zice cu o dezar locului I. Şi l-a cîşiigat, DANII.A IKI.MIK
liului popular sînt repar \ mantă simplitate şl mo smulgînd din adîncuri pe
tizaţi pe unităţi şi pe for Timpul favorabil a impus mărirea ritmului la \ destie, cînd ¡1 amintim o ste 2 000 de tone minereu miner - Fodor il cheamă
maţii de lucru, participînd plantarea culturilor ele varză şi la C.A.P. Brad. Răsadurile parte dintre faptele cu ca suplimentar. Dar, neapă — cînd ne vedea pe cei
efectiv la desfăşurarea produse In serele proprii sînt transportate cu operativitate \ re poate fl mlndru orici rat trebuie scris „că îm mai tineri că dăm ina-
campaniei de primăvară. în cîmp, unde cu forţe spo rite, la care contribuie eşalo \ ne. „Ce vor zice ortacii ?“. preună cu mineri adevă poi: „Ca să ajungi miner,
Pînă acum realizăm o nat toate unităţile economice «lin localitate, sînt aşezate Vrem totuşi să ştim raţi ca Vasile Gita-lan, iţi trebuie 10 ani". Nu
în so1 - Foto NICOLAE GHEORGHIU \ Viorel lordache, Cosma
viteză de lucru sporită, iar credeam, dar aşa este !
mecanizatorii, îndrumaţi Dinqă... cu brigada, o a- Cu mina nu-i de glumă.
îndeaproape de specialişti, devarată familie". Dintr-o Adevărul este că un co
se străduiesc şi reuşesc să dată, omul din iaţa noas lectiv slab nu poale Io--
realizeze o calitate înaltă tră se însufleţeşte. Poves ma un miner da locul I pe
a lucrărilor. teşte despre ortaci, despre ţară. Iar la noi...".
munca şi viaţa lor, despre
în discuţie intervine şi mină, împliniri şi necazuri. Intrerupem aici gindu-
tovarăşul Marcel Pelruţa, In slirşit, am atins o coar rile de bine pe care Dă-
inginerul şef al G.A.P. dă sensibilă. Ei, dar cile nilă le dedică oamenilor
Bretea Strei: nu sînt de spus... care l-au format şi con
— Acţionăm pe mai „In cel 19 ani ciţi s-au sacrat ca unul dintre cei
multe fronturi. Plantăm împlinit de cînd sînt la mai buni, pentru a con
cartofi — lucrare ce o rea semna, in paranteză, cum
lizează mecanizatorul Tra- ■sectorul minier Muncel am ne-a atras atenţia, un a-
avut şansa să învăţ de la
ian Boglea, — pregătim nume fapt. Atunci cînd i
terenul pentru poi-umb — nişte mineri valoroşi. Am
activitate la care sînt an deprins o meserie, dar şl VALENTIN NEAGU
grenaţi Ionel Grişan, A- ce înseamnă să fii om,
drian Bradea şi Doru Mo- ortac adevărat. Zicea, a-
roşan. Viorel Moroşan sea cum vreo 15 ani, un vechi
mănă ultimele suprafeţe
