Page 34 - Drumul_socialismului_1988_04

DRUMUL SOCIALISMULl
»a-

Reparaţiile — argumentul forte ai vieţii
Neapărat, cît mai multe garoafe!
agregate or şi funcţionării lor în siguranţă (Urmare din pag. 1) dere în tine, in cel pe racterizează drept un ex­
care ii al alături. Să te celent profesionist şi or­
J,a mijlocul săptămînii tic în întregul flux de Pe celălalt plan, para­ s-o decernat trofeul celui dărui cu pasiune, să te ganizator, pildă In ceea i.<
pe care o încheiem, la producere a energiei elec­ lel, al agregatelor şi in- mai bun miner din iară, baţi pentru lucrul bine fă­ ce face. Definitoriu pen­ Sl|
Centrala termoelectrică trice. „La cazane, de e- slalaţiilor de la turbină, Irimie Dănilă l-a Invitat cut". Acesta este crezu! tru el este sufletul pe ca­ .1 rit
i»
Mintia a fost repus în xemplu, — ne spunea au lucrat, la acelaşi nivel pe şeful comisiei la mina comunistului care a urcat re ¡1 pune in ceea ce în­ na
funcţiune, după reparaţie sing. Ludovic Gergoly, ad­ de dăruire, competenţă şi Deva, unde există cel pu- treptele unei meserii no­ seamnă bunul mers al tre­ du
cr.
curentă, grupul energetic junctul şefului brigăzii de calitate, între alţii, munci­ ţin 20 de mineri de locul bile, bărbăteşti, modelat burilor unităţii. Să fii un rfi.
u r. 5. specialitate din cadrul an­ tori din subordinea maiş­ I. „In pierdere o rămas şl călit in- lupta cu mun­ caracter integru, să spui a
— Ci­ înseamnă aceas- treprizei — am lucrat la trilor Nicolae CazacU şi doar cel invitat, care nu tele şi care spune cu sim­ deschis şi clar că dacă tn
ta pentru coloclivul Antro- mori, elcctrofillre, canale Mircea Marc, Gheorghft a ajuns încă la mina noas­ plitate: „Ne batem şi in lu ai ajuns pe locul din ( ac
Ici
prizei de construcţii-mon- de gaze arse, conductele Anghel şi Sigismund Cara, tră". acest an pentru primul frunte, meritul este al co- / in
laje şi repâ raţii uzi- de înaltă presiune cte., la făcîndu-şi, ca întotdeau­ De fapt, cine este Iri­ loc". lectivului, al oamenilor de ţ sit
ne electrice M i n i i a toate străduindu-ne şi reu­ na, cu prisosinţă datoria. mie Dănilă ? „Sint bîrgă- „Este o mare satisfacţie la care ai învăţat, este o 1 on
st<
(A.C.M.R.U.E.) tovarăşe şind, credem noi, să exe­ Interlocutorii nu omit oon", o spune cu mîndrie. să vezi că măruntaiele pă- trăsătură care înnobilea- J na
dri'ector adjunct Pavai cutăm operaţii de cea să sublinieze conlucrarea Cu alte cuvinte, de pe fru­ mintulul se înmoaie şl se ză personalitatea lui Dă- ^
1 aicea ? mai bună calitate. în ter­ bună cu beneficiarul, după moasa Vale a Birgalelor, modelează, cedează forţei nilâ Irimie. Acest lucru, t In
_ încă o sarcină înde­ mene mai scurte faţă de cum acesta are, în gene­ cea care face legătura minţii şi braţului nostru". cu siguranţă, a cintârit ) tr<
ni
plinită înainte do termen, cele stabilite". „Căror fac­ ral, cuvinte de apreciere Transilvaniei, prin Vatra O spune cel care, de-a mult şl atunci cind a fost 1 pu
încă un succes al oameni­ tori datoraţi aceste succe­ la adresa lucrătorilor de Dornel, cu Bucovina. Jo­ lungul anilor a profesat ales membru al comite- i nc
lor noştri la capitolul ca­ se „în primul rînd dă- la A.C.M.R.U.E. „Da, con­ senii Birgâulul este comu­ mai multe meserii, dar tulul dc partid al unităţi- i nu
litate. Mă refer la faptul siderăm necesară şi fruc­ na in care s-o născut şi mineritul i-a rămas la ini­ lor miniere Deva, vicc- ' sti
nu
că am executat lucrarea tuoasă colaborarea noastră, din care, la 14 ani, a pur­ mă. preşedinte al c.o.m., de- ţ dc
cu cinci zile mai devre­ C.T.E. MINTIA strădaniile şi reuşitele lor ces în Iară să-şi caute „Scot un miner din el..." pu-tat în circumscripţia nr. î pr
me faţă de termenul apro­ în execuţia reparaţiilor — rostul. , zice cu siguranţa celui 9 Gojdu. > tir
co
bat de o lună şi la un ni­ de calitate şi în termene Nu că n-ar fi avut ce ce-şi cunoaşte fiul şl me­ in dimineaţa cind am 1 rîi
vel calitativ ridicat. Ca ruirii în munca şi compe­ mai scurte —, cu influen­ face pe acolo. Dimpotri­ seria. Se referă la Irimie purtat discuţia cu el, a- ţ a
şi la celelalte lucrări de tenţei oamenilor noştri ţe pozitive asupra produa- vă. Dar s-a intîmplat să cel de 19 ani, care, ab­ bia ieşise din subteran. i
reparaţii, meseriaşii antre­ specializării lor pe lu­ t'ei de energie electrică a ajungă la mină, la Deva... solvent al liceului minier, il frăminta un gind. Să '
prizei s-au mobilizat e- crări — ceea ce le permi­ îrtroprinderii noastre, a „Aici la mină am simţit a muncit o vreme alături găsească neapărat cît mai \
xemplar, ău conlucrat te să lucreze mai uşor, ţârii, considera ing. Fran- că pot lace un lucru trai­ de tatăl său. Acum insă multe garoafe. Iubeşte i
sirius cu beneficiarul şi mai repede şi mai bine —. dsc Egyed, şeful atelie­ nic, pe care l-am căutat „ii prinde foarte bine ar­ mult aceste Hori, dar mai }
au reuşit, să scurteze du­ bunei pregătiri, din timp, rului exploatare cazane, mult, continuă cu zgirce- mata, după care aici îi e era ceva... Ziua de naş- *
rata reparaţiei, ceea ce a reparaţiilor, organizării de la CT.E. Mintia. Sigur, nie derularea amintirilor. locul". tere a soţiei. Şi dincolo ^
înseamnă un plus de e- temeinice a muncii pe for­ şi specialiştii noştri — şi Dacă este greu ? Este I Nicolae Stanca, direc­ de toate, minerii sint oa- i
nergie electrică pentru maţii şi pe schimburi. Cu mă refer la tinerii ingi­ Nu mi s-a părut insă nici­ torul Minei Deva, il cu­ meni deosebit -de sensibili.
ţară. meseriaşi cum sint cei neri F.rlison Tom a şi Ni­ odată din cale afară. Im­ noaşte pe eroul nostru de Dăruiesc oamenilor
Lucrarea a fost, după din subordinea maiştrilor colae Glodeanu, la mais­ portant este să ai încre­ mai bine de 16 ani. ¡1 ca­ de mină şi garoafe..
principal
trul
loan
Jula
cum ne-au spus şi alţi in­ Vasile Filip, Constantin şi maistrul principal şef
terlocutori, deosebit de Mu.şa, Aurel Vasile, M'- tură loan Mureşan — şi-au
importantă şi de comple­ ron Zepa sau a şefilor de adus partea de contribu­
xă, fiind necesare inter­ echipe Aurel Bogdan si
venţii nu • doar la agrega­ Adrian Corlaci, loan O- ţie la lucrările de la gru­
pul nr. 5, respectiv la re­
tele de bază do la cazane prean şi Emil Tripa — ca
şi turbine, ci în toate cir­ să mă refer doar la cîteva cepţia acestora şi la efec­
cuitele de apă-abur-aer- exemple — ne realizăm tuarea probelor de punere
in funcţiune".
gaz, în cele de semnalizare, întotdeauna, cu bine, sar­ în acest extrem de im­
protecţie şi acţionări, prac­ cinile de plan".
portant domeniu al pro­
ducerii energiei electrice,
la Mintia işi dau mîna
zi de zi meseriaşi şi spe­
cialişti dc înaltă probitate
profesională, animaţi de
(Urmare din pag. 1) găteşte terenul pentru în sentimentul fierbinte de
sămînţarea porumbului. a sluji necontenit ţara. de
•rări de calitate, aşa că Unitatea agricolă din a-i spori, prin faptele lor
sperăm o producţie bună. Huşi a încheiat însămîn- diurne de muncă, forţa
Se muncea intens, fără ţarea culturilor de mază­ eeortfimicâ, bunăstarea
pauze. Alimentarea maşi­ re, ovăz si orzoaica. Din materială şi socială. Cu
nii — realizată de coope­ cele 35 ha planificate pen­ toţii sint deplin conştienţi
ratorii loan Mălină, Brîn- tru cartofi au fost plan­ de faptul că. efectuînd re­
duşa Neiconi, Victoria tate' 25 ha. Această lucra­ paraţiile la agregate si in-
Leordean şi Marlşca Leor- re o realizează Mimi Chi- stalaţii mai repede decît
dean — se făcea cu ope­ prean — un mecanizator timpul planificat şi la pa­
rativitate.' Se muncea cu cu multă experienţă. Din rametri superiori de cali­
acelaşi spor şi la fertili­ cele 40 ha destinate legu­ tate, asigură prelungirea
zarea culturilor de cerea­ melor au fost semănate vieţii acestora şi funcţio­
le păioase — lucrare pe 30 ha. Pregătirea terenu­ narea lor în condiţii îm­
care o efectuau mecaniza­ lui o realizează Grigore bunătăţite de siguranţă,
torii Dorel Dumu şi Aurel Haza şi Florin Hotar. Ac­ implicit producerea unor Mina cc.nlraiă Teliuo, a I..M. Hunedoara. Minerii şeii <le brigada : Ştefan Nasfase,
Grozav. Activitatea er i tivitatea este îndrumată cantităţi suplimentare de Nicolae raialii, f.adislau Kusldş, luliu licuţ, loan Vieru, Vasile Itule.u, ştefan Onu|a, rin
ier
Iancu,
intr-o
scur­
ing.
loan
Timofte,
Uie,
Vasile
loan
coordonată de ing. Geiu ou competenţă de Letiţia energie electrică. tă discuţie asupra sarcinilor de plan. împreună eu lug. MIrol Uneiu şi Foto GELU-RADU 1ZBAŞA Ha
Buzdugan, preşedintele co­ lonoscu, inginerul şef ai DUMITRU GHEONEA ■ IJ
operativei. cooperativei «:
Jai
La marginea unei tar­ — Ne străduim să rea­ rit
lale a fermei nr. 6 îl în­ lizăm un ritm înalt de lu­ O uşă ferecată şi o croitoreasă pe post de vînzătoare NI
tâlnim pe Mihai Bularda. cru zilnic şi, totodată, lu­ L>i!
fu
directorul l.A.S. Haţeg, crări de cea mai bună ca­ Se ştie că pentru buna vizionare la magazinul de ...La prima vedere, s-ar că ar fi pus la îndoială (M
care.-ne spune : litate în vederea obţine­ desfăşurare a activităţii tricotaje de alături. Pa- părea că la magazinul nr. probitatea profesională a S/t
— Am semănat, la ni­ rii unor producţii superi­ din comerţ au o însemnă­ raschivn Ciurdea oferă cu 2 „Artizanat" fotul se des­ colegei ei; dar — nu spu­ tili
vel de întreprindere, 30 ha oare în acest an — aşa tate deosebită atitudinea calm cumpărătorilor tot făşoară normal, fără nici nem un lucru nou — pre­ IU
(I!
cu lucerna, 40 ha cu bor- cum a indicat tovarăşul amabilă şi corectă, com­ felul de modele şi mărimi o problemă. Numai că, ţurile trebuie bine eviden­ fir
eeag şi 15 ha cu cartofi Nicolae Ceausescu, secre­ portamentul civilizat al de pulovere. zăbovind mai mult în u- ţiate la fiecare sortiment (S
Aici — unde lucrează la tarul general al partidu­ lucrătorilor din magazine Magazinul I.C.S.L.F Par­ nitate sîntem. fără să de bomboane ! II
realizarea patului germi­ lui — ne spunea interlo­ faţă de publicul la dispo­ doseala este plină de res­ vrem, martori ai unei dis­ Sînt cîteva aspecte din- Vi
nativ mecanizatorii Nieo- cutoarea. Sîntem pregătiţi ziţia căruia se află. Ne-am turi: spanac şi frunze de cuţii contradictorii. O tî- tr-un raid efectuat în ma­ ni
Uu-vliinda, Atila şi Eme- din toate punctele de-ve­ propus să aflăm cum se gulii, coji de ceapă, ţa­ nără încercase o pereche gazine din cartierul Mi­ <;t
ric Bor.şoş ,— urmează să dere pentru a trece — în reflectă această relaţie in rină. La tejghea, o ţinură cro II, nu prea controla­ su
iru
plantăm cartofi, lucrare ce zilele următoare — la în- munca unor vânzători, e- neîndomînatică (se - obser­ de pantofi şi-i cere vânză­ te în ultimul timp. Am ră
a efectuat-o pînâ acum sărn in ţă rea po ru ni bu lu i. fcctuînd un raid prin cî­ vă de departe că n-are toarei să-i dea încă o pe­ constatat, do pildă, că la
Tudor Jursan. El o va face Vineri a fost o zi fru­ teva unităţi comerciale din nici un fel do calificare reche să probeze. în loc magazinul „Artizanat" nr. HI
r J
; şi în continuare; este un moasă la Bretea Română Micro II, oraşul Orăşlie. 2 (gestionară Elena Hăi- <(’
om harnic şi priceput. A fost. totodată, o zi pli­ Ora 10,50. Magazinul a- leanu), de cîţiva ani nu M
Ui
Campania de primăvară nă de eforturi stăruitoare limentar (gestionar Gheor- OPINIE HOTĂRÎTĂ ÎMPOTRIVA UNOR există nici o consemnare li.
se desfăşoară cu intensi­ şi responsabile din partea gho Chir;i) are lacătul pus PRACTICI ANACRONICE ÎN COMERJ în registrul unic de con­ tr
tate şi la C.A.P. Gînţagi cooperatorilor, mecaniza­ pe uşa dc la intrare. Ce­ trol, că la papetăria dip.
şi C.A.P. Vilcele. La pri­ torilor şi specialiştilor, a tăţenii cu sacoşele în mi­ centru n-a mai fost ifr '
ma unitate au fost însî- tuturor factorilor, angre­ nă, ajunşi în faţa unită­ pentru această meserie), să o servească fără co­ control de trei ani nici’
mînţate. pînâ acum. mai naţi în campania agricolă ţii, sînt nedumeriţi. De serveşte cu. încetineală, mentarii, îi atrage atenţia o echipă a oamenilor mun­
bine de 90 ha, iar la cei de primăvară pentru în­ ce Ui această oră (cînd de preocupată de alte gîn- că deformează pantoful cii, iar prin celelalte ma­
de a doua — 95 ha. Se cadrarea lucrărilor in epo­ obicei este deschis), unita­ duri... Probabil că din a- lot îneercîndu-1 (? !). gazine din Micro II nu s-a fi
munceşte cu spor la plnn- ca optimă, de calitate su­ tea arc uşile ferecate, fă­ ceastă cauză „uită" să răs­ Bine aprovizionată cu mai efectuat, nici un con­ cu
larea cartofilor şi se pre­ perioară. ră nici o altă explicaţie ? toarne din cîntar ţarina prăjituri şi dulciuri în- trol de anul trecut sau ro
l’e la raionul de pîine, ce „trage" cam greu* în tîmpină cumpărătorii co­ chiar din 1936. pl
ca
care era deschis, ajungem defavoarea cumpărătorilor. fetăria „Violeta". La soli­ Se impune ca toţi fac­ Vil
în magazie. 11 interpelăm (Ne spune că de fapt ea citarea noastră, vînzătoa- torii care răspund de bu­ ci
pe responsabilul unităţii: este croitoreasă). Din ca­ rea Maria Stoica ne ser­ nul mers al activităţii a- va
in
— De ce aţi închis uni­ pătul tejghelei, de unde veşte cu mai multe sorti­ ccstor unităţi să exercite lu
tate;! ? , discutau, asistînd la vîn- mente de dulciuri, în va­ controale inopinate cît vc
— Am adus marfă de zare-cumpărare, alte două loare totală de 44,25 lei. mai frecvente şi să ia mă­ m
tn
la depozit. Acolo am în- porsonpe. Una dintre ele Deoarece nu toate bom­ suri de sancţionare a ce­ Iz
cărcat-o, aici am descăr­ se apropie şi intervine: boanele aveau afişate pre­ lor care se abat de la re­ la
cat-o. Depozitul nu are oa­ — Eu sînt aici vânză­ ţurile, o rugăm pe colega gulile ce le comportă co­ dc
P<
meni pentru această mun­ toare'. ei, Floarea Barb, să facă merţul civilizat. Mai cu m
că. Dar pun acum un afiş — Şi cum vă •numiţi, că şi dumneaei calculul. Sur­ seamă că, după cum se ui
„Primim marfă". (Ceea ce ecuson nu aveţi ? priză 1 La adunare, îi ies vede, lipsuri şi abateri mai în
a şi făcut, dar n-a adus — Maria Tudoran. Ea-i 53,75 lei. La un nou cal­ sînt. Şi nu trebuie tole­
nici un serviciu cumpără­ fiică-mea. Acum, cind so­ cul, a! nostru, suma este rate. în interesul bunei
torilor). ţul e în concediu (el con­ de 44,45 lei (I). Admitem serviri, al solicitudinii.
c . Y.r. Salaşu ti o Sus. St» acţionează pentru valorifi­
carea superioară a unor iert* nuri slab productive. ..Servire plină de soli­ duce unitatea), am adus-o ea Floarea Barb a greşit,
citudine ca si bună apro­ de la ţară să mă ajute... din viteză şi nu pentru ESTERA ŞINA