Page 37 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 37
vizita onciaia ue prietenie
PROLETARI m TOATE TARILE. UNIŢI-VÂ!
<SVf
lfS| a tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
juoitui MUkíooaaaH împreună cu tovarăşa
S O C I A L I S M U L Elena Ceauşescu, în Australia
CEREMONIA CONVORBIRI CU PRIMUL MINISTRU
OBGAM fll COMITETULUl iJUPETEAIV HUIMEDOflRfl Al P.C.
SOSIRII AUSTRALIAN
MSI LI U L U I P O P (HAR J U D E Ţ E A N LA CANBERRA Preşedintele Republicii proc. Au fost subliniate,
Socialiste România, tova totodată, posibilităţile e-
Preşedintele Republicii răşul Nicolae Ceauşescu, xistente pentru amplifica
Anul XL, nr. 9 455 MARŢI, 12 APRILIE 1988 4 pagini — 50 bani Socialiste România, tova şi tovarăşa Elena Ceauşescu rea în continuare a legă
răşul Nicolae Ceauşescu, s-au întîlnit, luni, cu pri turilor bilaterale. în con
împreună cu tovarăşa mul ministru al Austra text, s-a apreciat că po
Elena Ceauşescu, a sosit liei, Robert James Lee tenţialul economic actual
luni, 11 aprilie, la Can Hawke. al României şi Australiei
Hotărîrile Conferinţei Naţionale a partidului-program de muncă berra, intr-o vizită oficia Preşedintele Nicolae oferă condiţii pentru in
lă, la Invitaţia guvernato Ceauşescu şl primul mi tensificarea şi diversifica
al
şi de luptă al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii rului Ninian Martin Austra nistru Robert James Lee rea relaţiilor bilaterale,
general
Ste-
liei.
Hawke au avut un prim
în
cooperării
phen. schimb de păreri în legă îndeosebi a minier, metalur
domeniile
Vizita — prima a unul tură cu evoluţia relaţiilor gic, construcţii de maşini,
*» ■ ,liux“ înseamnă, şef de stat român în Aus româno-a ustraliene, pre precum şi pentru creşte
tralia — se înscrie ca un cum şi în legătură cu rea şi diversificarea schim
eveniment de cea mai ma probleme actuale ale vie burilor comerciale. S-a
uneori, marca... strădaniei! re însemnătate în cronica ţii politice internaţionale. reliefat importanţa aşeză
relaţiilor dintre cele două In continuare, convorbi rii pe baze stabile, de
Despre inginera Ioana pentru semestrul I avem — Aţi amintit de cali ţări, constituind în acelaşi rile. s-au desfăşurat în pre lungă durată, a colaboră
Bochi.ş şi despre colecti ca sarcină să realizăm 35 tatea încălţămintei. Este timp o nouă şi elocventă zenţa membrilor celor rii economice româno-
vul de muncă pe care îl de modele noi, însă vom unul din reperele majore expresie a politicii exter două delegaţii. australiene.
conduce în cadrul Fabri depăşi aceste prevederi. ale muncii dumneavoas ne a ţării noastre, de lar în timpul convorbirilor
cii de încălţăminte Hune Totodată, ne interesează tră ? gă deschidere şi colabora au fost evidenţiate bunele A fost manifestată con
doara, se pot spune multe în mod direct şi valoarea, — Desigur, prin însăşi re, a dorinţei României raporturi dintre România vingerea că adîncirea pe
lucruri bune. Este vorba eficienţa acestor acţiuni acţiunea de reproiectare a de a stabili şi dezvolta, in şi Australia, care au cu mai departe a relaţiilor
despre oamenii din atelie de înnoire. Putem arăta produselor şi de înnoire, pofida distanţelor geogra noscut o dezvoltare con dintre România şi Austra
rul de creaţie al fabricii că în perioada care a tre calitatea lor are numai fice. legături trainice de tinuă, pe baza deplinei e- lia pe plan politic, eco-
— locul de unde se ma cut din acest an valoarea de cîştigat. Dar mai tre galitâţi în drepturi, a sti
terializează, cu sudoare şi totală a produselor noi şi buie să ţinem seama şi (Continuare în pag. o 4-a) mei şi avantajului reci- (Continuare în pag. a 4-a)
efort, ideile despre noile modernizate a fost depă de imperativele economice
modele de încălţăminte. şită cu 25 la sută. Men- actuale. în domeniul nos
De aici, porneşte încălţă tru — dar şi la nivelul
mintea nouă pe... „picioa economiei naţionale — e- încheierea vizitei oficiale de prietenie
re proprii" spre liniile de xistă acum tendinţa ge
fabricaţie şi spre oameni, MODERNIZAREA nerală de reducere la ma
beneficiarii de totdeauna. ximum a cheltuielilor ma
Dar să nu anticipăm cu a c ţ i u n e teriale prin îmbunătăţirea a tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
acest proces complex şi continuă a calităţii produ
deloc uşor al modernizării P R I O R I T A R Ă selor. Trebuie, de ase
— caracteristic, de altfel, menea, să ne integrăm împreună cu tovarăşa
întregii clape do construc permanent în aşa-zisele
ţie intensivă pe care o La Fabrica de „schimbări sezoniere", ţi-
străbatem în prezent. Pen nînd cont de cerinţele
tru a ne lămuri cît mai încălţăminte cumpărătorilor. Adică să Elena Ceauşescu,
bine asupra aspectelor fim... în pas cu moda 1
respective am adresat o Hunedoara — Este mare colectivul
primă întrebare : „în ce de creaţie ?
constă activitatea unui co ţionez că producţia ce o — Avem două creatoa în Republica Indonezia
lectiv de creaţie într-o fa realizăm se contractează re, 4 modeliere, 3 tehno
brică de încălţăminte?". logi şi alţi cîţiva oameni
cu beneficiarii semestrial. care creează, pregătesc fa Duminică seara, a luat ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
— La fel ca şi în alte u- Deci, ceea ce am menţio bricaţia, stabilesc tehno sfîrşit vizita oficială de
nităţi de industrie uşoară nat reprezintă modele de logiile optime de produc prietenie efectuată de pre La Jakarta s-au înche mâno-indonezian, relevînd
— ne-a răspuns Ioana încălţăminte care au tre ţie. normează operaţiile şedintele Republicii Socia iat. duminică. 10 aprilie, că înţelegerile la care s-a
Bochiş — sau chiar d n cut de exigenţele benefi ele. Deci „creaţia" pe ca liste România. tovarăşul convorbirile oficiale din ajuns cu acest prilej sînt
;
alte ramuri industriale, ciarilor noştri. Pentru a re o conduc eu nu este Nicolae Ceauşescu, îm tre preşedintele Republi în măsură să deschidă noi
gradul de înnoire a pro doua parte a anului am prea mare. însă această preună cu tovarăşa Elena cii Socialiste România, to perspective colaborării
duselor este foarte ridi pregătit deja colecţia de noţiune trebuie să cuprin Ceauşescu, în Republica varăşul Nicolae Ceauşescu. fructuoase dintre ţările şi
cat. La noi, de pildă, a modele ce va fi prezen dă activitatea întregului Indonezia, la invitaţia pre împreună cu tovarăşa popoarele noastre.
fost prevăzut prin olanul tată la contractare. Tre colectiv al fabricii noastre şedintelui Suharto şi a Elena Ceauşescu, şi pre Cei doi şefi de stat au
pe 1988 un grad de înnoi buie mereu să venim cu Toţi oamenii de pe fiu- doamnei Tien Suharto. şedintele Republicii Indo luat act cu satisfacţie de
re de 60 In sulă şi în pe modele noi, de calitate nezia. Suharto. faptul că, în baza celor
rioada aferentă primului superioară. Treaba aceasta MARIN NEGOIŢÂ Prin întreaga sa desfă Preşedintele Nîcolae convenite în cursul con
trmestru am atins un pro cere mult efort din par ! • ?. ; • ! » . : • * '• •. \ ! >. j şurare, marcată de calda Ceauşescu şi preşedintele’ vorbirilor, membrii' celor
cent de 72,3 la sută. Din tea colectivului de la crea manifestări de stimă şi Suharto au dat o înaltă două delegaţii au concre-
totalul de produse noi cu ţie, al tuturor oamenilor apreciere rezultatelor dia
prinse în planul acestui an. muncii din fabrică. (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 4-a) logului la nivel înalt ro- (Continuare in pag a 4-a)
şm
C A M P A N I A A G R I C O L Ă D E P R I M Ă V A R Ă Prevenirea şi combaterea
i
principalelor boli
Ritmuri înalte, calitate superioara
ia plantarea cartofilor l Ia cultura de castraveţi
Unităţile din Consiliul u- coltei acestui an. Ca ur cartofilor au realizat-o în ultimii ani, la cultu păgubitoare bacterie a Pentru prevenirea ata
nic agroindustrial Toteşti mare, în multe unităţi a- mecanizatorii Ioan Iosi- ra de castraveţi s-au în castraveţilor. Boala res cului, se recomandă a se
sînt mari producătoare de ceastă lucrare s-a înche voni. Cornel Niculescu şi registrat atacuri intense pectivă se manifestă prin respecta o igienă cultu
cartofi de sămînţă pentru iat sau se apropie de Ioan Brăilă, oameni cu de boli, care au compro apariţia unor pete colţu rală riguroasă şi o rota
celelalte cooperative agri sfîrşit, — ne spunea Şt&- multă experienţă în efec mis parţial şi în unele roase mărginite de ner ţie corespunzătoare a
cole de producţie din ju fan Ivancu, preşedintele tuarea acestei lucrări. La cazuri total producţia. Una vuri de un verde mai culturii. în sol, pe restu
deţul nostru. De aceea, C.U.A.S.C. Toteşti. Cooperativa agricolă de din cauzele extinderii ata închis decît al ţesuturilor rile vegetale iernează o
cooperatorii, mecanizato Prima unitate ce a ra producţie din Toteşti se cului bolilor o constituie normale. înconjurate de o serie de boli care numai
rii, şi specialiştii se preo portat încheierea plantă plantează cu cartcrţjş<>t- în concentrarea pe suprafeţe zonă galbenă verzuie. Pe prin strîngerea şi arde
cupă — însufleţiţi de o- rii cartofilor este Coope- această primăvară 170 ha. rea acestora pot să fie
rion ţările şi indicaţiile PInă în prezent, lucrarea
t o v a r ă ş u l u i Nicolae s-a efectuat pe mai mult Tribuna specialistului parţial distruse. De aceea
Ceauşescu, secretarul ge C.U.A.S.C de 130 ha de către meca culturile de castraveţi nu
neral al partidului — de nizatorii Octavian Cohuţ, vor reveni pe aceeaşi su
asigurarea unui pat ger T O T E Ş T I prafaţă decît după cel
minativ de bună calitate, Simion Braic, Toader Ni- din agricultură puţin doi ani
de plantarea cartofilor codim şi Doinei Dumi- Pe lingă măsurile cul
în cele mai bune condiţii, rativa agricolă de pro trescu. Şi aici se reali turale. pentru ca eficaci
în conformitate cu tehno ducţie din Ostrov. Unita zează un ritm susţinut de mari a acestei culturi, în timp umed, apare un exu- tatea să fie maximă, esle
logiile stabilite. tea respectivă are destina lucru. La Cooperativa a- condiţiile nerespectării dat mucilaginos. Pete a- necesară executarea tra
— Sub îndrumarea or tă acestei culturi o supra gricolă din Clopotiva lu stricte a rotaţiei. Iată de semănătoare apar şi oe tamentelor repetate. in
ganelor şi organizaţiilor de faţă de 100 ha. Lucrările crarea o efectuează Ioan ce, pentru menţinerea cul tulpini şi pe pcţiolurilo toată perioada de vegeta-
partid, CU sprijinul con au fost bine organizate şi Mihuţoni şi Iulian Bernat, turilor şi realizarea unor ţie. îneepind din faza eo-
siliilor populare, oame coordonate, s-a folosit din care sînt mecanizatori har producţii superioare, este frunzelor, care se veşte tiledonată. Primul trata
nii muncii din consiliul plin capacitatea tractoa nici şi pricepuţi. în toa jesc şi se usucă. Pc fruc
nostru agroindustrial se relor şi timpul bun, ast te unităţile plantarea car necesar să se ia unele te, boala se manifestă prin Ing. MIOARA COCA,
străduiesc să încadreze fel că s-a asigurat un înalt tofilor se realizează sub măsuri de prevenire şi pete mici, circulare — cercetător
plantarea cartofilor în ritm de lucru zilnic. Aşa îndrumarea şi coordonarea combatere a bolilor. adinei te, la început cu ia S.C.P.P. Geoagiu
epoca optimă, să realize s-a reuşit ca, duminică specialiştilor, care ve în cazurile cele mai frec
ze un pat germinativ de 10 aprilie a.c., unitatea să ghează la respectarea în vente, la castraveţi se aspect apos, cu centrul al-
calitate superioară, punînd încheie plantatul pe supra tocmai a tehnologiei a- înlîlneşte pătarea unghiu bicios, care cu timpul se
astfel baze temeinice re faţa prevăzută. Plantarea cestel culturi. lară, care este cea mai usucă. (Continuare in pag. o 2-a)
