Page 38 - Drumul_socialismului_1988_04

• „DIALOG HAŢEG AN“. I.a
tra­
desfăşurat
Calculatorul — factor important Haţeg s-a manifestare o artis­ „Amfiteatrul arteior“ -
diţională
tică cunoscută sub genericul
„Dialog Iiaţegan“, cu cnre
prilej, pe scena casei de o manifestare elocventă pentru
al organizării şi eficienţei producţiei cultură, artistice întilnit forma­ g® ZII
s-au
spi­
ţiile
aparţinînd
talului şi I.C.S. Mixt. S-au nul de
evidenţiat formaţiile de teatru noua spiritualitate a oraşului cui pentr
In gîndirca economică (materiale, utilaje, forţă re, din timp, operatorii, şi montaj literar—muzical gumelor
do Iîn;
modernă, informatica este de muncă), evidenţa per­ dar şi cadrele cu studii de Ia spital, grupul vocal şi Ueva, cu
chemată să contribuie la sonalului şi reti’ibuţiilor superioare. Toţi am efec­ montajul literar-muzical de Intri) manifestările or­ care s-au numărat scriito­ o marc a
Mixt,
recitatoarele
Ia
I.C.S.
optimizarea deciziilor, la lunare, iar în plan finan- tuat asemenea cursuri. Carmen Ionescu, Carmen Tur- ganizate de Casa de cul­ rii Angliei DumbrăVeanu, păr/Ători.
perfecţionarea întregii ac­ ciar-contabil — gestiunea — Nominalizaţi, vă ru­ cu, solistul instrumentist NI cu tură din Deva „Amfitea­ Viniciu Gafiţa, Dan Vero- în . ,!*0rm:
îndestulat
tivităţi productive. Atin­ mijloacelor fixe, modul găm, cîţiva dintre lucrăto­ Dragau. trul artelor" deţine o per­ n a, Mireea Şerbănescu, ii ac, si
gerea acestui comandament de gospodărire şi folosire rii oficiului. • SIMPOZION. Casa de sonalitate aparte. Acţiunea Ştefan Auguslin Doinaş, conserve
major al noului mecanism a resurselor materiale şi — încep.cu Dorica Pe- cultură a sindicatelor din s-a bucurat, do la debu­ Eugen Evu, Ioan Evu, Ion ceţuri,
Aşa se i
oconomico-financiar pre­ băneşti ale antreprizei, ale truţi, care are o mai ma­ călan a organizat simpozionul tul ci, în august 1977, de Aricşeanu; actorii şi regi­ îşi depăş
sănătate
de
supune înţelegerea necesi­ brigăzilor. Toate aceste ro experienţă în acest fel „Starea preventivă“. In şi medi­ eficienţă educaţională şi zorii George Constantin, nul tio d*
cadrul
cina
tăţii de a se renunţa la activităţi vor fi trecute pe de activitate. Apoi cole­ manifestării au prezentat co­ do un nedisimulat inte­ Sora na Coroamă, Ghcor- mestrul I
do peste
vechile forme şi metode calculator pînă la jumăta­ gele ei Rozeta Gherman municări medicii Elisabeta res generate de informa­ glio Vi lan idiş, Ovidiu Mol- E3 ACT
de evidenţă, la rutina in- tea lunii curente. Mereu şl Dorina Ilie, ca şi tînăra Gurban nimic („Influenţa ţia amplă şi inedită ce li dovan, furii' Dario, Ale­ Iii organ
asupra
formaţional-decizională, la receptivi la tot ce apare absolventă a cursului de nocivă a fumatului Irines- si 1 oferea locuitorilor ora­ xandru Repun, Constantin lui popul
Lucian
organismului“).
Gurasada
conducerea empirică, ce nou în tehnica de calcul, ajutor programator Ioana cu („Responsabilitatea fa­ şului şi, deopotrivă, do Vaeni. Ne-au fost oaspeţi, ultima vi
facilitează fisuri în evi­ dorim să folosim un sis­ Dănilă. Avem programe miliei în creşterea şi educa­ invitaţii acţiunii — oameni de asemenea, profesorii acţiuni, I
denţă, în comensurarea tem de gestiune denumit interne de ridicare a ni­ rea tinerei generaţii“). Teodor de cultură şi artă, cadre universitari Ion Dodu Bă­ parte un
oameni,
realizărilor în muncă, în „Socrale" pentru minisis- velului profesional la care universitare. lan, Al. Totîăneanu, Ion pairi mo ni
conducerea generală a pro­ tem, reprezentînd un mod participăm cu toţii. Iniţiat ea o revistă de llieseu. Ediţiile „Amfitea­ localităţii
ceselor tehnologice, a pro­ de lucru modern, utilizat — Cum veţi realiza în­ cultură şi artă vorbită, trului artelor" au adus in cestora -
rora s-ai
ducţiei. în tehnica de calcul mon­ treţinerea şi depanarea in­ „Amfiteatrul artelor" a atenţie creaţia geniului tii Gog
— Cunoscând limitele dială şi să întreţinem un stalaţiei ? devenit, de-a lungul ani­ literaturii române, Mihai Ioan Lup;
vechiului sistem informa­ stslem de teletransmisie lor, un activ factor cul­ Eminescu. person alitatea şi alţii
2 (î00 du/
ţional — arăta ing. Mihai cu colegii de la A.C.II. — Prin colaborare cu tural, a urmărit educaţia enciclopedică a lui Nicolae pruni, o
Teleanu, secretarul comi­ Bistra-Poiana Mărului-Ca- tehnicienii „secţiei 20" din Calm („Mediriiu alternative estetică, artistică, forma­ lorga, creaţia poeţilor şi portantă
vii şcolii
tetului de partid de la ransebeş. în viitor inten­ cadrul I.I.R.U.C. Hune­ — acupunctura şi homeopa­ rea şi dezvoltarea gustu­ scriitorilor Octavian Goga, comună.
tia“).
continuare
fost
A.C.H. Rîu Mare-Retezat ţionăm să implementăm doara, gata oricînd să ne înmuiate în diplomele şi au insig­ lui pentru frumos, al pu­ Tudor Arghezi, Ion Mi-
— şi cerinţelp actuale de prima reţea de minical- presteze servicii de cali­ nele de merit acordate unor blicului. Ediţiile sule au nulescu, Radu Stanca.
conducere modernă şi de culatoare din trust. Pro­ tate. locuitori ai oraşului de că­ evidenţiat dezvoltarea c- Evenimentelor cu sem­
optimizare a întregii acti­ dusul program este reali­ Tehnica modernă de tre Societatea Română de conomico-socială şi spiri­ nificaţii deosebite în
vităţi economico-sociale, zat standard. Ultima ver­ calcul a pătruns în Rete­ Cruce Roşie. tuală a localităţii, au viaţa patriei, a partidu­ • 20,1
am căutat să introducem siune fiind şi cea mai zat. Gigantica forţă încor­ • CONCERT CORAL. Corul fost martorele unor eve­ lui i-au fost acordate în 20,25 Pi
noul şi în domeniul in­ performantă, „MININET", setată în microdimensiuni de cameră al Direcţiei sani­ nimente deosebite alo cadrul revistei spaţii am­ nomie. ii
vestiţiilor, dotînd unita­ se rulează sub sistemul fizice ale materiei este tare judeţene, dirijat de prof. istoriei contemporane a ple. Menţionăm în acest gramul
tea cu un sistem modern de operare „MIX". folosită de constructorii NLcolae Icobescu, a prezentat patriei. Elocvent este în sens ediţiile speciale dedi­ calităţii l
do calcul. — Proiecte îndrăzneţei hidrocentralelor de pe Va­ în cadrul spitalului judeţean acest sens primul număr cate aniversării zilei de soţului —
coral
un
— Sîntern dotaţi — ne Conduceţi un colectiv tî- lea Rîului Marc. Acest dicat umplu concert mondiale de­ a al revistei caro a cuprins naştere a secretarului fiecare
„Săptămînii
spune ing. Cornel Stan, năr (media de vîrstu 28 concept modern, specific sănătăţii“. Concertul s-a bu­ editorialul „Deva — tre­ general al partidului, to­ Teatru t
şeful oficiului de calcul — de ani). în cadrul perso­ noii 'revoluţii tehnico-.ştiin- curat de un deosebit succes cut şi contemporaneitate" varăşul Nicolae Ceauşescu, ţară: „i
cu un minisistem „Inde­ nalului oficiului do calcul ţifice, se subscrie ca nu­ din partea celor prezenţi. semnat de prof. Constan­ Congresului al Xlil-loa de Ion
pendent 102 F/4 M", cu o apar modificări calitative? mitor comun al întregii • DEZBATERE. întreprinde­ tin Pascu, poezie de Tra- şi Conferinţei Naţionale Muzică
periferie foarte puternică — Da, colectivul este activităţi de investiţii. Se rea minieră Ţebea a fost gaz­ ian Filimon, prezentarea alo partidului, zilei de trată •
şi microcalculator de t p tînăr, avem încredere în realizează astfel dimen­ da participanţilor la dezbate­ volumului „Ultima vacan­ 23 August, Unirii Princi­ nai • 2
;
„Junior", de fabricaţie ro­ noi, în puterea noastră de siuni noi, capacităţi de rea „Tendinţe şi orientări in ţă" de Radu Ciobanu, ru­ patelor Române etc. program
contempo­
mânească, ediţia ’87, adi­ muncă. Actuala dotare a creaţie şi de sinteză ca­ gîndirca Au politică euvîntul pro­ bricile do muzică (\Croa- Ultima ediţie (31 mar­
rană“.
luat
că dintre ultimele tipuri impus perfecţionarea lu­ racteristice acestei catego­ fesorii Dorin Crişan, Sebas- ţia compozitorului Ci- tie a.c.) organizată sub
de calculatoare. Cu acest crătorilor la marile cen- rii de constructori. tian Dina, ltodica Cristea. prian Porumbescu" pre­ genericul „Imncle Transil­
mijloc modern vom ur­ -tre de calcul, din ţară. Au zentată de prof. Lotiţia vaniei" a adus un cald
mări necesarul' de resurse fost trimişi la specializa- TRAIAN OPRONI « DIALOG CINEMATOGRA­ Bhrdan) şi artă plastică omagiu patriei socialisto,
FIC. I.u cinematograful din DEVA:
Haleşti (Pui) a avut Ioc dia­ („Coordonate ' ale artei hărniciei oamenilor a- lombo (
gocliucă
logul cinematografic pe toana plastice hunedorene", co­ cesţor locuri cu o bogată (Afr x;
(Urmare din pag. 1) „Argumente pentru o con­ municare susţinută de prof. si nepieritoare istorie. A- Cucoana
„Lux“ înseamnă, uneori, Gheorgho Pogan pe mar­ ceastă ediţie, care a reu­ tiern —
despre
lume
ştiinţifică
cepţie
ginea expoziţiei lui Iosif nit pe scriitorii Radu inimă (
şl viaţă“. Cu acest prilej nu Totul sc
Matyas şi Ion . Tengheru). Ciobanu, Neeulai Chirica, căra) ;
docu­
x uri le de fabricaţie vin marca ... strădaniei ! fost proiectate filmele sistemului La rubrica de critică lite­ Iv Marti novici. Dumitru Trenul <1
„Originea
mentare
cu idei noi şi foarte bu­ solar“, „ştiinţa şi religia rară prof. Gheorghe Armă- Spătaru, avînd ca . invitat le 1-11
ne. Apoi, cei de la ate­ despre sfirşltui lumii“, „Vic­ şescu a vorbit despre pe prof. univ. dr. Gheor­ portul -
lierul mecanic al fabricii ţăminte superioară şi „cx- lului tehnic şi calitativ al timele ignoranţei“. „Romanul insurecţiei". Nu gho Badea, s-a transfor­ Nolembri
narau
realizează dispozitive noi •tra", iar saltul pe care îl produselor, se referă în a lipsit nici umorul (ca­ mat într-o adevărată lec­ PENI: I)
necesare, deci, creează şi facem pînă la „lux" este mod direct şi la activita­ • EXPUNERE. „Aspecte ricatura) semnat de Şte­ ţie de istorie, care a făcut plată (<
ei. Acum, cînd ne pregă­ destul de mare. Dar îl tea noastră. Deci, vom de­ ale muncii şi vieţii tineretului fan Balaş (Brad). ca inimile celor prezenţi CIAN : M
ceafărul)
tim să trecem la produ­ vom face deoarece sarci­ pune toată strădania pen­ din patria noastră“ a fost Beneficiind do sprijinul să vibreze la unison de un cînd V.
cerea încălţămintei cu nile stabilite de tovarăşul tru a primi mereu doar tema expunerii prezentate ia scriitorului Radu Cioba- înalt patriotism. (Minerul)
marca „lux",, pot spune că Nicolao Ceauşescu la ple­ „note bune" din partea e- cinematograful „Lumina“ din n.u, „Amfiteatrul artelor" In arşiţa
torcsc);
se depune destul efort în nara C.C. al P.C.R. din xaminatorilor noştri foar­ IUa. Expunerea a fost înso­ a atras în „paginile" ei, Prof. SANDU POPESCU, mal bun
fabrica noastră. Pînă în 28—29 martie a.c., în le­ te exigenţi care sînt oa­ ţită de proiecţia unor filme do-a lungul anilor cunos­ directorul Stan şi ;
prezent am fabricat încăl- gătură cu creşterea nive- menii, cumpărătorii! documentaro. cute personalităţi, între Casei de cultură Deva BRAD:D
mea (St
RAŞTIE
seriile
Şatra (I
GlU-BAl
X Tribuna specialistului Zilnic la dispoziţia siderurgiştilor o adevărată „uzină“ de mineare pollino )
tur 1 ”
(f '.);
pi ii
C; Mlin agricultură; perile de la sediul canti- ora de faţă existînd Ia a microcanlinelor şi bu­ meniul asigurat, siderurgiştilor Tupae ■'
pâ
funcţionare
buna
de
încă­
dintre
într-una
în
1987,
s-au
cultură);
siderurgiştilor
dispoziţia
nei-restaurant „Siderur- cantina-restaurant pro- fetelor de incintă din 156 204 kg carne da porc dalia de
II.IA : l
gistul" din Hunedoara, priu-zisă, 30 de microcan- secţii, în mod deosebit din crescătoria proprie. 48 de h<
(Urmare din pag. f) locul vrejului, după care diplomele, frumos înră­ tine, 37 bufete do in­ do cantitatea şi calitatea Sînt doar cîleva cifre- (Lumina)
boala se extinde, iar mate, nu mai au loc pe cintă, o secţie gospodi­ mîncării, respectarea pre­ argument în susţinerea
planta se usucă. Pentru pereţi. Sînt 14 la număr, na, două secţii de pati­ ţurilor, etica profesio­ adevărului că se depun
prevenire se recomandă iar cea de a 15-a este serie. Anul trecut va­ nală a lucrătorilor care eforturi mari, perma­
mont se va efectua cu aceleaşi măsuri agrotehni­ pe drum, urmînd a po­ loarea totală a desfa­ servesc, respectarea re­ nente, stăruitoare pentru
un produs sistemic, cu e- ce ca în cazul pătării posi zilele acestea aici. cerilor prin unităţile gulilor de igienă şi cu­ a asigura siderurgiştilor N umt'r
ficacitate maximă şi care unghiulare. Tratamentele Sînt diplomele care răs­ grupului de canţine a răţenie etc. o mîncare gustoasă, la tragerea
Olimpic
să rid producă fitotoxici- chimice sînt comune cu plătesc eforturile necon­ fost do 105 075 000 lei. Sînt 303 lucrători în timp şi cît mai aproape 1988 :
tato tinerelor plante. Cul­ cele de la pătarca unghiu­ tenite, munca fără pre­ — Se cuvine arătat schema de funcţionare a de locurile lor de mun­ I
turile de castraveţi se lară şi se execută cu get de zi şi noapte a că toate realizările au grupului do cantine-res- că. Extr. i
tratează cu Ridomil 25, aceleaşi produse. lucrătorilor acestei „a 8-a la bază sprijinul perma­ tnurant de pe lingă Com­ Cu realizări de seamă 14, A, 41)
Extr. t
concentraţie 0,1 la sută sau O altă boală este făi- uzine" a marelui combi­ nent primit din partea binatul siderurgic Hune­ în domeniul autoapro- 42, 44, i
Ridomil plus concentraţie narea castraveţilor. Simp- nat, cea de mîncare, cu con ducerii combinatului, doara. Ei muncesc la vizionării şi-a început ac­ Exir. ti
0,2 la sută. După acest tomele bolii apar pe frun­ implicaţii directe în bu­ a comitetului sindica- cantină şi microcantin.c. tivitatea grupul de can­ 41, 40, :
fa:
prim tratament, următorul ze, pe vrejii tineri, prin na desfăşurare a proce­ tine şi anul acesta. în Extr. a
se va repeta în faza de pete acoperite cu un strat sului de producţie din gospodăria anexă există 42, 38, f
Extr. i
două frunze adevărate, la făinos alb. secţiile combinatului. Grupul de cantine-restaurant de pe lingă peste 1200 do porci. La 38, 31, £
interval de 14 zile, cu în vederea prevenirii — An de an, grupul Gs5. Hunedoara — locul I pe ţară secţiile cocserie, furnale Extr. :
Turdacupral concentraţie apariţiei bolii se vor exe­ de cantine s-a situat pe de 1 000 mc, oţelării se 21, 17
0,3 la sută. Tratamentele cuta tratamente chimice locuri de frunte în în­ serveşte mîncare caldă
cu Turdacupral se succed cu sulf muiabil concen­ trecerea cu cantinele si­ lului şi a comitetului la depozitul de mărfuri, si în schimbul II, iniţia­
la 7 zile unul după altul, traţie 0,4 la sută, care se milare din ţară — ne nostru do cantină, efor­ la gospodăria anexă, la tiva urmînd a fi extinsă
iar în cazul în care se mai va complexa cu unul din­ spunea tovarăşul Cristi- turile proprii ale condu­ sera de legume. Merită şi la alte secţii, pe mă­
efectuează încă un trata­ tre produsele Ridomil 25 nel Petreanu, preşedin­ cerii grupului de canti­ cu toţii cuvinte de lau­ sura solicitărilor. Pentru
ment cu Ridomil, timpul concentraţie 0,1 Ia sută, tele comitetului sindica­ ne, sub îndrumarea şi dă şi apreciere pentru Acest nou succes de ii prede
de pauză după acesta va Ridomil plus concentraţie tului de la G.S. Hune­ conducerea permanentă strădaniile lor. Să a- prestigiu dobîndit ds să dar
dimineaţ
fi de 14 zile. 0,2 la sulă sau Turdacu­ doara. Dacă ne referim a comitetului de partid mintim că în gospodă­ lucrătorii grupului de variabil,
Tratamentele cu Rido- pral concentraţie 0,3 la numai la activitatea din al combinatului — a in­ ria anexă au existat, a- cantine-restaurant este noaptea
mil se execută numai în sută, care ajută la preve­ 1987, an în care grupul tervenit tovarăşul Nicu- nul trecut, 3 936 porci, că dovada de netăgăduit a Vîntul t
prima parte a perioadei nirea sau combaterea pă­ de cantine s-a situat din lae Mitranovici, şeful din seră s-au recoltat atenţiei şi grijii .perma­ moderat, 'l
vestic,
de vegetaţie, pînă la înflo­ tării unghiulare şi a ma­ nou pe locul I pe ţară, serviciului contabilite din produse în valoare de nente care se acordă a- nime vo
rire pentru ca produsul nei. trebuie să subliniem că C.S. Hunedoara, preşedin­ peste 883 000 lei, iar de sigurării mîncării calde tre min
să nu lase reziduuri în Prin complexarea mai au fost servite 7 559 288 tele comitetului de can­ pe o suprafaţă de 20 pentru sicterurgişti, con­ gracle, 12 i
intre
fructe. multor produse, se reu­ mese, d i n t r e care tină. Din comitetul nos­ hectare s-a obţinut o tribuţie importantă la va prod
Mana castraveţilor este şeşte să se execute un 1 821 774 la abonaţii per­ tru de coordonare a ac­ mare cantitate de fura­ sporirea necontenită a lă şi tn
o ciupercă microscopică, număr redus de trata­ manenţi. De altfel, grupul tivităţii grupului de can­ je. La depozitul grupu­ producţiei de metal a cal ceai
foarte păgubitoare, care se mente, ceea ce asigură de cantine a cunoscut ţine fac parte reprezen­ lui de cantine se mane­ ţării.
manifestă prin apariţia scăderea costului prin o dezvoltare puternică tanţi din toate uzinele vrează zilnic zeci cte
unor pete mici pe frun­ economisirea de energie, de la un an la altul, la combinatului. Ei se ocu- tone de produse. în GH. I. NEGREA
zele do toate vîrstele, pre­ carburanţi şi forţă de
ferind pe cele de la mij­ muncă.