Page 41 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 41
Vllllil Ullbldid UC |fl IGIGMIG
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
împreună cu tovarăşa
Elena Ceauşescu, în Australia
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUMEDOflBA Al P C LA CENTRUL AUSTRALIAN DEJUN OFERIT DE
I fll C O I U S I I I U I U I P O P U I A R J U O E T t A M PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ PRIMUL-MINISTRU
Şl INDUSTRIALĂ AL AUSTRALIEI
Anul XL, nr. 9 456 MIERCURI, 13 APRILIE 1988 H pagini — 50 bani Marţi, 12 aprilie, tova înalţii oaspeţi români Marţi, 12 aprilie, în o-
răşul Nicolae Ceauşescu, au fost informaţi de gaz noarea preşedintelui Re
preşedintele Republicii So de despre activitatea şi publicii Socialiste Româ
cialiste România, şi tova rezultatele obţinute de nia, tovarăşul Nicolae
Hotărârile Conferinţei Naţionale a partidului-program de muncă vizitat Elena Ceauşescu au specialiştii australieni pe Ceauşescu, şi a tovarăşei
răşa
linia realizării unor cerce
Elena
australian
fost
a
Ceauşescu,
Centrul
şi de luptă al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii pentru Cercetare Ştiinţifi tări de ştiinţă aplicată în oferit un dejun de către
industriei
al
sprijinul
şi
Aus
primul-ministru
că şi Industrială.
al
La Centrul australian altor domenii de interes traliei, Robert James Lee
pentru Cercetare Ştiinţi public. Un loc aparte l-a I-Iawke, şi doamna 1-Iazcl
Costurile de producţie mari - o „povară“ fică şi Industrială, tovară şi •ocupat de prezentarea activi Ilawke. sosire, tovarăşul
tăţii
combatbre
prin
şul
Nicolae
Ceauşescu
La
tovarăşa Elena Ceauşescu metode biologice a dăună Nicolae Ceauşescu şi to
agricultură
şi
pentru întreprindere! au fost întîmpinaţi, cu torilor în unor insecte în varăşa Elena Ceauşescu au
folosirea
respect şi consideraţie, de
întîmpinaţi
fost
multă
cu
Barry Jones, ministrul diferite procese de pro căldură de primul mi
în perioada care a tre dicatori economici. Cele greu de vorbit de auto- pentru ştiinţă şi mica in ducţie în acest sector e- nistru australian şi soţia
conomic. Au fost relevate
cut de la Congresul al mai frapante neajunsuri conducerc şi aulogestiune dustrie, care le-a adresat conlucrarea bună dintre sa.
IX-lea al partidului, volu sînt, desigur, cele legate cînd înregistrezi pierderi un cordial bun venit şi a specialişti români şi aus- Au fost intonate imnu
onoarea
mulţumit
pentru
mul producţiei din indus do eficienţa activităţii, în administrarea unei rile de stat ale României
tria chimică a crescut de mai bine zis de lipsa efi părţi a avuţiei naţionale, ce le-a fost făcută prin (Continuare in pag a 4-a) şi Australiei.
peste 11 ori. Ritmul alert cienţei economice din a- cînd apelezi la credite sau această vizită. în timpul dejunului,
de dezvoltare se datorea cest domeniu, situaţie care la acoperirea pierderilor desfăşurat într-o ambian
ză, în principal, fonduri constituie o „povară" pen de către unităţile cu be DEPUNEREA UNEI COROANE DE FLORI ţă de caldă prietenie, pri
lor mari de investiţii alo tru unitatea respectivă, neficii !“ mul-ministru, Robert Ja
cate acestei ramuri, prin în loc să se obţină pro Acestea sînt şi motivele Preşedintele Republicii T o v a r ă ş u l Nicolae mes Lee I-Iawke, şi pre
care s-a asigurat atît pu ducţii mari şi beneficii, pentru care ne-am propus Socialiste România, tova Ceauşescu şi tovarăşa şedintele Nicolae Ceauşescu
nerea în funcţiune de noi adică o eficienţă econo- ca în acest articol să răşul Nicolae Ceauşescu, şi Elena Ceauşescu au vizi au rostit toasturi.
capacităţi productive, cît tovarăşa Elena Ceauşescu tat, apoi, principalele săli
şl baza tchnico-materială au depus marţi o coroană ale Memorialului. Do asemenea, în cadrul
necesară desfăşurării în MECANISMUL ECONOMICO-FINANCIAR de flori la Memorialul La încheierea vizitei, to dejunului, preşedintele
condiţii optime a activită australian al celor căzuţi varăşul Nicolae Ceauşescu Partidului Liberal, liderul
ţii. Deci, s-au făcut efor în război. şi t o v a r ă ş a Elena opoziţiei parlamentare,
turi însemnate, iar' în • Cunoaştere • Aplicare • Eficienţă Ceauşescu au semnal în John Howard, a rostit
actuala etapă de construc A fost păstrat un mo Cartea de Onoare a Me un toast, din partea parti
ţie socialistă sînt prevă ment de reculegere. morialului. delor Liberal şi Naţional.
zute alte eforturi, tot atît
de mari. redăm, pe scurt, cîteva din
De ce le-am amintit L A I.F.A. „VÎSCOZA" cauzele ce au condus la
aici ? Pentru că una din LUPENI depăşirea cheltuielilor de
marile beneficiare de in producţie în unitatea a-
vestiţii din ramura chi mintită. Pierderile înregis
trate în 1987 şi în primele
mică a judeţului nostru o mică sporită, la „Vîscoza" trei luni ale acestui an
constituie şi I.F.A. „Vis- se înregistrează mari pier
coza" Lupeni. Dar aceas deri financiare, datorită se datorează, îndeosebi,
următorilor
Ne-
•
factori
tă unitate economică n-a -depăşirii de mai multe realizarea prevederilor de
dat, din păcate, răspunsul ori a costurilor de pro plan la producţia marfă
cuvenit la eforturile in- ducţie planificate 1 vîndută şi încasată (cea
vestiţionale făcute pentru Desigur, acest fapt este mai mare parte a nereali-
dezvoltarea sa. Cu toate inadmisibil. La recenta, zărilor la acest capitol
că au fost construite şi plenară a C.C. al P.C.R.- s-au acumulat pe seama
puse în funcţiune noi ca secretarul general al parti neîndeplinirii planului la
pacităţi do producţie, bi dului, tovarăşul NICOLAE producţia fizică, iar alte
lanţul activităţii desfăşu CEAUŞESCU, arăta : „Este influenţe negative au ca
rate la I.F.A. „Vîscoza“ de înţeles că această si „focar" stocurile de produ
tuaţie vine în totală con
Lupeni conţine o serie de se şi facturi • Neîncadra-
tradicţie cu principiile rea activităţii în costuri
neîmpliniri în ce priveşte autoconducerii, autogestiu- le planificate (aici trebuie
realizarea principalilor in nii, autofinanţării.. Este să menţionăm faptul că
peste 87 la sută din to
talul cheltuielilor o for
mează cele materiale —
prin ‘depăşirea consumuri
lor specifice la celuloză
MARTIN FLOREA,
inspector principal
la Inspecţia teritorială
financiară de stat Deva
C.A.P. Bretea Română. Se acţionează cu răspundere Şi hărnicie la plantatul car
(Continuare in pag. a 2-a) tofilor pe ultimele suprafeţe.
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ
Obiectivul principal-GRĂBIREA ÎNSĂMÎNŢĂRILOR!
In cele două unităţi ve Intr-adevăr, urmărind pe şi Ştefan Matei, coordo să se execute o lucrare
cine — C.A.P. Pestişu terenurile unităţii cum se naţi de Adam Raita, bri de cea mai bună calitate.
Mic şi C.A.P. Pestişu Mare derulează activitatea, ne-am gadierul de la cultura La C.A.P. Pestişu Mio
— se desfăşoară în aceste dat seama că mecaniza mare, au trecut la pregă ritmurile la însămînţărt
zile o activitate rodnică torii şi cooperatorii de tirea terenului pe supra sînt, de asemenea, ridi
la lucrările din cLmp, o a- aici au acţionat cu nă feţele prevăzute a fi în- cate. „Pînă la această dată
devărată întrecere în hăr — preciza Alexandru Zu-
nicie- şi calitatea lucrului. dor, primarul comunei, pe
Obiectivul principal este C.U.A.S.C. PESTIŞU MIC care l-am întîlnit în cîmp,
încheierea cît mai grab unde urmărea stadiul lu
nică a însămînţărilor la crărilor — aici, la Pestişu
toate culturile, inclusiv la dejde pentru a grăbi în sămînţale cu porumb. Ieri Mic, au fost însămînţate
porumb. „Ne-am propus cheierea însămînţărilor. şi această lucrare era rea ovăzul, orzoaica, sfecla
şi ne-am asigurat toate Astfel, culturile furajere lizată pe mai mult de 80 furajeră şi trifolienele pe
condiţiile tehnieo-organi- (lucernă, trifoi, borceag) la sută din'suprafaţa pla întreaga suprafaţă pre
zalorice ca pînă dumini au fost semănate în tota nificată. Trebuie să sub văzută, lucrări executate
că, 17 aprilie. — arăta litate. Mecanizatorul Haci- liniem preocuparea me în condiţii do bună cali
Ioan Furca, inginerul şef cu Luca a încorporat în canizatorilor, îndeaproape tate de mecanizatorul Va-
şl preşedintele C.A.P. Pes- sol, de asemenea, sămînţa coordonaţi de inginerul sile Nemeş, coordonat
întreprinderea de produ so retractare Baru. La presa tişti Mare — să încheiem de sfeclă pentru furaj pe şef, pentru calitatea lu permanent de Ileana Radu,
cu fricţiune automată se pregăteşte ua nou lot de pro de încorporat sămînţa în ultimele hectare. După ce
duse destinate combinatelor siderurgice. crului. Pe fiecare parce
sol pe întreaga suprafaţă au pregătit patul germina lă solul a fost bine mărun MIRCEA LEPĂDATU
Foto N1COLAE GHEORGHIU - planificată şi la toate cul tiv pentru cartofi, meca ţii şi nivelat, creîndu-se
turile". nizatorii Ioan Abordencei condiţii ca la însămînţare (Continuare în pag. a 2-a)
