Page 42 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 42
UKUMUL SUUAUbMULUI NF
La primirea în partid — activitate Importante surse de venituri
perseverentă, exigenţă sporită —• cum dovedeşte realita tivităţile anexe ne permit şi alţii, — se preocupă de H CON]
sînt
anexe
Activităţile
lucrări
unor
realizarea
de
să rezolvăm o scamă de
tea — surse de importan probleme, să achităm o cea mai bună calitate. nii.i: gi
Locatarii
Comitetul orăşenesc de treprinderile mecanică, în prezent, organizaţia te venituri băneşti pentru seamă de cheltuieli. în ter Confecţionăm uşi şi gea 2 din eadr
partid Orăştie, ca şi co chimică, „Vidra", de pil orăşenească de partid re unităţile agricole co ie men cît mai scurt. muri metalice pentru blo de blocui
mitetele de partid din dă, se ocupă de pregăti prezintă o pătiâme din organizează. Un exemplu Activităţile anexe sînt curile ce le construieşte Orăştie, c
rilo de în
unităţile economice, so rea celor care doresc să totalul populaţiei, şi mai elocvent în sprijinul a- organizate în aşa fel în G.I.G.C.L. Deva. Toate
ciali; şi din învăţămint au intre în rînclurile partidu bine de o treime din firmaţiei de mai sus este eît cheltuielile să fie cît comenzile au fost efectua- către Io a n
şi
acumulat o bogată expe lui şi sub alte forme: îi populaţia ocupată, înfăţi- cooperativa agricolă de mai mici. Si; caută si se 1e la timp, n-am avut nici şedinţe, adm
şiu,
rienţă în conducerea acti invită să participe la a- şîndu-sc ca o organizaţie producţie din Cristur. Gra-- reuşeşte să se evite orice un refuz de calitate pînă joritatea a
vităţii de întărire nume dunările generale ordi puternică, capabilă să con ţiana Tărăpoancă, conta risipă de materiale si de acum. (iunile d(
rică şi calitativă a rân nare, cu deosebire la cele ducă întreaga viaţă eco bilul şef al unităţii, ne energie. Ca urmare a Pentru anul 1988 C.A.P. 200 de tei, j:
consiliul
durilor partidului. în care se dezbat probleme nomică, politică şi social- spunea : Cristur şi-a planificat această zoi
Potrivit indicaţiilor şi ale producţiei, cu care pri eulturală a oraşului, aflat — în 1987 am avut în su obţină din activitatea
Si ni:r \
o r i e n t ă r i l o r dale de lej aceştia cunosc nemijlo in plină dezvoltare. Ea plan să realizăm prin ac anexă venituri în valoare CATOltULl
secretarul general al cit spiritul analitic, exi are şi o structură bună tivitatea de mică indus în fiecare unitate do două milioane lei. Cifra RE. După
p a r t i d u l u i , tova gent în care se dezbat după criteriul vîrstei şi trii; şi de prestări servicii agricola — activităţi respectivă va' fi în mod de Ia Sof
răşul Nicolae Ceauşeseu, problemele .şi se adoptă vechimii în muncă, ceea venituri în valoare de anexe şi de neîndoielnic realizată, în- c o n t a 1» i
C.P.A.D.M.
toate birourile organizaţii măsurile ce se impun în ce reflectă fidel structura 830 000 iei. Am obţinut trucît debutul în noul an vederile in
lor de bază întocmesc a- vederea perfecţionării ac populaţiei. S-n îmbunătă 1 988 000 lei, deci cu mult prestări servicii este promiţător. în prime nului trim
nual o perspectivă a tivităţii în domeniul a- ţit, de asemenea, structu mai mult decît nivelul pla le două luni din acest facerile d<
amănuntul,
acestei activităţi, urmă nalizat. ra pregătirii profesionale nificai. an veniturile obţinute si; ti vă, au fo
rind amănunţit posibilită Pentru pregătirea te şi de cultură generală, — Ce activităţi anexe acestui fapt, in anul 1987 ridică la 324 000 lei. Se aproape li
ţile de primire a noi meinică a celor ce soli crescând simţitor numărul are cooperativa agricola unitatea noastră a obţi preconizează ca atelierul contribuţie
la
această
membri de partid din rân cită primirea în partid membrilor de partid cu de producţie din Cristur nut beneficii în valoare de confecţii metalice să-şi avut-o lue
durile tuturor categoriilor prezintă însemnătate deo studii superioare .şi medii. — Un atelier de confec de 731 000 lei. extindă activitatea prin merciale !V
de oameni ai muncii. Bi sebită încadrarea lor în Comitetul orăşenesc, or ţii metalice, unul do pre Cele mai importante ve trecerea la confecţionarea Maria Mm
magazinele,
rourile organizaţiilor ' de cercurile învăţămîntului ganele de partid din toa fabricate, o unitate de nituri băneşti s-au reali de instalaţii sanitare pen achiziţii, s
bază au primit şi în cursul politico-idcologic, precum te unităţile acordă, în producere şi desfacere a zat, cum ne spunea conta tru locuinţe ce le execută de a se m (»ii
anului trecut un sprijin si în formele consacrate aceiaşi timp, atenţie spo gogoşilor şi o moară. bilul şef al cooperativei G.I.G.C.L. Deva. Atelierul re totală dt
consistent din partea co perfecţionării profesionale, rită educării comuniste, — Ce venituri au adus in atelierul de confecţii pentru prefabricate îşi va
mitetului orăşenesc, a co astfel îneît la intrarea în revoluţionare a tuturor fiecare 7 metalice. Şeful acestei u- extinde, do asemenea, pro l'I'Ell
misiei organizatorice a a- partid, mai ales tinerii, membrilor de partid, cu — Cele mai mari sinii nităţi, Dorin Dragolescu, ducţia, în funcţie de co
costula, mai cu scamă să beneficieze de o cît deosebire a celor nou realizate de atelierul con sublinia : menzile ce le va primi
sub forma instruirilor pe mai bună pregătire teo primiţi în rîndurilc parti fecţii metalice — 1 699 000 — Se lucrează in regim de la beneficiari . Trebu’o • 20,00
riodice, pregătirea dosa retică şi practică. dului, domeniu in care lei. Urmează apoi gogo- asemănător ce col din in precizat că .şi costurile 20,25 Prio
relor, a adunărilor gene Concepută şi organizată trebuie să desfăşurăm o şeria — 1G1 000 lei, pre dustrie. Oamenii noştri produselor sînt convenabi nomie o 2’
rale în care au avut şi în mod complex, activita activitate mai susţinută, fabricatele — 89 000 lei şi — dintre caro se remarcă le. O dală de beton costă progresulu
are loc discutarea cereri tea desfăşurată pentru amplă şi eficientă — aşa moara — 37 000 lei. Ve- Păun Predică, lonn Duma, 11,G5 lei, iar un element o| -ţării,
lor de primire. întărirea numerică şi ca cum a subliniat tovarăşul Petru Iona, Lorincz Boia de .bordură 10,75 lei. de la
De asemenea, s-au do litativă a rîndurilor par Nicolae Ceausescu la Ple Conducerea unităţii a- teritorial-o
vedit şi se dovedesc utile tidului a dat rezultate nara C.C. al P.C.R. din cordă o atenţie permanen • 21,00 P
repartizarea din timp a bune. în cursul anului 28—29 martie a.c. Vom tă bunului mers al activi măvară... I
celor ce aspiră Ia titlul trecut, organizaţiile eh; pune un accent mai mare tăţii atelierelor de mică ră romăm
de membru al partidului bază din întreprinderile şi pe însuşirea profundă a industrie şi prestărilor de Memoria
•pe lîngă comunişti cu ex instituţiile oraşului au documentelor Conferin ţei servicii. Se preocupă per • 21,30 C<
perienţă profesională şi primit în partid 217 noi Naţionale, a cuvîritărilor manent de aprovizionarea la r-'elul
cu un nivel politico-ideo- membri de partid, din rân secretarului general al cu materii prime — ci dezi rii
logic ridicat, pentru a-i durile celor mai diverse partidului, pe aplicarea în ment, metal, nisip ş.a. — socia,_ a f
ajuta să se familiarizeze categorii de oameni ai viaţă a principiilor şi do asigurarea la timp a Telejurnal
cu unele principii, norme muncii. Din totalul aces normelor eticii şi echită comenzilor, ca şi de evi derea proc
şi reguli alo vieţii de tora, 81. ia sută sînt mun ţii socialiste. denţierea strictă a consu
partid, să-şi ridice con citori, 8,1 la sută ţărani, Concomitent, vom acor-’ murilor şi a cheltuielilor,
tinuu nivelul de pregătire iar 10..8 la sută — ingi da un sprijin mai susţinut în acest fel se reuşeşte
profesională. pentru a neri, ' tehnicieni, econo organelor de partid în să se asigure buna desfă
deveni oameni de nă mişti, cadre din învăţământ, înlăturarea unor lipsuri şi şurare a activităţii în toa DEVA :
dejde în efortul colecti cultură, sănătate. De ase neajunsuri- ce mai există te atelierele, să se obţină Las Vegas
vului orientat spre reali menea, mai bine de ju în activitatea de întărire venituri băneşti impor logodnică
(Arta); I
zarea integrală a sarcini mătate din noii membri numerică şi calitativă a tante. Cucoana
lor de plan. de partid sînt femei, iar rîndurilor partidului, ast dern — a;
Toate birourile, organi 82 la sută provin din or fel îneît şi pe această TRAIAN BONDOR inimă (M
Totul se ]
zaţiilor de bază de la în ganizaţia U.T.C. cura) ;
cale să se afirme mai Trenul de
puternic rolul de condu le l-n (r
portul —
cător al organizaţiilor I.M.C. Deva, secţia ba Noiembrie)
înfăptuirea
o-
MECANISMUL ECONOMiCS-fiXĂNCiĂR noastre în şi sarcinilor lon celular autoclaviznt. nagan («'.
PENI: Dup
bicclivelor
lV.nlrti
re
determinarea
economico-socialc ce ne zistenţei la presiune, plată (Cui
CAN : Mar
• Cunoaştere • Aplicare • Eficienţă stau în faţă în anul 1988 probele iutii de introduse sînt ccafărul);
b.c.a.
mai
in
culţ. în p;
şi în perspectivă.
etuvă de eătre laboran PETRI LA:
ta Domniţa Dobrotă, în vieţi (Mu
TRAIAN MIHUŢ, vederea uscării. N1NOASA:
secretar nopţii (
URICANl:
Costurile de producţie al Comitetului orăşenesc mant^* —
de partid Orăştie
(Ret*
scală ăl
/ /»—r / .«ri-r / /■■■> t »mtmt g gmmmr / f *« * *
{Urmare din pag. t) nile au fost utilizate în şic); GUI
crobatele (
proporţie de 14,2 la sulă, INFORMAŢII DE LA C.E.C. KAŞTIE : 1
iar la secţia nouă — de CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMĂVARĂ riile I-II (
4 la sută. Aceasta expri , Casa de Economii şi asigură efectuarea siste- i (Flacăra) ;
chimică, sodă, sulfat de mă, mai exact, foarte suprafaţa ( Consemnaţiuni pune la matică a depunerilor fără * BAI: Visul
no (Casa
sodiu, acid sulfuric, oxid multe oro do stagnare a (Urmare din pag. 1) jumătate din dispoziţia depunătorilor ca depunătorul să se de- I HAŢEG:
de zinc şi alte materii utilajelor respective • planificată. La rîndul său, > printr-o largă reţea de u- plaseze de flecare dată x Rio (Daci
Drumul oa:
prime) o Depăşirea cote Lipsa, în anumite perioa Nicolae Gîşleanu muncea » n-ităţi, răspîndită pe tot la unitatea C.E.C,, aceste I Tu pac Am
lor alocate la energia c- de, a unor materiale im inginerul şef al coope la plantarea cartofilor, în- J teritoriul ţării — în muni- operaţii fiind făcute de * cultură);
grijindu-se,
împreună
cu
leclrică şi termică. portante pentru procesul rativei. Doresc să relev inginerul şef, să nu facă ( cipii, oraşe şi comune, în serviciul financiar al în- | Aripi spre
llevenind la producţia de producţie, datorită sla ' întreprinderi şl instituţii, treprinderii sau al insti- ' roşul); 11
şi cei 40 (
fizică — a cărei ncreali- bei preocupări pe linie de preocuparea conducerii u- nici un rabat; de la cali pe şantiere etc. — forme tuţiei la care acesta Iu- j riile I-II
zaro a declanşat, de aprovizionare • înregistra nităţii pentru sporirea tate. Dar, pentru a avea ' şi instrumente de econo- crează.
fapt, o adevărată reacţie rea unei mari fluctuaţii suprafeţelor însămânţate certitudinea unor produc t misire variate, asigurîn- Sumele astfel economi- '
negativă „în lanţ" — tre în 'forţa do muncă şi o cu plante de nutreţ. Ast ţii sporite, pe o anumită j du-se totodată o servire site sint înscrise în libre- |
buie să arătăm că acest indisciplină a.şijderea. (De fel, pe lîngă solele desti suprafaţă cartofii se plan operativă şi plină de soli tul de economii la ghi- x
tează şi manual, asigurîn- (
fapt exprimă grave nea pildă, în 1987 au fost în nate acestor culturi în citudine a depunătorilor şeul C.E.C. de la locul de 1 I'catru a
junsuri în organizarea în- cadrate în unitate un cîmp, au fost redate în du-se fertilizarea supli ' care apelează la servi- muncă sau la unitatea * ontinua si
1 regii activităţi producti număr de 484 de persoane circuitul arabil unele su mentară eu îngrăşăminte ( ciile C.E.C. C.E.C. unde s-a virat depu- I iă şi va
vi;. Dintre cauzele mai şi au părăsit unitatea 703 prafeţe de teren din in organice la fiecare cirib. >< Venind în intîmpinarea nerea. înscrierea în con- I rumoasă.
importante care au condus persoane, din care 239 cintele sediului unităţii şi La lucrarea respectivă au | dorinţei şi în interesul ce- tul curent personal a su- ? ual mult
îndu-se îi
la nerealizarea planului prin desfacerea disciplina fermei zootehnice, care ieşit un mare număr de î tăţenilor, Casa de Econo- nielor virate se efectuea- | reptat <
cooperatori
în
fizic menţionăm : e Pu ră a contractului de mun pînă acum nu au fost fo frunte cu din Josani, Ma- ( mii şi Consemnaţiuni a ză automat de unitatea J ipro sîîrş:
Aceste
suprafeţe
losite.
brigadiera
nerea în funcţiune a sec că !). au fost pregătite şi semă introdus o modalitate sim- C.E.C. Ia care este des- | ui local v
al va suit
ţiei noi de filare (în 198G) Faţă de situaţia arătată nate cu lucerna şi sfeclă ria Cursan, secretarul or I plâ de economise a sume chis contul. x arţarul su
de
partid
din
ganizaţiei
fără a avea asigurate, în mai sus, în ultimul timp unitate. lor de bani chiar Ia locul Suma consimţită să fie I iLcări 1<
totalitate, condiţiile p_en- colectivul de. muncă al furajeră, Laurenţiu Ţxrlea, J de muncă : „Depunerile depusă la C.E.C. poate * 0 km/h.
zootehnic,
or
brigadierul
tru desfăşurarea optimă a întreprinderii „Vîscoza" a ganizatorul grupei de Concomitent se acţiona | prin virament pe bază de fi oricînd majorată sau ) o minime
o între 2
procesului do producţie ® făcut eforturi intense partid şi deputat comunal ia pregătirea terenului x consimţămint scris". Depu- micşorată după dorinţă. ' :elc maxir
Noasigurarea din timp a pentru a depăşi situaţiile fiind cel care s-a zbătut, (loan Drăgan şi llio Gra- J nerile prin această formă Totodată, oricînd se poa- ţ 0 grade,
front
combustibilului necesar critice apărute în produc cu mult folos şi temei pen niţan), asigurîndu-se însămîn- I se pot efectua, ta alege- te anula consimţământul x llcate. DU
irumă în
pentru centrala termică ţia unităţii. Sub conduce tru reuşita • acesiei ac de lucru pentru re, pe libretul de econo- dat, fără vreo motivare, | ie văi.
pe timpul sezonului rece, rea şi îndrumarea per ţarea porumbului. Lucra mil preferat sau în contul întrucît depunerile la CdE.C. ,, ba munt
fapt ce a condus la dese manentă a organelor şi ţiuni". re care, de altfel, a şi I curent personal, benefl- au caracter strict volun- J ontinua r
cască. Ce
opriri accidentale o Defec organizaţiilor de partid’ Cum şi cooperatorii din demarat, mecanizatorul J ciind totodată de avanta- ta r. iabll, cu
ţiunile nu au lipsit nici de la I.F.A. „Vîscoza" Lu- Pestişu Mic .şi-au propus Eronim Stoica fiind cel | jele pe care C.E.C. le a- Sporind sistematic, lună w entuate
do la baia de filare şi peni s-au întocmit pro să finalizeze' însămînţările care a pus pînă ieri să- x cordă tuturor depunători de lună, depunerile pe I ilei, dîn
nici do la alte instalaţii grame complexe de mă în această săptămână, se mînţa sub brazdă pe a- lor, printre care : garanţia bază de consimţămint J iloua. Vîn
ectorul sv
aflate pe fluxurile de pro suri a căror înfăptuire acţionează pe mai multe proape 20 de ha. , .statului asupra sumelor scris (fa care se adaugă | ificări lo<
unităţi
ducţie, înrcgistrîndu-se in va duce, cu siguranţă, la fronturi de lucru. Astfel, în cele două condiţiile Î depuse, păstrarea secretu-, sumele provenite din do- x 0—80 km/
dici foarte scăzuţi de uti redresarea realizărilor pro odată încheiate însămînţă există, aşadar, lui asupra operaţiilor efec- bînzile acordate de C.E.C.) ţ
lizare. Astfel, la maşini ductive, la încadrarea în rile la culturile amintite, şi hotărîrea fermă a tu j tuate, dobînzi şi altele, depunătorii vor realiza în- *
le de filat s-a înregistrat cheltuielile planificate şi mecanizatorul Vasile Ne turor factorilor să se fi t Prin folosirea acestei semnate economii de,!
un indice de utilizare de desfăşurarea unei activi meş a trecut la semăna nalizeze în câteva zile î forme de economisire se bani.
numai 6,7 la sută. La li tăţi eficiente din ţoale tul inului, lucrare care, însămînţările la toate l____________ ______________ _
nia veche de filare maşi punctele de vedere. pînă ieri, a executat-o pe culturile.