Page 44 - Drumul_socialismului_1988_04

Pag. 4 DRUMUL bUCIAUbMULUl NR. 9 456 • MIERCURI, 13 APRILIE 1988

Vizita oficială de prietenie a tovarăşului DIN Ţ Ă R I L E S O C I A L I S T E
O PRAGA. — Ca răs­ tehnologic din Jena, A-
puns la exigenţele pro­ cademiei de Ştiinţe a
gresului
tehnico-ştiinţi- R.D.G. şi lucrătorii uzi­
Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa fic, electronica va cu­ nei din Pirna. Laserul
noaşte în aceşti ani în are o putere de 3—5 ki­
Cehoslovacia o dezvolta­ lowaţi şi îşi va găsi o
Elena Ceauşescu, in Australia fi, după cum urmîrid a largă aplicabilitate în
susţinută,
re
subliniază sectoarele de debitare a
agenţia CTK, sectorul metalelor, de prelucrare
cel mai dinamic în an­ fină a suprafeţelor unor
LA CENTRUL AUSTRALIAN PRIMIREA PRIMULUI-MINISTRU samblul industriei con­ piese şi subansamble me­
PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ AL STATULUI QUEENSLAND structoare de maşini în talice, ca şi în alte do­
care este încadrată. în menii, menţionează ADN
Şl INDUSTRIALĂ anul 1990, electronica
Preşedintele Republicii tuala vizită va marca, urmează să asigure, de O ULAN DATOR. —
(Urmare din pag. 1) T,a încheierea vizitei, Socialiste România, tova­ prin rezultatele sale, o altfel, peste 20 la . sută Consiliul de Miniştri al
p r e ş e d i n t e 1 e Nicolae răşul Nicolae Ceauşescu, contribuţie de seamă la din producţia acestui sec­ R.P. Mongole a adop­
tralieni şi dorinţa de a Ceauşescu şi tovarăşa a primit, marţi după- dezvoltarea multilaterală tor industrial. tat o rezoluţie privind
a legăturilor dintre Româ­
dezvolta această colabo­ Elena Ceauşescu au adre­ amiază, pe primul minis­ nia şi Australia, la întă­ dezvoltarea activităţii
rare. sat cuvinte de apreciere tru al statului Queensland, rirea prieteniei şi colabo­ O BERLIN. _ Specia­ cooperativelor de muncă
Au fost vizitate apoi li­ a realizărilor oamenilor de M. J. Ahern. rării dintre cele două ţări liştii în domeniul laseri- din ţară, pentru o mai
nele laboratoare. ştiinţă australieni. în numele guvernului lor din oraşul Pirna din
statului Queensland, pre­ şi popoare. R.D.G. au pus la punct bună punere în valoare
SOSIREA LA BRISBANE mierul a salutat cu multă în timpul convorbirii, primul lasor de mare a materiilor prime recu­
căldură vizita pe care desfăşurată înlr-o atmosfe­ putere de concepţie pro­ perabile în ramurile in­
în continuarea vizitei trecut în revistă garda de p r e ş e d i n t e l e Nicolae ră cordială, s-a' relevat cu prie, transmite agenţia dustriale şi în agricul­
oficiale pe care o efectu­ onoare. Ceauşescu, împreună cu satisfacţie faptul că s-a ADN. La realizarea lase­ tură, precum şi pentru
ează în Australia, la in­ Preşedintele' Nicolae tovarăşa Elena Ceauşescu, statornicit o bună conlu­ rului şi-au dat concursul îmbunătăţirea serviciilor
vitaţia guvernatorului ge­ Ceauşescu şi t o v a r ă ş a o efectuează în Australia, crare între companii din cercetătorii Institutului destinate populaţiei.
neral Ninian Martin Ste­ Elena Ceauşescu şi-au luat apreciind că aceasta se statul Queensland şi între­
phen, preşedintele Repu­ un călduros rămas bun înscrie ca un eveniment prinderi din România în
blicii Socialiste Româ­ de la guvernatorul gene­ domeniul cărbunelui. Por­
nia, tovarăşul Nicolae ral Ninian Martin Stephen politic major în cronica nind de la experienţa
Ceauşescu, şi tovarăşa şi soţia sa, de la primul raporturilor româno-aus- pozitivă şi progresele în­
Elena Ceauşescu au plecat ministru, Robert James tralienc şi, în acest con­ registrate în cadrul aces­
marţi după-amiază, la Lee Hawke, şi soţia sa. text, între România şi tei colaborări, s-a expri­
Brisbane, capitala stalu­ A fost exprimată, încă o statul Queensland. mat dorinţa ca, în timpul \
lui Queensland. dală, satisfacţia faţă de T o v a r ă ş u l Nicolae vizitei, să fie concretizate SE ÎNCĂLZEŞTE care, mult mai tirziu, ar \
Ceremonia plecării a a- în lîl n irea româno-austra- Ceauşescu a mulţumit pen­ noi căi şi modalităţi pen­ OCEANUL ? li dus la lormarea gala­
vut loc la baza militară liană la nivel înalt, faţă tru sentimentele şi urări­ tru promovarea cooperă­ Temperatura apei Ocea­ xiilor. O recentă sugestie s
aeriană Fairbairn, din de convorbirile purtate le exprimate şi a mani­ rii în domeniul minier şi nului Indian în anul care vine să modifice şi mai s
Canberra, înalţii oaspeţi sub semnul stimei şi în­ festat convingerea că ac­ în alte sectoare. a trecut s-a ridicat in me­ mult acest tablou, deoare­
fiind conduşi de la reşe­ ţelegerii reciproce, al prie­ die cu o jumătate de grad, ce reiese că aceste corzi
dinţă pînâ la aeroport de teniei. peste nivelul înregistrat in cosmice ar putea li supra-
guvernatorul general al La Brisbanc, preşedin­ DINEU OFICIAL mod normal - comunică conductoare. Altfel spus, i
Australiei şi soţia sa. tele Nicolae Ceauşescu şi staţia naţională de meteo­ particulele încărcate ar s
La sosirea pe aeroport tovarăşa Elena Ceauşescu In onoarea preşedintelui în timpul dineului, des­ rologie din apropierea ora­ putea, in Interiorul a- \
o gardă militară a pre­ au fost întimpinaţi cu Republicii Socialiste Ro­ făşurat într-o atmosferă şului Vakua, de pe Insula cestor zone, să circule fără
zentat onorul. A fost into­ deosebită cordialitate de mânia, tovarăşul Nicolae cordială, p r e ş e d i n t e l e Mauriţiu. Această anoma­ a întilnl vreo rezistenţă. S
I
nat Imnul de stat al Ro­ VValter Campbell, guver­ Ceauşescu, şi a tovarăşei Nicolae Ceauşescu şi pri lie se explică, după păre­ Efectele ar putea atunci
mâniei, în timp ce în semn natorul statului Queen- Elena Ceauşescu, guvernul mul ministru al statulu rea oamenilor de ştiinţă, aduce soluţii la întrebările
de salut au fost trase 21 sland şi soţia sa, precum statului Queensland a o- prin fenomenul „El Nino", rămase încă fără răspuns,
de salve de artilerie. şi de primul ministru, ferit, marţi, un dineu o- Queensland, M. J. Ahern care a fost descoperit re­ cum sînt accelerarea ra­
Şeful statului român a M. J. Altern, şi soţia sa. ficial. au rostit toasturi. zelor cosmice, crearea de
lativ recent şi relativ pu­
ţin studiat. impulsuri gamma sau expli­
carea
Este vorba despre for­ sarilor. mecanismului qua-
măsuri concrete, inclusiv Geneva - menţionează a- propagare a culturii (fil­ marea, la sfîrşitul fui de­
în ceea ce priveşte extin­ genţia TASS. me, televiziune etc.) din cembrie, in partea de est DATABANKA
BiJSOsSS derea cooperării econo­ Ş STOCKHOLM. - Par­ statele industrializate este a Oceanului Pacific, a cehoslovaci a Intrat un nou
In
ziariştilor
limbajul
unui puternic curent cald.
mice internaţionale.
de a menţine într-o stare
Secretarul general al ticipanţii la lucrările con­ de dependenţă spirituală Cunoscuţi meteorologi din- cuvînt „Databanka", oii-
ciaj „Sistemul automatizat
O.N.U., Javier Perez de ferinţei Asociaţiei interna­ ţările in curs de dezvol­ tr-o serie de ţări sînt în­
® CIUDAD DE GUATE­ Cuellar, a adresat un me­ ţionale a juriştilor împo­ clinaţi să-l acuze pe ,,EI de informaţii ziaristice".
MALA. — La Ciudad de saj participanţilor la con­ triva armelor nucleare - tare, a declarat scriitorul Nino" (,,copilaş", in limba Sistemul Inaugurat recent
Guatemala au început lu­ ferinţă. organizaţie nou creată - nigerian Wole Soiynka, spaniolă) de schimbarea este înzestrat cu un sec­
crările celei de-a 79-a au adoptat un apel adre­ laureat al premiului No- bruscă a climei în dilerile tor de aparataj informaţio­
Conferinţe a Uniunii In­ Ei GENEVA. - Un re­ sat conducătorilor S.U.A, bel pentru literatură. Luînd puncte ale planetei, de nal amplasat in clădirea
terparlamentare, la care prezentant oficial al Orga­ şi U.R.S.S. în care se ex­ cuvîntul în cadrul unui apariţia creioanelor pusti­ redacţiei ziarului „Rude
!
iau parte peste o sută de nizaţiei Naţiunilor Unite, primă necesitatea ca fo­ simpozion internaţional la itoare, inundaţiilor şl a Provo" care a şi transm s
delegaţii reprezentînd gru­ citat de agenţia TASS, a losirea armelor nucleare Lisabona, el a arătat că altor calamităţi. de altfel informaţia.
purile parlamentare na­ anunţat că semnarea a- sau ameninţarea cu folo­ adoptînd anumite forme In prezent, specialiştii _ Databanka permite ob­
ţionale. Din ţara noastră cordurilor cu privire la re­ sirea lor să fie declarate culturale specifice occiden­ din Vakua continuă cerce­ ţinerea foarte rapidă de
participă o delegaţie con­ glementarea politică a în afara legii. Juriştii con­ tului — cum ar fi grupu­ tările. Ei studiază, printre informaţii, deocamdată de
dusă de Marin Ivaşcu, vi­ problemei afgane va avea sideră necesar să fie mo­ rile de muzică rock — ţă­ altele, influenţa lui „El aproximativ 20 000 de do­
cepreşedinte al Marii A- ioc la 14 aprilie, la Gene­ bilizate eforturile pe plan rile africane îşi pierd iden­ Nino" asupra proceselor cumente şi informaţii refe­
dunâri Naţionale, pre­ va. La ceremonia semnării mondial în vederea înfăp­ titatea culturală şi se pro­ meteorologice, . care se ritoare la viaţa politică in­
şedintele Grupului Român vor participa secretarul tuirii acestui obiectiv. duce o adevărată coro­ produc deasupra Insulei ternă şi internaţională. Deşi
din Uniunea Interparla­ general al O.N.U., Javier Participanţii la reuniune ziune spirituală. Soiynka a Mauriţiu. Nu este exclus aparatajul funcţionează
mentară. Perez de Cuellar, din ini­ au adresat, de asemenea, subliniat importanţa păs­ ca acest fenomen ,să lie, doar parţial, el permite
de acum realizarea unei
In intervenţia sa, pre­ ţiativa căruia au început, un apel secretarului gene­ trării de către ţările în intr-un fel, legat de sece­ şi exactităţi
ta puternică resimţită în operativităţi
şedintele Consiliului Uniu­ în 1982, negocierile indi­ ral al O.N.U., Javier Perez curs de dezvoltare' — ti­ insulă In ultima perioadă. sporite in activitatea ziaris­
nii Interparlamentare, Hans recte afgano-pakistaneze, de Cuellar, în care se ex­ După cum scrie revista tică şi, in consecinţă, a
Stercken, a salutat efor­ precum şi ministrul aface­ primă sprijinul deplin faţă nere naţiuni independente „¡.’Express", în ultimele unei calităţi sporite a
turile care se fac pe plan rilor externe al U.R.S.S., de activitatea organizaţiei — a propriilor tradiţii de două decenii, asemenea informării cititorului. La
mondial pentru dezarmare Eduard Şevardnadze, şi pentru promovare a păcii cultură şi limbă, a carac­ perioade secetoase s-au sistemul menţionat aderă
terului lor specific.
şi pace. El a spus că pro­ secretarul de stat al S.U.A., şi securităţii şi pentru con­ succedat cu regularitate treptat şi alte redacţii
cesul eliminării din Euro­ George Shultz. Uniunea solidarea legalităţii inter­ in Mauriţiu. De trei ori, din Praga şi Bratislava.
pa a rachetelor nucleare Sovietică şi S.U.A. acţio­ naţionale. autorităţile au fost nevoile CHITOSANUL - [
cu rază medie şi mai nează în calitate de ga­ BUSONI să reglementeze cu stric­ IN AJUTORUL PLANTELOR
scurtă de acţiune trebuie ranţi internaţionali ai în­ ® LISABONA. - Scopul teţe consumul de apă. Cercetătorii de la Uni­
continuat şi însoţit de alte ţelegerilor realizate la urmărit de mijloacele de versitatea de stat din
STRANIILE „CORZI Washington au descoperit
COSMICE" că substanţa denumită chi-
După cum scrie revista tosan - un compus pre­
„La Recherche", Universul zent in carapacea crabilor
Creşte datoria ţărilor lari, însă economia a- ger, această cotă se ri- suficiente pentru solu­ ar li populat cu realităţi şl a altor crustacee —
cestor ţări este mai dez­ dică la 50—60 la sulă. ţionarea problemei. stranii, ■ denumite „corzi protejează griul de atacul
în curs de dezvoltare voltată în comparaţie cu în 1985—1986 valoarea în 1986, scrie „Le cosmice". Cel puţin aşa ciupercilor microscopice.
cea a statelor din Afri­ exporturilor ţărilor afri­ Monde Diplomalique", prevăd unele teorii ale Tratarea semănăturilor a-
Publicaţia pariziană ca, dependente în tota­ cane a scăzut cu 12—20 statele africane situate Marii Unificări (teorii ale duce un spor de produc­
Le Monde Diploinatique'‘ litate de preţurile la la sută. Dezvoltarea A- la sud de Sahara au plă­ fizicii particulelor). Ar li ţie cuprins intre 10 şi 20 la
relevă într-un recent tit în contul datoriilor vorba de zone microscopi­ sută. Aplicarea chitosanului
articol că datoria exter­ lor externe 13,7 miliarde ce ale Universului, unde face inutil orice alt tra­
nă â ţărilor în curs de D1N PRESA STRĂINĂ dolari, în timp ce noile aspectul lizlc ar II rămas tament antilungic. După
dezvoltare depăşeşte as­ împrumuturi contractate aşa cum era acum 15 mi­ cinci ani de testări,
tăzi suma de un miliard în vederea impulsionă­ liarde de ani. Văzute din s-a dovedit că chito-
de dolari. Situaţie dra­ materiile prime pe piaţa fricii este frînată, tot­ rii dezvoltării acestor exterior, aceste zone ar sanul sporeşte rezisten­
matică s-a creat în mod mondială. Pentru acope­ odată de calamităţi na­ apărea sub forma unor ţa plantei, declanşind
11 mi­
special în Africa, deşi, rirea dobînzilor la da­ turale, de războaie, de ţări au însumat începînd filamente foarte lungi, consolidarea rădăcinel şi
liarde
dolari.
din punct de vedere pro­ toriile contractate, ţări­ lipsa unei baze economi­ cu anul 1982, ţările Afri­ foarte line şi foarte dense, îngroşarea tufpinei. Acest
centual, ţărilor conti­ le africane sînt nevoite ce ' moderne. Amînarea care se deplasează cu vi­ nou produs interesează in­
nentului le revin 20 la să cheltuiască circa 30 plăţilor la datoriile mai cii au plătit cu 8,3 mi­ teze apropiate de cea a dustria fitosanitară, In ca­
sută din totalul volumu­ la sută din veniturile liarde dolari mai mult luminii. drul căreia se manifestă
lui datoriilor externe. vechi şi reducerea într-o decît au primit din Din existenţa lor ar re­ tendinţa de a înlocui sub­
Datoria ţărilor din Ame­ realizate din exporturi, oarecare proporţie a do­ surse externe, menţio­ zulta electe numeroase, şi stanţele chimice poluante
rica Latină însumează iar pentru unele state, bînzilor la împrumuturi nează publicaţia. („Le mal ales crearea de fluctua­ cu tehnici biologice de
circa 400 de miliarde do- cum ar fi Ghana şl Ni- sînt măsuri cu totul in­ Monde Diptomatique". ţii in densitatea Universului, protecţie a plantelor.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclel, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob I 44085 I
REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA! 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr.35. Telefoane! 11275, 12157, 11585. Teîexi 722B8. TIPARUL! Tipografia Deva, str. 23 Aug ust, nr. 275.