Page 46 - Drumul_socialismului_1988_04

UKUMUL bUUALIbMULUI

»KOtETaoi amóme rLnemin-vii

... RUMl

TE.
SOCIALISMS oraş
mer;
lui
friui
repr
i.M.l
Metal cu ... caiculatoru! f Inteligenţa tehnică între
ra“,
taro;
alte
Judeţul nostru are volum mare de studii şi rate de măsură şi regla­ Deva, mulţi alţii. Este insti
multe unităţi miniere spe­ experimentări. Practic, re, iar altele care exis­ necesar, totodată, să adu­ lucrează ţiner
cializate în extracţia şi s-a făcut o completă şi tau (debitmetre, traduc- cem calde mulţumiri spe­ tură
nare
prepararea minereurilor, n complexă analiză de pro­ foare de putere activă, cialiştilor din LF.I.N. Bu­ într-o recentă discuţie ductive —, la C.T.E. Min­ oiştii
altor substanţe minerale ces pentru minereul cu­ robinete de reglaj etc.) au cureşti, care ne-au dat cu Vasile losif, responsa­ tia se poate vorbi de o trei
utile. Obiectivele strate­ prifer „de Deva". Într-Un fost doar perfecţionate şi un ajutor de nepreţuit prin bil cu problemele de in­ bună experienţă, dobîndi- clarii
şoar;
gice ale actualului cinci­ fel, am plecat de la verificate in condiţii mi­ conceperea unor aparate vestiţii şi inovaţii la Cen­ tă prin strădanii perseve­ tiv a
nal, precum .şi sarcinile zero..." nereşti. Unele dintre a- esenţiale pentru trecerea trala termoelectrică Min- rente şi responsabile, prin brieli
trasate de secretarul ge­ — Deducem că locul parate — pur şi simplu pe calculator a procesu­ ’ tia, ne-am exprimat păre­ soluţii ingenioase şi idei Circ?
C.F.I
neral al partidului, tova­ ales pentru cercetare a vitale pentru automatiza­ lui de preparare. Mai rea că activitatea de crea­ îndrăzneţe, puse în slujba Au
răşul Nicolae Ceauşcscu, fost chiar secţia pentru rea şi trecerea pe calcu­ mult, analizorul de granu- ţie tehnico-.ştiinţifică de producţiei. Astfel, la „Sa­ două
privind sporirea continuă prepararea minereurilor lator a preparaţiei mine­ laţie realizat pentru ex­ aici şi-a mai pierdut din... lonul inovaţiilor şi inven­ Corii
a. bazei de materii prime, de la Mina Deva. Cum reurilor — s-au realizat perimentul de la Deva strălucirea de altădată. ţiilor" din anul 19B7, or­ panii
Ungi
au impus o gîndire mai aţi început, care au fost de institutul nostru in este primul aparat de a- în replică, ne-a adus ganizat la Oradea, una rea
penetrantă din partea obiectivele iniţiale ? colaborare cu alte foruri cest fel din ţara noastră, argumente: „Noi zicem dintre inovaţiile cnsrgeti-
celor ce răspund de valo­ — Ne-am propus să ve­ de cercetare ştiinţifică în final, am vrea să fa­ că, în cursul anilor, am cienilor de la Mintia a MUiN
rificarea superioară a mi­ dem toate „mărimile" de din ţară. cem pe această cale şi acumulat o bună expe­ ocupat locul al III-lea pe in foi
nereurilor extrase, în­ bază ce trebuie măsurate — Vă rugăm, tovarăşe un mic apel... rienţă in acest domeniu. ţară. Este vorba despre lesei)
biroi
deosebi a celor cu un — Am reţinut, tovarăşe La biroul nostru vin încă „Semnalizarea scăderii in­ siliul
conţinut mai scăzut de inginer — şi dorim să mulţi oameni — munci­ tempestive a nivelului de în c
s-a
metal. Prin urmare, din l.C.I.T.P.L.C.I.M. D E V A subliniem acest lucru •— tori, maiştri, ingineri — ulei în rezervoarele de anim
necesităţi majore ale e- că praparaţia de la Mina cu diferite idei, propu­ ulei ale turbinelor cu cetăţ
conomiei noastre naţionale, Deva a devenit deja o zie
miei,
Centrala minereurilor De­ şi, apoi, să le identificăm inginer, sa enumeraţi şcoală-laborator pentru în­ neri, soluţii ; le ascultăm, abur", aparţinând ingine­ roşi
va a pus în faţa colectivu­ pe acelea care trebuie re­ eîţiva oameni — sîntem treaga preparaţie româ­ le dezbatem, pe cele mai rului Arcadie Bartiş şi cetăţ
lui l.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva glate, astfel incit să per­ siguri, dintre eei foarte nească de minereuri. valoroase le reţinem, după valorificată cu o eficienţă hu (ie
— institut ce-i aparţine — mită operatorului sau con­ mulţi — care au pus umă­ Acum, care este apelul ? nişte criterii precise (grad de 300 000 lei pe an. liznrt
revin
o temă inedită: îmbună­ ducătorului de proces cu­ rul la înfăptuirea temei — Adresăm tovarăşilor an
tăţirea procesului tehno­ noaşterea permanentă, în de cercetare respective. de la LF.I.N. Bucureşti Jurjo
(Şim<
logic de preparare a mi­ timp util. a activităţii de — Ii citez pe cei din rugămintea de a fi în C.T.E. M I N T I A nesci
nereurilor prin automati­ preparare şi să poată in­ judeţ : ing. Horia Sîrbu, continuare alături de noi, te, T
zarea şi conducerea a- terveni prompt acolo unde şeful secţiei preparare de în sensul perfecţionării a- besci
cestuia cu ajutorul cal­ este necesar. Analiza a la Mina Deva, inginerii paratelor respective, con­ Lazăi
ştefo
culatorului de proces. însemnat verificarea gra­ Ioan Frîncu şi Adrian form observaţiilor efec­ de noutate, posibilităţi de Ca realizări deosebite, bum
„Tema — mărturiseşte ing. dului de instrumentaţie a Nag'y, tot de la prepara- tuate în timpul funcţio­ aplicare, eficienţă concre­ im ultima vreme, pot fi mulţi
Pompiliu Nariţa, şeful procesului’ (dotarea cu ţie, inginerii Evanlia Ilie, nării practice. Numai ei tă), care sînt apoi in­ amintite şi „Tehnologia
compartimentului automa­ aparate de măsură) şi Valentin Schmidt, Sebas- sînt în măsură, să aducă cluse în planul termntic de descărcare şi preluare
tizări din l.C.I.T.P.L.C.I.M. existenţa elementelor de tian Doica, chimist Dorian aceste îmbunătăţiri de pe al comisiei inginerilor şi a cărbunelui energetic în
Deva — ne cerea să ob­ reglare. Turcu, tehnicienii Ludovic urma cărora ar avea de tehnicienilor, urmîndu-şi, centralele electrice", con­
ţinem mai mult metal Molnar şi Vasile Başa cîştigat baza indigenă de mai. departe, firul mate­ cepută de dr. ing. Florea
extras cu ajutorul calcu­ — M»ii concret, ce s-a — de la I.C.I.T.P.L.G.I.M., materii prime, economia rializării, al punerii în Bere.ş şi ing. Ionn Păuna ©
latorului şi ne-a solicitat făcut ? apoi, inginerii Teofil Mîr- noastră naţională. practică. (de la l.S.P.E. Bucureşti) 20,25
din plin imaginaţia. A — S-au identificat şi za şi Samoilă Lupu de la — Şi cîte au fost puse şi ,.S i m u l a t o r u l RAR" nomi
determinat, totodată, un comandat o serie de apa- oficiul de calcul al C. M. MARIN NEG Off À în practică în ultimii ani? (reanclanşare automată ra­ eticii
— La ora actuală se pidă), avîndu-i ca autori •«ote
aplică 18 inovaţii, avîndu-i pe subinginerul Nicolae Rorru
Mai uşor, mai ca autori pe şase munci­ Panţa şi pe electricia­ fără
o 2
tori, patru maiştri şi nouă nul Liviu Ţintea. Prin 22,00
însumînd
o
a
economic ingineri şi economică a- creşterea substanţială la gram
productivităţii
eficienţă
muncii
nuţilă de aproape 2,4 mi­ operaţia de descărcare şi
în puţinii ani de când sistem greoi de descărca­ lioane lei. Sigur însă că preluare a cărbunelui şi
fiinţează, Brigada de pro­ re a buncărelor de mine­ la realizarea lor finală au economiile însemnate de c
ducţie Mintia, din cadrul reu. Se deschideau ma­ contribuit mult mai mulţi combustibil şi energie,
Carierei miniere Veţel — nual, ocupau multă for­ oameni ai muncii din prima inovaţie are o efi­ di;’
Mintia, şi-a dezvoltat şi ţă de muncă, se pierdeau termocentrală. în majori­ cienţă de 3,5 milioane lei I/us
îmbunătăţit considerabil cantităţi apreciabile de tate, temele propuse au Secro
(Arta
activitatea, conferindu-i, concentrat. Rezolvarea vizat modernizarea şi auto­ pe an, iar cea de a doua Cuco;
cu fiecare an, indici su­ stătea în manile noastre, matizarea unor fluxuri de de 326 650 lei. asigurînd dern
periori de calitate şi efi­ în puterea noastră. Au producţie, sporirea pro­ continuitate în funcţiona­ inimă
Totul
cienţă. gă'sit-o şi aplicat-o mais­ ductivităţii şi diminuarea rea agregatelor şi instala­ căra)
— Preocupările noastre trul Constantin Dumitres- eforturilor fizice, asimila­ ţiilor, prin rapiditatea cu Trem
majore au vizat continuu cu şi oamenii din subordi- rea de repere şi piese de care se pot efectua pro­ le I-
oortu
modernizarea proceselor nea sa — de la atelie­ bele în instalaţii. / ■vier
de producţie şi perfecţio­ rul electromecanic al bri­ schimb — menită să di­ Aşadar, experienţă pozi­ £ar
narea reţetelor de fabri­ găzii. Au conceput şi minueze importul —, creş­ tivă în creaţia tehnico- ,'KNl
caţie, în scopul uşurării realizat un sistem de des­ terea siguranţei în func­ Vega:
CAN
muncii oamenilor, creş­ chidere şi închidere auto­ ţionare a agregatelor şi ştiinţificâ există la C.T.E. (I«uci
terii productivităţii şi a mată, simplu şi uşor, dar instalaţiilor. Mintia. Ea trebuie doar 1 JCSCl
rul);
Intr-adevăr, în amplul preluată şi aplicată şi în unei
şi importantul proces al alte unităţi similare, in URIC
C.M. VEŢEL - MINTIA creaţiei tehnico-ştiinţifice manţ<
După «absolvirea liceului de industrie uşoară, tînăra funcţie de condiţiile teh­ (Rete
Mariana Afrem s-a încadrat Ia secţia din Hunedoara a — domeniu indispensabil şeaiă
întreprinderii „Vidra“ Oră.ştie. l a numai cinci ani după nice şi materiale concrete. $»«) •
randamentelor de extrac­ şl foarte economic. Nu aceasta se numără printre lucrătoarele cele mai pricepute al dezvoltării şi bunului croba
din atelier.
llAŞ'I
ţie a metalelor din mi­ se mai pierde nici un mers., al activităţii pro- DUMITRU GHF.ONEA birii
nereuri — ne spune ing. gram de concentrat. Deo­ tren
Ileana . Gican, adjunctul camdată am aplicat solu­ căra)
Visul
şefului de brigadă. în ţia doar la un buncăr, (Casa
acest sens, două au fost însă o vom generaliza. . Microhidrocentrală artizanală TEG :
direcţiile principale dc Al doilea exemplu este (Dacii
mul
acţiune în care am acu­ experimentarea .şi apoi in­ Gherasim Bărâştean este naturale favorabile exis­ aşezat pe capre, se multi­ protecţie ce va închide Aripi
mulat oarecare experien­ troducerea în reţetă a muncitor la Secţia de tente în satul Ştei. Pen­ plică prin alte două axe roata, transmisiile şi gene­ reşul)
ţă. Mă refer la pregătirea reactivului RC 24. Ce în­ producţie industrială Ha­ tru aducerea apei nece­ cu ajutorul curelelor multi­ ratorul pentru evitarea ba st r;
personalului muncitor şi seamnă aceasta? înlocui­ ţeg (subunitate a A.C.H. sare am avut în vedere plicatoare. Astfel, mişca­ deteriorării lor sau a u-
la îmbunătăţirea tehnolo­ rea xantalului (reactiv Rîu Mare-Retezat). Zilele două aducţiuni : una in­ rea de rotaţie acţionează nor accidente. Am pri­
giei aduse instalaţiilor. mai scump) cu un produs trecute ne-a vizitat la re­ ferioară cu o lungime de un dinam de curent con­ mit un sprijin preţios din
_ Mai concret, vă ru­ secundar (deci mult mai dacţie şi ne-a vorbit des­ 20 m şi diametrul de 270 tinuu cu autoexcitaţie. partea consiliului popu­
găm. ieftin), care a condus la pre o microhidrocentrală mm, iar alta, superioară, Legătura cu transmisia sc lar comunal şi a... veci-,
__ Pentru a asigura creşterea randamentului artizanală pe care a con­ lungă de 160 m şi cu dia­ face printr-un cuplaj elas­ nilor mei, cărora ie adm
Pen
fluenţă activităţii produc­ de extracţie la cupru cu struit-o, recent, cu forţe metrul de 160 mm. Dife­ tic, astfel că dinamul poa­ mulţumiri. După ridica­ fi in
tive şi operativitate în şase procente. Această proprii. Acest mic „c- renţa de nivel realizată te fi uşor scos şi pus in rea barăcii de protecţie cu c-
soluţionarea eventualelor Îmbunătăţire a reţetei de biectiv energetic" se află vă invităm la... punerea petit.
pi taţii
dereglări tehnice, ne-am prelucrare a minereurilor în satul Ştei (comuna în funcţiune definitivă a ploaie
străduit şi am reuşit să de cupru am realizat-o îm­ microhidrocentralei. Pro­ earact
policalificăm mai mult de preună cu inginera Ro- Densuş) — unde îşi are ÍN SATUL ŞTEI bele au fost trecute eu soţi t e
cări c
BO la sută din efectivul dica Ştefănescu, Sintem gospodăria Gherasim Bă- brio ! cl iţi i •
forţei de muncă. Adică, angajaţi în continuare în răştean —, iar apa care încheiem aici rîndurile cant it
operatorii au devenit şi alte perfecţionări ale pro­ învîrteşte turbina este despre această construcţie surată
laboranţi şi sudori şi e- ceselor tehnologice, menite rîul Galbena. Mai bine-zis, osia de 2,5 m. Apa vine funcţiune. Şi ceea ‘ ce lăudabilă, cu precizarea l/mp.
lectromecanici, fiind în să determine, de aseme­ un canal, o aducţiune direct într-un bazin de este mai important : ten­ că am fi bucuroşi să pu­ moclei
de 50-
măsură. în caz de nevoie, nea, uşurarea muncii şi „trasă" din apa Galbena. echilibru cu reglare de siunea curentului „izvorît" tem scrie despre cît mai torul
să lucreze în toate aceste creşterea productivităţii, Dar să-l lăsăm pe autorul debit, situat deasupra tur­ din această microhidro­ multe iniţiative de acesl din v
meserii. Este deja un reducerea costurilor de microhidroceritralei să ne binei. De aici se acţio­ centrală este de 220 volţi, fel. în mod deosebit ne-nr minin
între
bun cîştigat, căruia vrem producţie şi sporirea oF- vorbească. nează turbina prin apa iar puterea de maximum interesa ceva despre cen­ colo i
sâ-i adăugăm noi valori. cienţei economice. „ ...T-deca unei astfel de co cade în paletele unei 5 k\V". 10 gr
— Iar din punct de ve­ Cînd oamenii gîndesc şî construcţii mi-a venit de roţi de tip grădinăresc. — Nu mai rămîne, to­ tralele electrice eoliene,
dere tehnic... caută soluţii, roadele mun­ la sarcinile actuale privind (Roata are diametrul de varăşe Bărăştean, decît la, gîndiţi-vă : vin tul nu
— M-aş opri doar la cii nu întîrzie. folosirea tuturor resurse­ 1 900 mm şi cuplele sint să vă întrebăm ce mai poate fi pus la treabă ? IE
două exemple. Pînă nu lor energetice existente, late de 600 mm). Turaţia este de făcut ? M. LIVEZEANU
de mult lucram cu un G. DINU precum şi de la condiţiile roţii, montată pe un ax — O mică baracă de