Page 49 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 49
vizita OTiciaia oe prietenie
if ^ i tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
împreună cu tovarăşa
V=3
O C I A L I S M U L Elena Ceauşescu, în Australia
A
I S
B
PRIMIREA
E
N
A
R
P
L
B
R
E
D
Republicii
Preşedintele
OBGMI flt COMITETULUI JUDtTtftM HUNEDOARA Al P C. Socialiste E C România, A tova I N vînd că pleacă cu cele mai PRIMULUI-MINISTRU
frumoase
despre
impresii
AL STATULUI
Nicolae
Ceauşescu
răşul
C O N S I I I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N şi tovarăşa Elena Ceauşescu convorbirile cu purtate la AUSTRALIA DE VEST
Brisbane
guvernatorul
şi-au încheiat, joi, 14 a- şi premierul statului Que
prilie, vizita la Brisbanc, ensland, cu conducerile u-
Anul XL, nr. 9 458 VINERI, 15 APRILIE 1988 4 pagini — 50 bani statul Queensland, plecînd nor companii miniere. ^ Preşedintele Republicii
spre Perth, capitala sta De ambele părţi s-a Socialiste România, tova
tului Australia de Vest. subliniat că întîlnirile şi răşul Nicolae Ceauşescu,
Vizita în statul Queen convorbirile de la Bris împreună cu tovarăşa
Hotărârile Conferinţei Naţionale a partidului-program de muncă sland s-a desfăşurat, ca şi bane se constituie într-o Elena Ceauşescu, a primit,
la Canberra, capitala Aus importantă contribuţie la joi, la Perth, pe Peler
pri-
sub
celor
semnul
şi de lupii al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii traliei, bune auspicii pentru ridicarea relaţiilor dintre M’Callum Dowding, statului
al
mul-ministru
cele două ţări la un nivel
mai
evoluţia viitoare a rapor superior, la afirmarea a- Australia de Vest.
turilor da prietenie şi co cestora ca raporturi re Primul-ministru Petei-
laborare dintre popoarele ciproc avantajoase ce se M’Callum Dowding a mul
în „anticamera" şantierelor acţionează celor două ţâri, al stimei pot statornici şi dezvolta, ţumit pentru primirea a-
şi înţelegerii reciproce. indiferent de distanţa geo cordată şi a subliniat in
Cu această convingere, grafică, de deosebire de teresul cu care a fost aş
oameni de ... linia î n t î î ! guvernatorul şi premierul sisteme social-politice. teptată vizita oficială a
statului Queensland au Conduşi, la plecare, pc preşedintelui Nicolae
ţinut să sublinieze, înain aeroportul din Brisbane, Ceauşescu, împreună cu
Secţia de producţie in tehnologiilor de lucru şi sens, cîteva rezultate în tea plecării distinşilor oas de guvernatorul Walter tovarăşa Elena Ceauşescu,
dustrială a I.A.C.R.S. Hu a produselor, creşterea scrise în bilanţul anului peţi, satisfacţia lor pen Campbell şi doamna Geor în Australia .şi — în acest
nedoara este furnizorul calităţii reperelor, spori trecut: depăşirea produc tru înţelegerile la care gina Campbell, precum şi cadru — în statul Austra
principal de repere şi ma rea productivităţii muncii ţiei marfă cu 2,55 la sută, s-a ajuns cu prilejul vizi de premierul M. J. Ahern, lia de Vest. El a apre
teriale pentru activitatea şi eficienţei economice. De a productivităţii muncii tei în ce priveşte extin p r e ş e d i n t e l e ■ Nicolae ciat că aceasta va marca
întreprinderii. Un adevărat asemenea, avem un colec- cu 1,23 la sută, reducerea derea cooperării economi Ceauşescu şi tovarăşa
„izvor" a cărui forţă se ce dintre companii din Elena Ceauşescu şi-au luat Un nou şi important mo
măsoară, pe de o parte, Brisbane şi întreprinderi un călduros rămas buh ment în extinderea pe
în lei, tone şi metri cubi, fititm şl calitate Ifi realizarea româneşti. de la gazde, care i-au multiple planuri a conlu
iar pe de alta în puterea I N V E S T I Ţ I I L O R Preşedintele Nicolae salutat cu sentimente de crării româno—australiene.
de „bătaie" a programe Ceauşescu şi tovarăşa caldă prietenie şi le-au Preşedintele Nicolae
lor angajante cărora le Elena Ceauşescu au mul urat o vizită cît ulai plă Ceauşescu a relevat că
dau viaţă cei peste 200 de tiv închegat şi harnic, for cheltuielilor la 1000 lcl ţumit pentru primirea ce cută, în continuare, în vizita efectuată în Aus
oameni ai secţiei, din ca mat din muncitori cu o producţie cu 30 lei şi ob le-a fost rezervată, rele- Australia. tralia exprimă dorinţa ce
re mai mult de jumătate bună pregătire politică şi ţinerea, pe această bază, lor două ţări de a dezvolta
sint comunişti. „Structura profesională, cu experien dar şi prin reducerea con S O S I R E A LA P E R T H relaţiile de prietenie şi
organizatorică, asemănă ţă solidă de producţie. sumurilor specifice, a unor In cadrul vizitai oficia M’Callum Dowding, prim- colaborare, care în ultimii
toare cu a unei întreprin Deşi s-ar zice că lucrăm economii de circa 13 mi le pe cara o efectuează ln ministrul statului Australia ani, au înregistrat o evo
deri — ne declară ing. în „anticamera" şantiere lioane lei". Australia, preşedintele Re de Vest, şi David Parker, luţie, pozitivă
Dorel Palcău, şeful sec lor, noi ne considerăm oa — Am vrea să ştim, to publicii Socialiste Româ viceprim-ministru şi mi în timpul convorbirii,
ţiei — ne permite să ac meni de „linia întîi". Sub varăşe inginer,, dacă vo nia, tovarăşul Nicolao nistru al dezvoltării eco s-a evidenţia! conlucrarea
ţionăm cu bune rezultate conducerea nemijlocită a Ceauşescu, şi tovarăşa nomice şi comerţului, îm fructuoasă care s-a sta
pentru programarea, pre organizaţiei de partid, ac lumul de repere, suban- Elena Ceauşescu au sosit, preună cu soţiile, de alte tornicit şi se dezvoltă in
gătirea şi lansarea produc ţiunile noastre sînt fruc samble şi alte produso joi la amiază, în statul persoane oficiale austra tre România şi statul Aus
ţiei, adoptarea şi înfăp tuoase, previziunile şi co realizate în secţia produc Australia de Vest. liene. tralia de Vest şi s-a a-
tuirea programelor spe tele pe care ne-am pro ţie industrială este sufi La sosire, pe aeropor De la aeroport, tovară preciat că sint întrunite
ciale de măsuri pe linia pus să le atingem se în cient pentru lucrările e- tul din Perth, tovarăşul şul Nicolae Ceauşescu şi condiţii pentru intensifi
reducerii cheltuielilor de făptuiesc, devin realitate. fectuate de întreprinde Nicolae Ceauşescu şi tova tovarăşa Elena Ceauşescu. carea şi diversificarea pe
producţie, modernizarea Aş pu,lea cita, în acest r e ? . răşa Elena Ceauşescu au însoţiţi de gazde, au luat mai departe a acesteia,
— Desigur, prin ceea ce fost întîmpinaţi cu multă în acest sens, au fost dis
1 facem s'e acoperă doar o căldură de guvernatorul loc în maşini escortate de cutate o seric de căi şi
\ parte din necesităţile Gordon Reid şi doamna motociclişti, îndreptîndu-se modalităţi concrete, me
In intimpinarea Zilei de 1 Mai I.A.C.R.S. Hunedoara. Tre Ruth Reid, care le-au spre reşedinţa ce le-a fost nite să asigure extinderea,
rezervată la Perth
bază
pe
de
acorduri
de
de
cordiale
adresat
urări
V buie, totuşi, să subliniem bun venit în statul Aus La reşedinţă, preşedin lungă durată, a colaboră
dueţii suplimentare la l tendinţa de diversificare tralia de Vest. tele Nicolae Ceauşescu şi rii economice şi schim
cocsul metalurgic — de } înalţii oaspeţi români- au tovarăşa Elena Ceauşescu burilor comerciale..
G 000 tone, fontă — cir- i MARIN NEGOIŢĂ fost salutaţi, de asemenea, s-au întreţinut cordial cu întrevederea s-a desfă
ca 12 000 tone, oţel — ţ cu deosebită stimă şi guvernatorul Gordon Reid şurat într-o atmosferă de
peste 7 000 tone, oţel a- 1 (Continuare în pag. a 2-a} consideraţie, de Petcr şi doamna Ruth Reid. cordialitate.
liat şi aliat superior — )
circa 10 000 tone, profile ţ
grele şi semifabricate 1
pentru forje — peste }
17 000 tone, utilaje teh- 1 CAMPANIA AGRICOLA Dl
nologice pentru metalur- ţ
gie ___ un plus de 190 k
tone ş.a. Prin acţiuni bine »
gîndite şi organizate si- |
derurgiştii hunedoreni | Toate eforturile la încheierea
dau bogate împliniri | L u c r ă t o r i
chemării „Patriei, mai î
u
mult metal şi înscriu în | grabnică a însămînţărilor!
bilanţ noi fapte de ! h a r n i c i
muncă, rezultate fructu- 1
Noi împliniri oase pe care le dedică, \ Mecanizatorii, specialiş mînţa a fost pusă în braz străduia sa respecte în în cadrul fermei nr.
la chemarea : din inimă, apropiatei tii, ceilalţi lucrători de la dă pe mai mult de 70 de tocmai tehnologia de lu 8 a I.A.S. Simeria, ca
agricolă
întreprinderea
cru şi vitezele de avan
de
ha. Acţionăm în continua
sărbătoriri a Zilei de re oslo profilată pe cul
„Patriei, mai mult 1 Mai. stat Mintia acţionează în re cu toată răspunderea sare. tura hameiului, se lu
şi hotărîrea pentru a în
aceste zile cu toată ener
Pe o tarla din Leşnic,
metal !" Producţie gia pentru încheierea în cheia semănatul în timpul aparţinînd Fermei nr. 5 crează intens pentru a
sămînţărilor
col mai scurt.
a-
cele
pe
Mintia, se muncea la plan
trainice
asigura
baze.
Harnicul colectiv al suplimentară proape 1000 de hectare La Ferma nr. 4 Deva tatul cartofilor. De cum producţiei din acest an.
marelui Combinat side pentru export planificate. Miercuri, de .însămînţările se aflau în am ajuns aici remarcăm Sub conducerea ingine
rurgic din Hunedoara ac pildă, cînd a fost o zi foar prag do încheiere. După buna organizare a mun
ţionează permanent cu Mobilizîndu-se în mod ^ te bună de lucru în cîmp, cii .şi, mai ales, grija tu rei Ana Boşorogan şi
dăruire şi pasiune mun exemplar, harnicul co- r se muncea cu forţe sporite tu roi- pentru calitatea lu a şefului de echipă Flo
citorească, revoluţionară, lectiv al întreprinderii l în toate fermele unităţii. .A.S. MINTIA crului. Astfel, mecaniza rentin Mihai s-a acţio
pentru realizarea .şi de de tricotaje Petroşani a t „De fapt — sublinia ingi torii Artur Bernaschi si nai cu pricepere şi hăr
păşirea sarcinilor de reuşit ca, în perioada 1 nerul Traian Mihăilă, di Nicolae Pescar au pregă
plan, a angajamentelor care a trecut din acest ţ rectorul întreprinderii — tit grădinăreşte patul ger nicie la efectuarea lu
asumate în întrecerea so an, să obţină un plus de i pregătim patul germinativ ce a terminat de semănat minativ, iar plantatul îl crărilor specifice aces
cialistă, cu dorinţa fier circa 200 000 lei la pro- ) şi efectuăm însămînţările ovăzul, borceagul, sfecla realiza loan Fodoca. îm tei plantaţii. După ter
binte de a-şi înscrie me ducţia marfă şi, ceea cc \ pe ultimele suprafeţe, pî- furajeră şi trifoiul pentru preună cu inginerul loan minarea prinderii sfo
reu numele printre cei este deosebit de impor- | nă acum reuşind să în sămînţă pc toate suprafe Murariu, care coordona
mai buni făurari ai me tant, să depăşească cu } corporăm sămînţa în sol ţele prevăzute, mecaniza întreaga lucrare, verifi rilor în plasele de sîr-
talului românesc. Bilan 4,9 la sută producţia de ' pe aproape 900 ha. Mai torul Nicolae Da vid, coor căm adîncimea şi densita mă, lucrătorii fermei
ţul perioadei care a tre tricotaje destinată bene- ţ exact, s-a finalizat însă- donat de inginerul Sabin tea tuberculilor în bilon îşi concentrează efortu
cut din 1988 conţine, în ficiarilor externi. Merită t mînţarea plantelor do nu Blada, şeful fermei, în şi constatăm că tehnolo rile la prăşit şi la în
acest sens, importante subliniat faptul că rea- • treţ şi a trifoiului semin- corpora sămînţa do or- gia plantării se respectă drumarea lăstarilor, ac
dovezi despre înfăptuirea lizările la producţia pen- ţ cer pe toate cele 370 ha zoaică în brazdă pe ulti întocmai. Inginerul Mura
neabătută a programelor tru export, faţă de a- i planificate, a ovăzului pe mele hectare. Remarcăm riu mai preciza că pe o ţiuni la care se remar
complexe şi a măsurilor ceca.şi perioadă a anului ? 250 ha din cele 340 ha faptul că lucrarea se făcea altă tarla din apropiere că aportul muncitorilor
adoptate pentru îndepli trecut, au crescut cu 1 prevăzute, a orzoaicei pe pe un teren bine pregătit se s e a m ă n ă orzoaica, Ion Mihai, Constantin
nirea principalilor indi 85,0 la sută, ceea ce aproape 200 ha, iar carto lucrare care este finali Udrea, Alexandru Soco-
catori fizici şi calitativi înseamnă un important fii se plantează pe ulti de către mecanizatorii Va- zată pe 30 din cele 55 de
ai unităţii. Astfel, pe salt cantitativ şi calita sile Iurca si Ionel Oprea. ha prevăzute. tean, Constantin Dican
trei luni .şi o decadă din tiv făcut ' Ia producţia mele suprafeţe. De aseme La rîndul său, mecaniza şi multor altora. (A.
1988 au fost înscrise pro- destinată exportului. nea, din cele 124 ha des MIRCEA LEPĂDATU Justin, corespondent).
tinate' a fi cultivate ou torul loan Creţu, antrenat
plante pentru însilozat, să la erbicidarea griului, se (Continuare în pag. a 2-a)
