Page 5 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 5
Necesitatea, liber şi pe deplin consimţită
„Activitatea politico-oi- Discuţia despre realiza realizarea producţiei fizi
ganizatorică desfăşurată rea planului la producţia ce prevăzute în plan, ci
de comitetul de partid şi fizică ne-a prilejuit rele şi creşterea continuă a
consiliul oamenilor mun varea înaltelor sentimente calităţii produselor. L-am
cii din Întreprinderea de patriotice ale oamenilor urmărit pentru citeva mi
producţie industrială pen muncii din această între nute la lucru pe strunga
tru construcţii căi ferate prindere faţă de necesita rul borwergist Teodor Ban,
Deva este permanent sub tea, liber şi pe deplin care, pe o maşină de ale
ordonată mobilizării în consimţită, de a-şi îndepli zat - şi frezat, definitiva
tregului colectiv la rea ni exemplar sarcinile ce o consolă tip M.U. 14, de
lizarea ritmică şi de cali le revin din documente'e mare complexitate. „Cu
tate a sarcinilor de plan". Congresului al XII1 -I ea si siguranţă că nici de data
Am suprapus acestei apre
cieri, formulate de ing.
Andrei Cimpan, secretarul
Anul XL, nr. 9 447 J S1MBÄTÄ, 2 APRILIE 1988 | 4 pagini - 50 bani comitetului de partid al
I.P.I.C.C.F. Deva, datele F a ţite fe ¡te « in s ă , W fe a fe t§ p ¡te ta ră
din graficul realizărilor în
registrate după primul tri
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ mestru al anului în curs: Conferinţei Naţionale ale.. avea nimic de reproşat" t
nu
aceasta
va
C.T.C.-ul
partidului. Rodlca Makkai,
producţia marfă —
2 650 000 lei peste secretarul organizaţiei do - spunea cu o undă de
plan ; bază din atelierul mase mîndrie în glas un ma ;
tinăr coleg de muncă a
De la primar la cooperator, îiecare lucrări de investiţii - plastice-confecţii textile, fruntaşu|ul întreprinderii.
Ing, loan Cordoş, şeful sec
plus 10 000 lei ; ţiei mecano-energetice, e- însuşirea temeinică şi
om al satului implicat cu răspundere productivitatea mun lectricianul cu înaltă cali aplicarea întocmai a teh
nologiilor de execuţie a
cii - o depăşire a
prevederilor cu 1 482 ficare Gheorghe Popa, mereu noilor produse asi
Mun-
Gheorghe
maistrul
la lucrările de pe ogoare! leifpersoană ; teanu, de la atelierul de milate în fabricaţie con
exportul - 114,2 la prelucrări mecanice, ne-au stituie alte secrete... des
Prezenţi, joi, în mai mul gaţie patriotică la elimi şi pe cooperatorii Viorei sută. vorbit cu mîndrie despre tăinuite de sudorul Emil
te unităţi din C.U.A.S.C. narea apei de pe terenu Bota, Ion Filimon Uică, succesele obţinute la In Mărgineanu şi tapiţeruî
Geoagiu, am avut prile rile agricole, la asigura Iosif Ileasă ş.a. - Prin rezultatele obţi dicatorul producţie fizică Nicolae Mărgineanu, care
jul să remarcăm preocu rea condiţiilor menite să în acelaşi timp s-a mun nute în producţie de mai pe primele trei luni din îşi împart poziţiile frunta
parea plină de răspunde ducă la creşterea ritmu cit .la asigurarea frontu mulţi ani încoace — pre 1988, perioadă în care şe în competiţia vredni
re a tuturor factorilor, în- rilor la însămînţări şi în lui de lucru pentru însă- ciza ing. Petru Prodan, s-au realizat suplimentar ciei muncitoreşti. De la ei
cepînd cu organele şi or cheierea lor în perioada mînţarea inului, mecani directorul întreprinderii —, am aflat ca de curind au
ganizaţiile de partid de la stabilită". zatorul Cornel Mihai pre I.P.I.C.C.F. Deva şl-a cîş- importante cantităţi ds fost omologate o serie
nivelul comunelor şi al gătind în condiţii bune 10 tigat o poziţie bine con agregate de carieră, uti de repere pentru platouri
laje pentru construcţii hi
cooperativelor agricole, ha dia cele 15 ha desti solidată între unităţile e- electromagnetice, ele
continuând cu conduceri C. U. A. S. C. nate acestei culturi. Iar, conomice din municipiul dro şi c.f., piese de schimb. mente pentru pompe de
reşedinţă
judeţ,
în-
de
le colective, specialişti, G E O A G I U acolo unde terenul a per scrlindu-se cu regularitate Iar la celelalte sortimente injecţie, subansamble pen
mecanizatori şi coopera mis, s-a trecut la punerea şi printre fruntaşele între (prefabricate din beton tru cuptoarele de elabora
tori, pentru eliminarea de seminţei în brazdă. Este cerii socialiste pe ramu simplu şi armat, confecţii re a oţelului, generatoare
pe culturi şi ogoare a ex vorba de însămînţarea metalice, pentru construc de curent... Sînt doar cî-
cesului de umiditate şi Astfel se desfăşurau lu borceagului, lucrare pe ră. Aprecierea de care ţii hidro şi c.f., produse
se bucură produsele noas
reluarea însăminţărilor, a crurile la C.A.P. Vaidei. care mecanizatorul Dorel teva produse noi, care
celorlalte lucrări din Cooperatorii din brigada Boca, îndeaproape coordo tre în ţară şi peste ho prelucrate din mase plas completează cartea de vi
tare este datorată în ex
cîmp. „Orientările şi sar condusă de Lucreţia Babă nat de Lucreţia Mihăilean, clusivitate oamenilor şi tice, piese asimilate ş.a.) zită a harnicului colectiv
aceste
au
In
participat
cinile cuprinse în cuvân zile la decolma tarea cana inginerul şef al unităţii, de aceea consider că des planul a fost îndeplinit muncitoresc de la I.P.I.C.C.F.
tarea tovarăşului Nicolae lelor. săparea unor şan a finalizat-o pe o supra pre el şi munca lor plină integral. Deva.
Ceauşescu, secretarul ge ţuri de suprafaţă pe so faţă de cinci hectare. de dăruire merită să se Dar la I.P.I.C.C.F. Deva
neral al partidului, la re în perioadele dintre scrie cit de des. nu se urmăreşte numai MIRCEA DIACONU
centa plenară a C. C. al lele ocupate cu cereale ploi, oamenii au fost an
P.C.R. — sublinia Con păioase, dirijînd apa care trenaţi şi la lucrările de
stantin Petec, inginerul băltea, spre canalele la igienizare şi fertilizare a
şef al consiliului unic — terale. Dintre cei care păşunilor. A fost, astfel,
constituie un nou imbold şi-au adus o însemnată tăiată vegetaţia arborico-
pentru toţi comuniştii, contribuţie la efectuarea lă, defrişaţi spinii şi mă- RITMURI HUNEDORBNE
ceilalţi lucrători ai ogoa- «* lucrării amintite, Aurelia
relor din consiliul nostru Dobrean, preşedintele u- MIRCEA LEPĂDATU (Pagina a 2-a)
unic. Pesie tot se acţio nităţii, amintea pe şofa
nează cu hotărîre şi abne de echipă Saveta Zaharia (Continuare în pag. a 3-a)
Cazuri din care trebuie sâ tragă maximum da învăţăminte toţi factorii cu răspunderi
în coordonarea activităţii din agricultură
La plenara lărgită a
Consiliului Naţional al A- Cînd activitatea din zootehnie este lăsată ia voia întîmplării, furajare a animalelor. Ast
grieulturii, Industriei Ali fel la brigada din satul
mentare, Silviculturii şi Reia s-au găsit două a-
Gospodăririi Apelor, la rezultatele sint pe măsura lipsei de preocupare nimale sacrificate noaptea
Conferinţa pe ţară a pre în adăpost, iar alte 4
şedinţilor consiliilor popu erau căzute. Cîte o vacă
lare şi la plenara C. C. şăreasă, ceea ce a influen lioane lei. Ca o conse ducţii sub orice aşteptări. vaci mediu furajate, din era căzută şi la brigăzile
al P.C.R. din 28—29 mar ţat negativ activitatea e- cinţă a nevalorificării în Analizind cauzele care care numai 65 sînt în lae- din Toteşti şi Cîrne.şti,
tie a.c., a fost subliniată conomico-financiară de an tregului potenţial de pro au condus la rezultate cu taţie, se obţine zilnic o deoarece acestea au fost
necesitatea ca în acest an samblu a cooperativei a- ducţie al unităţii, a neapli- mult sub posibilităţile producţie de lapte marfă hrănite în ultima perioa
oamenii muncii din agri gricole. Ca dovadă, în a- cării cu consecvenţă a cooperativei agricole, re de numai 35—40 litri, dă doar cu paie. La bri
cultură să depună toate nul trecut efectivele pre noului mecanism economi- zultă că, în mod deosebit, lăsînd mult de dorit mo gada din Păclişa, unde
eforturile pentru înfăptui văzute nu au fost reali co-financiar, a principiilor situaţia precară a sectoru dul cum este pus în va este saivanul pentru oi,
rea obiectivelor noii re zate cu 184 bovine şi 269 autoconducerii, autogestîu- lui zootehnic este o con loare potenţialul produc s-au constatai nereguli
voluţii agrare, în vederea ovine. Nerealizarea efec nii şi autofinanţării, coo secinţă a lipsei de preo tiv al animalelor. Pro grave privind gospodări
obţinerii celor mai ridica tivelor s-a datorat, pe de perativa agricolă a acu cupare pentru asigurarea ducţia de lapte care s-a rea furajelor concentrate
te producţii în sectorul ve o parte, slabei organi mulat datorii restante ce bazei furajere, a slabului obţinut pînă acum este destinate hrănirii oilor, a-
getal şi în zootehnie. Rea zări a reproducţiei şi se dqpăşesc II milioane lei. control şi îndrumări ce total necorespunzătoare, cestea aflîndu-se la dispo
lizarea acestui obiectiv lecţiei, iar pe de alta, ie Firesc era ca, ţinînd sînt exercitate de organi dacă avem în vedere că ziţia ciobanului, nefiind
impune ca organizaţiile de şirii prin mortalităţi a 43 seama de asemenea situa zaţia de partid şi condu unitatea nu a reuşit în date în gestiunea nimă
partid şi conducerile' uni de bovine şi a 54 ovine. ţii total necorespunzătoa cerea C.A.P. privind res aproape trei luni trecute nui. Tot aici erau ţinute
tăţilor agricole să acţio Slaba preocupare a facto din acest an să predea la piei şi lină, care trebuiau
neze cu răspundere, în rilor de răspundere — co fondul de slat nici două să se afle în magazia
spirit comunist, revoluţio mitetul comunal de partid, LA C.A.P. TOTEŞTI, L'VADIA, RIŞCA Şl ZAM procente din cantitatea cooperativei. De notat că
nar, pentru a valorifica consiliul popular, comite prevăzută pe 1988 (?). Pe nu se respectă nici pre
eficient întregul potenţial tul de partid al C.A.P. lingă carenţele ce se ma vederea legală ca ciobanul
uman şi material al agri şi conducerea unităţii — re, comitetul comunal de pectarea cu rigurozitate a nifestă în furajarea ani să nu deţină mai mult de
culturii. Asemenea dezi faţă de buna îngrijire şi partid şi conducerea C.A.P programului de lucru în malelor, nici activitatea 13 ovine în turma coope
derate se înfăptuiesc cu furajare a animalelor, de să tragă învăţămintele cu fermă, a ordinii şi disci cadrelor sanitar veterinare rativei agricole (I). Greu
succes în majoritatea u- organizarea si conducerea venite şi să ia măsuri ho- plinei. în ceea ce priveşte nu poate fi considerată de înţeles este faptul că,
nităţilor agricole din ju competentă a activităţii tărîie pentru redresarea baza furajeră, unitatea nu mulţumitoare, deoarece in condiţiile cînd şi în
deţul nostru. Există însă din zootehnie îşi găsesc sectorului zootehnic, astfel a asigurat decît 48 la programul de montă la acest an se prelimina o
1
şi unele excepţii ce nu expresie concretă în modui ca unitatea să-şi îndepli sută din necesarul de fî vaci şi viţele, la perioadă, balanţă furajeră deficitară
pot fi trecute cu vederea, cum s-au îndeplinit indi nească ireproşabil sarcini nuri, 39 la sută din cel nu s-a îndeplinit nici în cu peste 130 tone fin, oi
cazuri concrete în această catorii de plan' aferenţi le ce-i revin din progra de suculente şi numai 84 proporţie de 80 la sută. le păşunau pe o cult#5
privinţă constituindu-le fermei. Astfel, la produc mul judeţean de dezvol la sută din grosiere. în Ba mai mult, în loc să de trifoliene, la brigada
cooperativele agricole din ţia de lapte marfă, din tare a zootehniei şi din asemenea condiţii era fi sporească efectivele de din Cîrneşti, în acest fel
Toteşti, Livadia şi Rişca. cei 3 500 hl nu s-au rea programul de autocondu- resc să se intervină din animale continuă să fie dijmuind serios recolta şi
Iată despre ce este vorba. lizat decît 535 hl, ceea ce cere şi autoaprovizionare timp pentru completarea diminuate prin ieşirile amplifieîndu-se mai mult
Cu toate că deţine o a determinat ca şi costul teritorială. Departe însă balanţei furajere, să nu cauzate de sacrificări ne minusul de nutreţuri. Dacă
pondere însemnată în pro de producţie să fie dublu de a se înfăptui aseme fie ţinute anitnalele în- economice, aşa cum s-a la toate acestea mai a-
ducţia globală şi venitu faţă de cel prevăzut. Din nea previziuni, factorii tr-o adevărată „cură de întîmplat în aceste zile cu dăugăm că nu s-au între
rile băneşti ale C.A.P. această cauză, veniturile datori să se ocupe de slăbire" şi intr-o stare alte 8 bovine. prins măsuri energice pen
Toteşti, în ultimii ani alo- din sectorul zootehnic s-au soarta zootehniei au lă do întreţinere şi producţie Controlul efectuat la faţa tru curăţarea şi ameliora
clndu-se însemnate inves situat cu peste 2 milioane sat să treneze grave lip sub aşteptări. Lipsa acu locului pentru a elucida rea pajiştilor naturale şi
tiţii pentru dezvoltare şi lei sub nivelul stabilit suri şi neajunsuri în pre tă de nutreţuri şi organi situaţia pierderilor din că la brigada Reia nu s-a
modernizare, sectorul zoo prin plan, iar în loc de gătirea stabulaţiei, care au zarea necorespunzătoare a efective a relevat unele acţionat pentru cultivarea
tehnic al acestei unităţi beneficii activitatea din culminat cu noi pierderi producţiei îşi găsesc co stări de lucruri intolera cu furaje a unei supra-
este privit de mai mult zootehnie s-a soldat cu din efective prin mortali respondent direct în fap bile. grave abateri de la
timp ca o adevărată cenu pierdeiâ de peste 2,3 mi tăţi şi sacrificări, cu pro tul că de la cele peste 200 normele de îngrijii-o şî (Continuare în pag. a 3-a)