Page 50 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 50
i «y. a DRUMUL SOCIALISMULU
JL
Conducătorul - specialist şi om politic CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMĂVARĂ
în organizarea Consiliu şef al C.Ş, Hunedoara, s-a pentru triumful adevăru lui, efortul social ' făcut
lui municipal de educaţie referit la cîteva aspecte lui. pentru a se realiza ca om *
politică şi cultură socia legate de „Eficienţa eco O experienţă pozitivă în şi soeciaiist obligă Ia eli TAIM
parale
listă, la Hunedoara a avut nomică — principiu socia privinţa relaţiilor de mun minarea tendinţelor de ru încheierea grabnică a insăminţărilor! gricoli
loc dezbaterea cu tema list de conducere a acti că şi climatului psihoso tină, resemnare, superfi panic,
„Conducătorul — specialist vităţii productive". S-au cial creat a fost prezen cialitate, egoism, aroganţă (Urmare din pag. 1) zatorul Traian Coslea cr- »•Asta ii
fi co
şi om politic". Au parti trecut în revistă indicato tată de inginerul Ioan Jur- şi îngîmfare. Cu alte cu bicida orzul, iar Viorel Cămin
cipat secretari adjuncţi cu rii de bază ai eficienţei coane de la întreprinde vinte, trebuie justificată Munteanu .împreună cu biectb
în lo<
probleme de propagandă economice, reliefîndu-se rea minieră Hunedoara. întru totul investiţia de inginerul "Radu Ticuşan se zenţi
ai comitetelor de partid, faptul că aceştia relevă şi S-a arătat că dacă în ul încredere acordată. Forţele mecanice şi u- aflau la semănatul orzoai ca şi
directori de întreprinderi modul în care este condu timii 10 ani colectivul şi-a Dubla calitate de spe mane de la ferma nr. 7 cei. Ni se spune că lucra gospo.
şi instituţii din localitate, să întreaga activitate. De realizat sarcinile, dacă u- cialist şi om politic, în- Iîia erau concentrate pe rea a fost încheiată pe 65 se ţarc
Bulz,
ingineri şefi şi contabili altfel, ei reprezintă o pîr- nitatca este fruntaşă între tr-o indisolubilă legătură terenurile din preajma din cele 78 de ha plani Ciheor
şefi. ghie importantă în mina cele aparţinînd Centralei cu competenţa profesiona comunei Gurasada. Acolo ficate. lexam
Prin tematica sa gene conducerilor unităţilor, in minereurilor Deva, aceste lă şi implicaţiile politice i-am găsit la datorie pe Şi la ferma nr. 6 din Lup.
roasă. dezbaterea, dialo perfecţionarea muncii de lucruri se datoresc şi cli ale ■ deciziilor unui condu mecanizatorii loan Suba Lăpuşnic, condusă de in m ?
gul purtat au relevat o fiecare zi. Din păcate, sînt matului sănătos creat de cător au fost aduse în a- şi Ioan Negrilă, care pre ginerul Radu Mihuţ, însă- {a di
seamă de probleme de multe cazuri în care se promovarea de către: ca tenţia participanţilor de găteau patul germinativ, mînţările sînt avansate. lan s-
cestea
mare actualitate legate de Nicolae Vintilă, directorul în urma lor planta carto S-au încheiat de semănat tat ca
dubla calitate a conducă Cabinetului municipal de fii Vasile Horşa. Cu ei borceagul, sfecla furajeră ţilor
torului: specialist şi om DEZBATERE ÍN MUNICIPIUL partid Hunedoara. S-a se afla Margheti Alba, e- şi trifolienele, miercuri suni
micii ii
politic. subliniat faptul că 03 la conomista fermei, pentru mecanizatorii Nicolae Ţur- solii m
Abordînd aspecte legate HUNEDOARA sută din cadrele de con a asigura alimentarea ra caş, Ioan Gheară şi Pom- MCB ■
de „Personalitatea condu ducere ale municipiului pidă a maşinii cu şămînţă, piliu Popa fiind antrenaţi colul ;
cătorului", conf. unvv. dr. sînt cuprinse în organele precum şi pentru a veghea la pregătirea patului ger desfăş
„Pădu
Septimiu Krauss, de la urmăresc indicatorii can drele de conducere a u- de partid, că 76 la sută la calitatea lucrului. Pe minativ şi însămînţare.i popor
Institutul de mine Petro titativi — evident, cu re nor relaţii de muncă an- dintre acestea sînt propa o tarla alăturată mecani culturii pentru siloz. nifest;
şani, a subliniat calităţile percusiuni negative asupra gajante şi a unei atmosfe gandişti. Cu toate acestea cadru
necesare conducătorului în eficienţei actului condu re de lucru dinamice. Se este necesară o mai bună „Luni
prind»
diferite domenii ale acti cerii. acordă încredere oameni şi mai eficientă fundamen benefi
vităţii economico-sociale Poziţia morală a condu lor, se asumă răspunderi tare politică a deciziilor tatc <
tc dc
şi pe anumite trepte ale cătorului este determinan şi se critică constructiv, cadrelor de conducere. S-a Maree
conducerii. în esenţă este tă în ansamblul activită dar exigent, se tratează reliefat că, în marea ma Gliira
vorba de capacitate inte ţii de conducere. Referin- cu atenţie şi responsabi joritate, cadrele de con deţeai
Dorin.
lectuală, discernămînt, spi du-se la problemele eticii litate problemele perso ducere din municipiu do Crişar
rit novator, potenţial de conducătorului, lectorul nale. vedesc că sînt în aceeaşi
mobilizare, onestitate, lua univ. Filimon Şerb, de la Mihai Burduşel, secre măsură buni specialişti şi
rea hotărîrilor şi decizii Institutul de subingineri tarul adjunct cu proble oameni politici, efectiv şi
lor, dorinţa şi necesitatea Hunedoara, a adus în a- mele de propagandă al intens implicaţi în viaţa
de a-.şi asuma sarcini etc. tenţie faptul că în proce comitetului de partid de economică şi politică. în
S-au pus întrebări şi s-au sul creşterii conştiinţei la I.A.C.R.S. s-a referit acelaşi timp însă, există
dat răspunsuri pe loc, rea- socialiste, conducătorii au la problematica unei pro conducători care nu sînt • :
tizîndu-se un dialog con un rol deosebit, inclusiv funde cunoaşteri a oame şi autentici oameni poli 20,20
structiv, plin de învăţă prin exemplul personal. nilor — ca o cerinţă esen tici. nomie
minte cu privire la apli Intre altele, s-a subliniat ţială a eficienţei condu Dezbaterea, în ansam tistic:
carea practică a exigenţe necesitatea înţelegerii de cerii. Dintr-o atare per blul ei, şi-a dovedit Utili fi dc
lor conceptului de condu către conducători a faptu spectivă, a conduce, în tatea, subliniind cu preg a
cător, „ lui că nu au privilegii, ci seamnă a fi permanent în nanţă cerinţele şi exigen AD.
Apropiindu-se de acti numai răspunderi mai mijlocul oamenilor, in ţele necesare conducătoru In serele C.A.P. Brad, cultura de gulloare se dez mieră
vitatea practică şi specifi mari faţă de ceilalţi oa miezul problemelor cu lui ca specialist şi om po voltă normal, prin grija lu crătoarclor Cornelia Neagu, jurnal
cul muncii siderurgiştilor. meni, că în orice împre care se confruntă. Statu litic. Atiiea Topa ţl Ana Nojan. rea f
Renius Pâţan, contabilul jurare trebuie să lupte tul politic al. conducătoru- VALENTIN NEAGU
UN EXAMEN AL MATURITĂŢII
Ritm şi calitate în realizarea DEV
Las
Hanzeros,
construc-
Un adevărat examen al
INVESTIŢIILOR maturităţii — pregătirii ciza ing. Mariana LUpu, fierar-betonişti), instalatori. Ferdinand Goţiu. Alături llo- Secret^ \
rnulus
de
îneît să redea, in ordine
tori-finisori,
(Arta)
teoretice şi profesionale a cronologică, toate etapele Probele, constînd din lu el — Ioan Luşii (Bihor), Cucoai
elevilor — aceasta a fost procesului de construcţie crări de zidărie curbă, ar Ioan Toraa (Galaţi) şi Zol- dern «
inimă
Oameni d e . . . linia î n t î i ! trăsătura dominantă a fa pentru obiective civile şi mături metalice, soclu mo- tan Orban (Braşov). A ur Totul
zei pe ţară a concursuri industriale, începînd de zaicat finisat prin spăla mat proba teoretică. căra) ;
lor pe meserii ce au avut la fundaţie şi continuând re. placaj zidărie de că Pe timpul şederii lor, Trenul
(Urmare din pag. 1) ni se adresează în mod loc în judeţul nostru. O cu structurile de rezis rămidă aparentă, confecţii elevii şi cadrele didactice Ic 1-1
portul
direct şi nouă, celor ce impresie cu totul aparte tenţă pe faze tehnologice, de nod sanitar coloane care i-au însoţit au mai Noieml
asigurăm materialele „la a lăsat-o întrecerea diverse tipuri de acoperi apă caldă şi de scurgere, avut posibilitatea să cu nagan
mîna" constructorilor. Ne d e s f ă ş u r a t ă la Li şuri. etc. Alături se află de subansamble, nod sa noască pe viu frumuseţile PENI:
a produselor, de lărgire a am revăzut planurile de ceul industrial nr. 4 situat atelierul-şcoală-pen- nitar apă rece s-au dove- judeţului nostru, au par Vegas
CAN :
gamei reperelor fabricate, măsuri şi vom depune din Deva, de atîtea ori ticipat la un izbutit spec (Lucea
ce se manifestă din ce în eforturile necesare pentru gazdă primitoare a unor tacol oferit de formaţiile Primă\
ce mai puternic în secţia realizarea sarcinilor pro manifestări similare, care liceului gazdă, de apre norul)
Punct,
noastră. De pildă, reali prii care, trebuie menţio a oferit condiţii excelente oncursurile pe meserii — afirmare a calităţii ciatul grup vocal-instru- "tune
zăm mai multe feluri de nat, sînt în concordanţă de concurs pentru elevii mental de muzică rock &ag(
*at);
confecţii şi construcţii me cu planurile de investiţii din clasele XΗXII şi a- regătirii elevilor pentru muncă şi viaţă „Brevis" al Clubului tine ţii —
talice, repere din lemn, şi ritmurile obţinute pe nul I şcoală profesională retului Deva. Au fost mo roşie);
diverse clemente prefabri şantiere. cu profil de construcţii mente plăcute care, la timpul
cate din beton armat Iar Poligonul de prefabrica Totul a fost pregătit cum tru lucrările de instalaţii. dit dificile, solicitînd la olaltă cu satisfacţiile ofe TJltimi
mu
ca rază teritorială putem te, cele două fabrici pen se cuvine, pînă la ultimul în acest cadru s-au în- maximum .pregătirea tine rite de întrecere, vor ră- GIU-B
spune că materialele pe tru prepararea betoanelor, amănunt. Este părerea ca tîlnit la proba practică rilor. Spre lauda lor, a- mîne în amintirea celor mal mu
tură);
care le producem „înso atelierul de confecţii şi re a ţinut să o remarce 120 de elevi, cei mai buni. ceştia s-au dovedit la care, timp de mai multe in gră<
ţesc" c o n s t r u c t o r i i construcţii metalice, două şi tovarăşul George Bar- reprezentând judeţele ţării,- înălţime, fiind apreciaţi zile, au fost oaspeţi ai a- cta);
I.A.C.R.S, Hunedoara ori balastiere pentru asigura bu, inspector general în pentru a-şi etala cunoştin pentru îndemînarea şi ta cestor locuri de neuitat. menţii!
unde aceştia muncesc. De rea agregatelor minerale Ministerul Educaţiei şi ţele, îndemînarea, măies lentul lor, dovadă certă ★ CALA!
(Casa
pildă, în prezent expe necesare sînt cîteva din Învăţămîntului. Impresio tria, aspirînd firesc la că la absolvire vor deveni La liceele industrial nr. HI A: (
diem anumite materiale şi locurile de producţie în nant a fost poligonul a- mult rîvnitele locuri frun apreciaţi oameni ai mun 1 şi sanitar din Hunedoa monte
(Mure;
în afara judeţului, la Că jurul cărora gravitează, la monajat, în aer liber, cu taşe. Emoţiile concurenţi cii pe şantierele patriei. ra s-au desfăşurat con albasTj
lăraşi. începutul acestui nou tri largul sprijin al T.A.G.C.M. lor, ale celor care i-au După proba practică, pe cursurile pe meserii —
Am parcurs, împreună mestru din 1988, toate for Deva, al directorului teh pregătit, ale părinţilor primele locuri se aflau, profilele mecanic maşini ţ
cu sing. Nicolae Dinuleţ, ţele secţiei. Am mai dis nic al acestuia, tovarăşul s-au dovedit puternice; spre satisfacţia noastră, şi utilaje, soră medicală
secretarul organizaţiei de cutat cu ec. Otilia Barbu Gheorghe Cărăbaş, al uni Mai cu seamă pentru cei mulţi hunedoreni. între care s-au bucurat, la ria
partid, o parte din fluxu şi tehnicianul Gheorghe tăţilor aparţinătoare — care acum dobândesc tai aceştia Andrei Sebestyen. dul lor, de rezultate apre
rile de producţie. Nedelcu, cu alte cadre de S.U.T. şi A.S.i.M. Poligo nele meseriilor de con- Alexandru Costa, Gabrie ciabile. Petit
— Noi — ne spunea in răspundere de la puncte nul a fost conceput, pre structori-structuri (zidari, la Borota, Valentin Mang, MINEL BODEA fi reci
terlocutorul — cei ce mun le de lucru. Am aflat că riabil.
cim în această secţie am şi în partea de început a na la
reţinut îndemnurile for acestui an, decisiv pentru la în o
Vîntil!
mulate pentru toate colec îndeplinirea sarcinilor pe rat di
tivele ce acţionează pe - întregul cincinal, s-au ob ’ zcntînc
frontul investiţiilor de to ţinut unele rezultate po porare
35—55
varăşul Nicolae Ceauşescu, zitive. De pildă, producţia nopţii,
secretarul general al parti marfă a fost cu 0,82 la su ni ine
dului, în cuvântarea rosti tă peste prevederi, iar tre mi
de, ia
tă la plenara C. C. al productivitatea muncii cu tre pl
P.C.R. din 20—29 martie H,4 la sută. Am notat şi Frecvc
a.c. : „O atenţie deosebită numele unor oameni har brumă
La
— sublinia conducătorul nici: maiştrii Vincenţiu schi ml
iubit — trebuie să acor Ilea, Duca Negru, sudorii fi var
dăm investiţiilor, realiză Gheorghe Roman şi Mareş ros în
rii în cele mai bune con Voica, dulgherul Alexan va nit
fia tai
diţii a planurilor de dare dru Fiilop, lăcătuşii Ianoş 70—100
la timp în producţie a Kelemen şi loan Cordu- torul
zăpada
noilor capacităţi de pro neanu. fierar-betonistul semna’
ducţie. De asemenea, este Petru Moca, electricianul sociatâ
necesar să acţionăm cu Viorel Pop. Un perimetru (Meteo
toată hotărîrea pentru în de activitate bine organi P. Dă
făptuirea prevederilor pri zat, cu oameni harnici şi Poligonul amenajat îti incinta Liceului Industrial
vind realizarea în ţoale pricepuţi, în care rezulta Aspect din timpul întrecerii <le In proba practică nr. I Deva — o Imagine care vorbeşte grăitor despre grija
unităţile a capacităţilor tele economice pot şi tre pentru instalatori. ce se acordă pregătirii temei alee a viitorilor constructori.
Foto IONEL BUJOR
de producţie prevăzute în buie să devină mai fruc
proiecte". Aceste sarcini tuoase.