Page 52 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 52
rviţf-“^ uuumuL JUV-iHLUmüLö! IHKT7'TOÖ WVIIVCTCI, ID ArKILIC I7ÖÖ
ŞTIRI DIN R. S. VIETNAM
IiANOi 14 (Agerpres). HANOI 14 (Agerpres).
SCHIMB DE MESAJE LA NIVEL ÎNALT Semnarea documentelor privind reglementarea — Agricultura este o ra — Concomitent cu efor
politică a situaţiei din jurul Afganistanului mură do primă importan turile pentru lichidarea
BERLIN 14 (Agerpres). tovarăşul Willi Stopli, ţă a economiei vietna completă a analfabetis
— .Un călduros schimb de membru al Biroului Po GENEVA 14 (Agerpres). acordul dintre cele două meze, urmări-ndu-se, va mului, în R.S. Vietnam
mesaje între tovarăşul litic al C.C. al P.S.U.G., — La 14 aprilie, la Pala ţări privind relaţiile re lorificarea cît mai depli a fost creată în anii
Nicolae Ccauşescu, secre preşedintele Consiliului de tul Naţiunilor din Geneva ciproce, cel referitor la nă a resurselor de sol şi construcţiei socialiste, o
tar general al Partidului Miniştri al R.D. Germane, a avut loc ceremonia sem reîntoarcerea refugiaţilor climă, a potenţialului li amplă reţea de învăţă-
Comunist Român, pre a tovarăşului Ghcorghe nării documentelor pri şi col privind raporturile man şi material. Potrivit mînt, în care sînt cu
şedintele Republicii So Oprea, membru al Comi vind reglementarea po d’ reciprocitate pentru cifrelor cuprinse în pro prinse practic toate aşe
cialiste România; si to tetului Politic Executiv al litică a situaţiei din- jurul reglementarea situaţiei Af gramul de dezvoltare a zările ţării. Corespunză
varăşul Erich Honecker. C.C. al P.C.R., prhn vice- Afganistanului. ganistanului. acestei ramuri, pînă în tor cu noile cerinţe ale
secretar general al C.C. al prim-minisl'ru al guvernu în prezenţa secretarului Ministrul afacerilor ex 1990, producţia culturilor dezvoltării economice, au
lui, care s-a aflat la pentru consum alimentar fost înfiinţate mii de
P.S.U.G.. preşedintele Con general al O.N.U,, Javier terne al U.R.S.S., Eduard
Berlin pentru a participa Perez de Cuellar, şi a re Şevardnadze, şi secretarul ar urma să atingă 22—23 şcoli profesionale, spe
siliului de Stal al R.D. milioane L-ne.
la lucrările celei de-a prezentantului său special, de stat a! S.U.A., George ciale.
Germane, a avut loc cu XlII-a sesiuni a" Comisiei Diego Cordovoz, ministrul Shultz, au semnat De O atenţie deosebită este în anul şcolar 1987 —
prilejui primirii de către mixte guvernamentale. de externe al Republicii claraţia privind garanţiile acordată extinderii, siste 1988 *— relatează agenţia
melor de irigaţii, precum
Afganistan, Abdul Wakil, internaţionale şi Acordul şi a sistemelor de îndi VNA — pe porţile lăca-
Sesiunea Comisiei mixte guvernamentale şi ministrul de stat pentru referitor la raporturile dc guiri, pentru sporirea şelor de învăţămînt pri
afacerile externe al Repu reciprocitate pentru re continuă a producţiei a- mar, mediu şi superior
de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică blicii Islamice Pakistan, glementarea situaţiei pri gricole şi evitarea inun au intrat aproape 15
Zain Noorani, au semnat vind Afganistanul. milioane de elevi şi stu
între România si R. D. Germană daţiilor, fenomen care denţi. La nivelul între
în această ţară are frec
BERLIN ' 14 (Agerpres). dent al acestora, si au fost vente consecinţe negati gii ţări, detaşamentul pro
ve, ca efect imediat şi fesorilor
şi
învăţătorilor
— La Berlin au avut loc, examinate posibilităţile de a subminat încrederea şi dispune de peste 800 000
în perioada 12—14 aprilie, adîncire în continuare a a adus omenirea într-o greu de înfruntat al tai
mu- de cadre. Una dintre la
lucrările celei de-a XTII-a colaborării şi cooperării situaţie deosebit de peri funurilor şi ploilor
sesiuni a Comisiei mixte în domenii de interes co culoasă, în care un inci sonice. Numai în pro turile principale ce ca
vincia
Nghia
din
Binh,
guvernamentale de cola mun, do .lărgire şi diver dent combinat cu o greşea centrul ţării, au fost a- racterizează procesul e-
borare economică şi teh sificare a schimburilor de ^ MOSCOVA. - La Mos lă de calcul poate provoca menajate, în ultimii ani, ducaţional în actuala e-
nico-ştiinţifică între Re mărfuri dintre România cova s-au încheiat lucrări o catastrofă pentru în nu mai puţin de 214 sis tapă o reprezintă le
publica Socialistă Româ .şi R.D. Germană. le sesiunii Comisiei sovie- treaga lume. Secretarul teme de irigaţii de di garea tot mai strînsă a
nia şi Republica Demo La încheierea lucrări to-americane pentru pro general al O.N.U. a apre mensiune mică şi mijlo
crată Germană. lor, preşedinţii celor două blemele comerţului. Au ciat că dezarmarea tre cie, care pot asigura învăţămîntului cu prac
In spiritul înţelegerilor părţi în Comisie, tovarăşul fost discutate stadiu! şi buie să fie opera tuturor apa necesară culturilor tica, cu cerinţele dezvol
şi orientărilor stabilite cu Ghcorghe Oprea, prim perspectivele comerţului şi statelor, iar Naţiunile Uni pe o suprafaţă de peste tării economice, cu pro
prilejul întîlnirilor şi con viceprim-ministru al gu ale relaţiilor ştiinţifice şi te trebuie să constituie 60 000 ha. ducţia.
cel mal important instru
vorbirilor la cel mai înalt vernului, şi Gunlher Klei- culturale bilaterale. Con ment în acest sens.
nivel a fost analizat sta ber, vicepreşedinte al Con ducătorii celor două dele
gaţii au semnat un pro
diul actual al relaţiilor siliului de Miniştri al tocol anexă la Acordul H JAKARTA. - In cursul
economice bilaterale, re- R.D. Germane, au semnat sovieto—american pe ter unei conferinţe de presă
levîndu-sc cursul ascen protocolul sesiunii.
men lung prin care păr Ia Jakarta, Jean Ripert,
ţile îşi exprimă dorinţa directorul general al O.N.U.
Lucrările celei de-a 79-a Conferinţe de a contribui la dezvol pentru dezvoltare şi coo
tarea cooperării economi perare economică interna
a Uniunii Interparlamentare ce, industriale şi tehnice ţională, a subliniat că din POLIMERII Şl... lele noastre datează din
— relatează agenţia TASS. pricina problemelor .eco TENSIUNEA ARTERIALĂ sec. al XVIII-lea i.e.n. Tă
CJUDAD DE GUATE forma inevitabil într-un nomice şi a schimbărilor bliţa de lut cu această
MALA 14 (Agerpres). — război nuclear distrugă m NAŢIUNILE UNITE. - de structură din ţările Oamenii de ştiinţă de inscripţie a fost descoperi
La Ciudad do Guatemala tor. România — a spus Necesitatea incetârii cursei dezvoltate, preţurile multor la Universitatea din Mos tă cu ocazia săpăturilor
continuă lucrările celei vorbitorul — consideră că ¡normărilor şi a stingerii materii prime au scăzut, cova şi de la Institutul nr. arheologice efectuate pe
de-a 79-a Conferinţe a o condiţie prioritară a a* conflictelor internaţionale ceea ce a „afectat resur 2 de medicină şi-au pro locul străvechiului oraş su
Uniunii Interpa('lamentare. sigurării unei păci traini exclusiv prin mijloace paş sele statelor în curs de pus să perfecţioneze me merian Nippura (din ac
Intervenind în dezbateri ce o reprezintă înfăptui dezvoltare. Hipert s-a pro toda influenţării tensiunii tualul Irak). In 1974, la
le pe tema păcii şi dez rea unui program com nice a fost subliniată de pentru extinderea arteriale cu ajutorul poli Universitatea din Caiilornia
al nunţat
general
voltării, reprezentantul ţă plet de dezarmare, în pri secretarul Javier Perez de cooperării dintre statele în merilor — scrie revista a fost descifrată o tăbliţă
O.N.U.,
rii noastre a relevat că mul rînd nucleară. în a- Cuellar, într-o cuvîntare curs de dezvoltare în do „Ştiinţa în U.R.S.S.". Re pe care erau înscrise mu
.soluţionarea acestor pro celaşi timp, ea concepe zolvarea acestei sarcini ar zica şi cuvintele unui cin-
bleme reclamă un nou procesul dezarmării în rostită la New York. El meniul restructurării eco permite utilizarea fără res tec asirian de dragoste,
mod do gîndire, o nouă a- strînsă legătură cu cel al a arătat, totodată, că timp nomiei şi introducerii de tricţii a preparatelor hiper pentru liră cu 11 strune.
bordare care să pornească dezvoltării, al edificării de decenii cursa înarmări noi tehnologii, informează tensive. Totuşi Istoria muzicii a
de la realitatea că un unei noi ordini economice lor a sporit Insecuritatea, agenţia China Nouă. Experienţele s-au desfă început mult mai devre
război mondial s-ar trans internaţionale. şurat pe pisici. Animalelor me, în mileniul al lll-lea
sănătoase li s-a injectat î.e.n.
9 — ----- o soluţie polimerică (oxid Cele mai mici cărţi ti
de polietilenă) intr-o c- părite in lume au o clasi
Lumea a treia subvenţionează creşterea „S.U.A. : Copiii şi armele de foc" numită concentraţie. Re ficare deosebit de exactă.
economică şi industrială a occidentului Circa 2 000 000 de cetă a armelor din material zultatele experienţelor de Sint mulţi pretendenţi la
monstrează că administra
ţeni americani consideră plastic, care arată ca niş rea, in prealabil, a poli primul loc al miniaturilor,
Intr-un articol inserat capabile . să funcţioneze faptul de a avea' o armă te jucării. Există un mare dar ii . vom aminti doar
cit 1 revista americană fără aportul muncitorilor de foc în casă drept o pre- număr de arme, al căror merilor sporeşte fluidita pe clţiva. In oraşul italian
..Newsweek" se arată că, străini. Allon E. Kayc, a- cauţiune înţeleaptă. Şi, preţ este comparabil cu tea sîngelui. De asemenea, Padova a fost editată o
in prezent, imigranţii clin vocat din New York, re potrivit unui studiu rea cel al unei doze minime ea va împiedica şi dezvol carte în greutate de 1.5 g
„lumea a treia“ în ţări marcă faptul că, în timp lizat în Texas, peste ju de haşiş. Tinerii trafi tarea vertijurilor singelui, şi cu dimensiuni de 12 x
occidentale furnizează o ce imigranţii din Europa mătate dintre aceştia ţin canţi de droguri îşi pot care irigă plăcile atero- 15,7 mm. Ea conţine 227
mare parte a mîinii ele lu occidentală reprezentau 50 arma încărcată, gata de a permite să cumpere mi sclerotice din reţeaua ar de pagini (4 000 cuvinte),
cru în sectoare do bază la sută din cei admişi în traliere de calibru redus terială. Aceasta duce la cu scrisul lui Galileo Ga- 1
cum sînt transportu S.U.A. în perioada 1955— face faţă eventualilor ne sau arme de asalt. Gu creşterea generală a flu lilei. O ediţie a tipogra
rile, spitalele, şantierele 19G4, această cifră a scă poftiţi. Majoritatea nu ţin toate că, în 1986, un son xului de singe prin vasele filor japonezi este cartea-
navale etc. Investiţiile ce zut la 10,4 la sută în armele sub cheie, crezînd, daj „Gallup" constata do afectate de ateroscleroză. miniatură cu dimensiunea
nfluează dinspre lumea 1986, în timp ce în ace- desigur, că o armă neîn- rinţa cetăţenilor ameri După părerea oamenilor de 2 x 3 mm; pe 24 de pa
săracă spre Occident de cani de a se introduce de ştiinţă, folosirea in co gini au încăput 100 de
asemenea ajută la bună legi mai severe privind mun a polimerilor şi a pre rînduri de text. In patri
starea acestuia. Redăm, în DIN P R E S A S T R Ă I N Ă deţinerea de arme, doar paratelor hipertensive în moniul Bibliotecii Congre
continuare, un scurt ex şase state — New York, tratarea vaselor clerotice sului din Washington e-
tras din acest articol. New Jersey, Massachu- va avea un efect mult mal xistă o carte tipărită ds
mare decît a fost obţinut
.15 milioane de imigranţi eaşi perioadă a crescut cărcată şi care nu se află setts, Hawaii, Michigan şi pe animale sănătoase, mărimea unui milimetru
din „lumea a treia" tră ponderea Asiei de la 7,7 la îndemînă ar fi de. pu Minnesota — cer autori pătrat.
iesc în Europa occiden la sută la 44,6 la sulă. Va ţin folos în caz dc nevoie. zaţii la cumpărarea unei UN CAZ PENAL... Cea mai inaltă construc
tală iar circa C00 000 so lurile de emigraţie din A- La sfirşitul anului tre arme, ca şi permise de ţie a lumii a fost consi
sesc anual în Statele U- merica Latină, Africa şi cut şase familii au plătit port-armă. La cealaltă ex Un tribunal central lon derată, de-a lungul a ci-
nite. Această nouă gene Orientul Mijlociu au cres scump aceste „precauţii". tremă se află Florida care, donez „Horselerry Road torva milenii, una dintre
raţie de reprezentanţi ai cut .şi ele. Joel S. Guber- Şase băieţi do vîrslă şco recent, a legalizat portul Magistrates Court" pe nu „minunile" antichităţii -
lumii a treia pare a li in man, avocat canadian, in lară au fost împuşcaţi ju- de armă, cu mici excepţii. mele lui, a inculpat, recent, piramida lui Keops, inaltă
vestit mai mult în Vest dică o tendinţă similară cîndu-se dc-a „hoţii şi Copiii americani — din 19 persoane — dintre care de 146,6 m. In sec. al
decît în propria tară — de creştere n imigrării a* gardiştii", într-o suburbie oraşele mai mari sau mai l \ 11 femei, un vicar angli Xlll-lea, in Anglia a fost
ceea ce ridică o întrebare sudicilor in ţara sa. în a oraşului ITouston, folo mici — sînt nevoiţi să can, un preot catolic şi construită Catedrala de la
interesantă: oare lumea a noua lor carte intitulată sind armele părinţilor sau înveţe să se obişnuiască j! trei călugări dominicani — Lincoln. Turnul său depă
Iroia subvenţionează creş ..Buying into America" („A ale rudelor lor. în urmă cu armele. Tirurile de fo pentru prejudicii penala şeşte cu 14 m piramida.
în i
terea industrială şi eco investi în America“), Mar cu doi ani, într-o zonă curi au devenit un lucru aduse Ministerului brita In 1931, recordul l-a cu
nomică a Vestului ? tin .şi Susan Tolchin dez din împrejurimile acelu obişnuit în ghetourile nic al Apărării. După cum cerit celebrul zgirie-nori
Să luăm in discuţie tu văluie că investiţiile străi iaşi oraş numărul victime care locuiesc mulţi dintre precizează „Times", cei 19 din New York „Empire Sta
ei, iar armele apar într-o
rnătoarele elemente: majo ne în S.U.A. sînt acum de lor fusese şi mai mare măsură tot mai maro în I sint acuzaţi că, la dala de te Building", de 381 m
După cum afirmă autori
ritatea spitalelor britanice aproape 200 miliarde do 77 februarie a.c., au scris înălţime. Mai tîrziu a a-
şi americane nu pot func lari şi că 2,3 milioane noi tăţile, din 1984 1 G00 de şcoli. Pumnii, cuţitele i! lozinci artirăzboinice... toc părut la Chicago o clă
mai pe zidul ministerului
300
persoane,
între
care
dire cu 109 etaje, inaltă
ţiona fără surori şi medici locuri de muncă au fost de copii sub vîrsta de 15 chiar, sînt deja de do amintit. Toţi inculpaţii au de 442 m. In 1967, intiie-
din Filipino, India, Pakis create datorită acestui in ani, şi-au pierdut viaţa, meniul trecutului. Sărăcia fost eliberaţi pe cauţiune. tatea a cucerit-o turnul de
din mediul urban este, în
tan şi Caraibi; reţeaua de f l u x financiar recent. An ca urmare a unor astfel bună parte, răspunzătoare ¡I Procesul continuă... televiziune Ostankino, de
transporturi a ILF.G. ar de „accidente". de această situaţie. Dar
fi paralizată dacă nu ar treprenori din lumea a Riscurile la care sinf poate că şi Clini. East- !j CEL MAI, CEA MAI... » 536 m. Iar în 1975 record
treia investesc tot mal man a devenit antena ra
fi mina de lucru a imi supuşi copiii au toate şan woocl şi Rambo îşi au Cea mai veche notă mu diodifuziunii poloneze, inaltă
granţilor turci; şantierele mult in Vest. („New sele să sporească, o dată partea lor de vină... („The i zicală, ajunsă pînă in zi de 646 m.
navale olandeze ar fi in sweek"). cu introducerea pe piaţă Economist").
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Ciocleî, Duir)t tru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Eleno Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob I «40115 I
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane! 11275, 12157, 11585. Tcîexi 72288. TIPARUL; Tipografia Deva, slr. 23 Aug ust, nr. 275.
