Page 53 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 53
vizhh unu şam m inieicmc
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
împreună cu tovarăşa
Elena Ceauşescu, în Australia
PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT
m m IBAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN N IUNEDQAI m A L P C E a REPREZENTANŢI Al VIEŢII ECONOMICE AUSTRALIENE director
Cordon
Freeman,
T o v a r ă ş u 1 Nicolae
K3 E9 Ceauşescu, preşedintele precum şi posibilităţile e- executiv, care a subliniat
amplifica
pentru
xistente
Republicii Socialiste Ro rea acestora şi extinderea interesul deosebit cu care
mânia, a primit, vineri di lor şi în domeniul cărbu a fost at'cptată vizita
Anul XL, nr. 9 459 SIM BÂTĂ, 16 APRILIE 1938 4 pagini - 50 bani mineaţa, conducerea com nelui. S-a apreciat că sînt p r e ş e d i n t e l u i Nicolae
paniei Hancock Mining condiţii pentru extinderea Ceauşescu în Australia,
Limited. şi diversificarea în conti vizită menită să confere
Preşedintelui Nicolae nuare a acestei conlucrări, un conţinut tot mai bogat
Ceauşescu i-au fost expri prin realizarea în comun conlucrării dintre cele
mate, cu acest prilej, dc a unor acţiuni de coope două ţări şi popoare
I R I C Q L A I P X I M A V A R A către Lang Hancock, con rare, atît pe plan bilate Ceauşescu a subliniat că
Nicolae
Preşedintele
ral, cît şi pe terţe pieţe,
companiei,
cal
ducătorul
de mulţumiri pentru în ţinînd seama de interesul bunele raporturi statorni
trevederea acordată, îm manifestat de compania cite între întreprinderi ro
Bună organizare, puternică mobilizare de preună cu sentimentele de australiană pentru pe utiliza mâneşti şi companii aus e-
reprezintă
un
şi
înaltă
profund
respect
traliene
rea
care
avantajelor
consideraţie ale oamenilor le oferă în acest sens Ca xcmplu edificator al rolu
lui
şi
pe
forţe la pregătirea terenului şi insămînţări dc afaceri australieni faţă gră. A fost relevat intere cooperarea care relaţiile sînt
nalul Dunăre—Marea Nea
economică
activitatea
desfăşurată
de
de şeful statului român sul reciproc pentru înche chemate să-l joace în mai
Vremea continuă să dea cest fapt devine posibil“. xecutată de loan Troznai. pentru dezvoltarea 1 oe ierea unor acorduri pe ter buna cunoaştere şi apro
de furcă activităţilor ce O analiză fie şi succintă Înainte de ultimele ploi multiple planuri a conlu men lung, care .conferă piere intre popoare, in
au loc în această perioadă a stadiului campaniei de s-a trecut la însămînţarea crării dintre România şi stabilitate şi largă perspec promovarea colaborării in
în cîmp, fragmentînd ac primăvară, relevă că se porumbului, realizîndu-se Australia şi. in acest ca tivă relaţiilor economice ternaţionale, pronu nţîn-
tuala campanie. Dar chiar acţionează- — atît în coo 5 ha. Aşezarea seminţei le dru, cu statul Australia româno-australiene. du-îe în acest context
.şi în aceste condiţii, oa perativele din Teiu, O- porumb sub brazdă o face de Vest. în aceeaşi zi, după-amia- pentru extinderea conlu
menii muncii — coopera ltaba şi Lăsau, cît şi la mecanizatorul Iosif Si- în timpul întrevederii crării cu compania Iron
tori, mecanizatori şi spe moc. Lucia Oniţiu, ingine au fost subliniate bunele ză, preşedintele Republicii Ore B. II P.
Socialiste
tova
România,
cialişti — din unităţile a- rul şef al unităţii, arăta : relaţii care s-au statorni răşul Nicolae Ceauşescu, a In cadrul convorbirii au
gricole de pe laza comu Comuna — Sînt întreprinse toate cit şi se dezvoltă între primit delegaţia compa fost examinate, probleme
nei Lăpugiu de Jos ac măsurile pentru a evita întreprinderile româneşti niei Iron Ore B. H. P. privind intensificarea co
ţionează cu o puternică Lăpugiu de Jos întreruperea lucrului şi şi compania Hancock Mi laborării economice dintre
mobilizare de forţe la pre orice rabat la calitate. ning Limited pe linia li Şefului statului român
gătirea terenului şi în Dacă vremea se îndreaptă, vrărilor de minereu de i-a fost exprimată calda întreprinderile româneşti
săminţări. Asociaţia economică in- în cîteva zile putem în fier în schimbul produse gratitudine pentru această şi compania Iron Ore
B. I-I. P.
„Obiectivul nostru este tercooperatistă Grind —, cheia însămînţările dc lor industriale româneşti, primire, din partea lui
recuperarea cit mai grab ^.u multă grabă pentru a- primăvară. DINEU ÎN ONOÀREA ÎNALŢILOR OASPEŢI ROMÂNI
nică a râmîneriloi în urmă tingerea unui ritm sporit în unitatea agricolă Lă-
la .pregătirea terenului şi în fiecare zi, dar, totodată, său, însămînţarea sfeclei în onoarea preşedintelui care sînt înconjuraţi înal promovarea şi ridicarea la
• semănat, în condiţiile res şi cu maximă grijă faţă furajere s-a terminat şi Republicii Socialiste Româ ţii oaspeţi români în vizi un nivel superior a rela
pectării riguroase a teh de calitate. Ca urmare, la s-a pregătit o importantă nia, tovarăşul Nicolae ta lor în Australia, au ţiilor româno-australiene,
nologiilor fiecărei culturi C.A.P. Teiu s-au semănat, suprafaţă de teren în ve- Ceauşescu, şi a tovarăşei fost rostite toasturi. convingerea că ele vor
— ne spunea loan Cîm- pînă acum, 15 ha cu or- TRAIAN BONDOR Elena Ceauşescu, cu pri în toasturile rostite servi cauza colaborării şi.
purean, secretarul comite zoaică, 5 ha cu lucernă, lejul vizitei în statul Aus de preşedintele Nicolae păcii în lume.
tului comunal de partid, 20 ha cu in — lucrare e- (Continuare in pag. a 4-a) tralia de Vest, primul mi Ceauşescu şi primul mi La rîndul său, Richard
primarul localităţii. Ur nistru Peter Dowding a o- nistru Peter Dowding, ur Court, lider adjunct al
mărim organizarea în aşa ferit un dineu vineri, 15 mările cu atenţie şi subli Partidului Liberal, de o-
fel a activităţii încît, a- aprilie. niate cu aplauze, s-a rele poziţie, s-a adresat înalţi
tunci eînd se poate intra La încheierea dineului, vat satisfacţia deosebită lor oaspeţi români subli
în cîmp, să se lucreze în care s-a desfăşurat Intr-o faţă de vizita efectuată de niind în toastul rostit că
flux, fără nici o pauză. atmosferă prietenească, ce şeful statului român în partidul său se alătură
La arat şi discuit se mun sentimentelor exprimate
ceşte pînă noaptea tîrziu, a pus în evidenţă stima şi Australia, importanţa deo de primul ministru al sta
iar la încorporarea semin deosebita consideraţie cu sebită a acesteia pentru tului Australia de Vest.
ţei în sol, de dimineaţa
devreme pînă seara. Se
realizează un pat germi IN ZIARUL DE AZI t Sard
nativ de bună calitate şi
se asigură o densitate op RITMURI IIUNEDO-
timă de plante la hectar. KLNE de reparaţii,
Avem în comună multe Din cuprins :
terenuri care, după ploi, • Lecturi şi privelişti
se usucă greu. Urmărim ® „Freamătul adîncu- creşterea ătii lucrărilor!
îndeaproape starea fiecă lui" — expresia unei
rei - tarlale şi intrăm la Echipa de lucrătoare condusă de Maria Nislora, de la afecţiuni statornice Pe zi ce trece, colecti Dar, este drept, are o
serele
lucru, chiar şi pe porţiuni timpurie. c.A.E. Unul plantează in cîmp răsadurile de varză pentru cîntecul de vul întreprinderii de lianţi importanţă maximă în
mai mici, imediat ce a- masă Deva are răspunderi tot realizarea sarcinilor. La
mai sporite în ce priveşte I. L. D e v a , reparaţii
asigurarea promptă, de le reprezintă, cum a-
ne
cimentului
a
In întîmpinarea Zilei de 1 Mai calitate pentru beneficiarii firma interlocutoarea, un
cesar
început, o primă literă din
interni şi, mai ales, pen
tru pieţele externe. „A- ..alfabetul" modern al pro
ducţiei de ciment. • Aces
rilor întreprinse pe linia mai ridicaţi agregatele,- loan Cici, Pavel Jimbo- tingerea acestor deziderate tea sînt şi o parte dintre
organizării ştiinţifice a instalaţiile şi maşinile reanu. (VASILE GRIGO- — preciza tovarăşa Rodica motivele pentru care no-am
producţiei şi a muncii, din dotare, lucrătorii RAŞ, corespondent). Popa, secretar adjunct cu axat, în aceste rînduri chiar
prin modernizarea pro secţiei dolomită-var din
ceselor de producţie din cadrul uzinei 3, oţelării, Cantităţi
anumite sectoare ale în de la C.S. Hunedoara au I. L. D E V A
treprindem s-a înregis încheiat primul trimes suplimentare
trat o creştere a produc tru de muncă din acest
tivităţii muncii de a- an cu realizări de sea de plăci finite probleme do propagandă al pe efectuarea reparaţiilor
proape 5 Ia sută faţă de mă. Astfel, producţia de comitetului de partid — capitale. Alte motive ce
prevederi, creştere ce stă var trimisă oţelăriilor a de marmură este posibilă doar în con ne-au reţinut aici se referă
Ia baza producţiei su fost depăşită cu 3,52 la diţiile creşterii conştiinţei la aplicarea unei expe
muncitoreşti, comuniste fa
plimentare. în ce priveş sută, iar cea de dolomi- Oamenii muncii din rienţe înaintate în acest
te eficienţa activităţii s-a tă calcinată cu 14,5 la c a d r u l întreprinderii ţă de procesul concret de domeniu. Dar, despre lua
te, la rîndul lor...
reuşit, pe aceeaşi pe sută. A fost îndeplinit „Marmura" Simeria ac producţie şi sarcinile de ...Mai întîi, cîteva sec
plan. Astăzi oamenii mun
Pe baza creşterii rioadă, reducerea cheltu planul de recuperare a ţionează permanent cu cii sînt animaţi de o pu venţe culese direct din
ielilor totale la 1 000 Iei materialelor refolosibile, înaltă responsabilitate şi
productivităţii producţie marfă cu 103,3 .iar indicatorul producti abnegaţie patriotică pen ternică mîndrie patriotică „miezul“ unei reparaţii ca
ştiind că sînt, în acelaşi
pitale efectuate la o linie
muncii lei, iar a celor materiale vităţii muncii a crescut tru îndeplinirea sarcini timp, proprietari, produ de fabricaţie a ci meniu
cu 2,3 Iei, ceea ce a de cu 1,5 la sulă fală de lor de plan, a angaja cători şi beneficiari a tot lui oZona cuptorului de
terminat obţinerea unor cel planificat. Se cuvine mentelor asumate în în
Oamenii muncii din trecerea socialistă. Pe ceea ce se făureşte cu e- clincher. Mai mulţi mun
fînăra unitate deveauă importante economii. A- subliniat că toate aceste perioada care a trecui fort şi sudoare. La noi a- citori pregătesc la sol di
ceste
frumoase
realizări
— întreprinderea de pie sînt înscrise de către har realizări s-au obţinut în cest înalt sentiment se ma ferite repere. La înălţime,
se de schimb şi repara nicul c o l e c t i v ai condiţiile încadrării stric din 1988, harnicul co terializează prin grija deo pe cup'tor, un grup de
ţii utilaj minier — ra I.P.S.R.U.M. Deva în bi te în consumurile speci lectiv simerian şi-a mo sebită pentru utilaje şi muncitori tocmai a fixat o
portează depăşirea pla fice de energie electrică, bilizat şi mai mult for instalaţii, faţă de întregul virolă ® O automacara tip
nului trimestrial la pro lanţul angajamentelor a- gaze naturale, combusti ţele reuşind să obţină proces de fabricaţie, de „K.S.“, de 40 tone, îşi
sumate în cinstea Zilei
ducţia marfă cu 186 000 bili. un plus la producţia oarece de aici porneşte şi roteşte fncet braţul. Este
lei, fapt lăudabil şi demn de 1 Mai. Printre cei mai des marfă de peste 3 200 000 realizarea planului şi creş mînuită de Vasile Blaga o
de consemnat mai ales toinici muncitori, frun lei, îndeosebi datorită terea bunăstării noastre“. Se apropie şeful unei for
dacă avem în vedere că, Produse peste plan taşi în întrecerea socia realizării şi depăşirii sar Desigur, buna întreţinere maţii de lucru, muncito
faţă de aceeaşi perioadă listă, se numără Glieor- cinilor fizice Ia plăci fi a maşinilor care produc rul specialist Nicolae Pă-
a anului trecut, reali Muncind zi de zi in ghe Ardeleanu, Iulian nite de marmură cu pe cimentul, efectuarea la dureanu. „Sus, pe cuptor
zările ta acest indicator tr-o bună organizare, cu Todoruţ, Adrian Lucaci, ste 8 000 mp şi prin creş timp a reparaţiilor cu — ne spune — se află,
au crescut cu 26,4 Ia sută. hărnicie şi dăruire, uti- Gheorghe Gheotu, Adrian terea accentuată a pro rente şi capitale planifica acum, sudorii şi lăcătuşii
Totodată, pe baza măsu lizînd la parametri tot Turcu, Ileana Vlaicu, ductivităţii muncii. te reprezintă doar una din MARIN NEGOIŢĂ
temele majore ce focali
zează atenţia colectivului. (Continuare în pag a 4-a)
