Page 54 - Drumul_socialismului_1988_04

rag. £ UKUMUL dUUHLIOIVlULUl

êé0* tQ Pămînt hunedorean Coborîtor din Muntele de 1’îine
Al datinii şi-al doinelor române.
Voi, dimineţi cu tulnice pe tîmple
şi jar melodios spuzind sub zori
Urme de plug pe cerul fără nori B SEMI
Şi curCubeie smălţuite-n floare extaz de tril ce inima ne-o umple Al. SĂDI'
ta primă'
şi-un dor străvechi, nelecuit vreodată, cu zvon de româneşti privighetori da sominţ
Ne cheamă spre coline transilvane Ulcior nesăţios rotind izvoare material
mi-e inima-n Aprilie transilvan răştie ol
Sub tulnice de zarişte brodată Iar patria e-o stea în răsuflare unit vlor
Cu clare rîuri scînteind bulboane Sorbindu-lc, pămînt hunedorean. peste 25 o
Tiparniţă de muguri şi de grîne miitje de
/avaturj,
Multiplicînd poemul de lumină. EUGEN EVU terial de i
sortiment
specii. Do
Farmecul stilului tate stă exclusiv în umor. cîtld bine
Silviu Angelescu este ast­
serviţi.
fel primul care aplică mo­
dalitatea în discuţie asu­ „Freamătul adincului" - expresia unei afecţiuni ■ ACŢI
Cunoscut pină acum torească, umorul suculent pra unui roman care, pe FKIJMUSE' de
plexul
doa; ca literat, filolog, oscilează intre satiră şi lingă realizarea comicului ? din Grind
cercetător, Silviu Angeles- comicul pur împins pină ca tonalitate de fond, vi­ roase acţi
şi
cu ne-a surprins prlntr-un la burlesc, iar toate aces­ zează şi semnificaţii mora­ statornice pentru cîntecul de masă dârire cadrul
In
roman singular care s-a tea conferă cărţii mai le mai adinei. Ca filolog suprafaţă
bucurat de îndată de un multe nivele de lectură din de profesie, el ştie sa ex­ trarea în
fost
au
mare succes de critică. Pu­ care cititorul poate reţine ploateze posibilităţile pe Corul bărbătesc „Frea­ repetiţiilor insistăm mult meş" de Constantin Anun­ pitici, 20 i ţi
blicul in schimb s-a arătat ce-i convine. Dar ceea ce care / le oferă topica, ex­ mătul adincului" al mi­ pe emisie, respiraţie, dic- ţe, o lucrare pretenţioasă de tuia si
mai ezitant,, dacă nu chiar particularizează Înainte de presiile şi proverbele popu­ nerilor din Petrila, din­ ţie. Ne străduim să gă­ care va solicita la maxi­
reticent. Şi e ciudat, căci toate această carte este lare, dar îndeosebi lexicul colo de faptul că este u- sim piesele cele mai adec­ mum ¡30 fiecare interpret
publicul acesta are Înde­ stilul. Scriitorul şi natura­ specific epocii, obţinînd e- nica formaţie valoroasă de vate. Cîntecul patriotic cu care „Freamătul adîn-
obşte un simţ aparte, enig­ listul francez Bulion spu­ fecte de mare rafinament acest fel din judeţul nos­ este interpretat cu multă cului" s-a înscris în ac­
matic dar exact, un lei nea că „stilul e omul". şi savoare stilistică. Chiar tru, reprezintă, în ultimă plăcere. Pentru mine, ori­ tuala ediţia a Festivalului
de radar care-i semnalea­ Fără a-l contrazice, se cu­ atunci cînd cuvinte sau instanţă, o stare de spi­ ce cîntec românesc, chiar naţional „Cîntarea Româ­
prelucrare
ză prompt orice carte de vine precizat că uneori, ca expresii par obscure citi­ rit, o afecţiune cu totul şi o un cîntec folclorică niei". membrii formaţiei • 13,00
„Toţi
patriotic,
este
calitate. El a fost ins o torului neavizat, autorul aparte a oamenilor Văii La sfirşit
dezorientat de data aceas­ are abilitatea de a le pla­ Jiului pentru cîntecul de transmite în idei generoase, dovedesc multă lor seriozitate • 14,45 1
în
senti­
artistică,
pregătirea
evidenţă
pune
ta, probabil, in primul rind sa astfel in montura con­ masă, patriotic, de mun­ contribuind la afirmarea I i tic ă •
de titlul romanului - EO. Fin textului, incit ele îşi re­ că. Impresionant este mo­ mente profund umane. mişcării corale a Văii Jiu­ rea progrt
Calpuzanii — titlu care ris­ velează fără dificultăţi sen­ dul în care aceşti oameni Marşul, imnul, doina, toa- lui, ne spunea Constantin Telejurnal
că să rămină intr-adevăr ni adincului găsesc timpul Oprea, unul dintre inter­ leenciclop
hermetic pentru cititorul in cazul de faţă, şi omul surile. Ceea ce la o pri­ necesar, puterea sufleteas­ Mişcarea corală — Varietăţi...
preţii de bază. Aş vrea să
fără o minimă instrucţie decide stilul. Căci Silviu mă şi superficială privire că ca după orele de şut un act de cultură menţionez pentru străda­ 20,30 F
lilologică. Cuvintul ne-a Angelescu işi elaborează părea un obstacol al lec­ să ia drumul clubului, să nia lor pe colegii ce pro­ „Creatoar
venit din turcă, unde kalp stilul in mod deliberat, mi- turii — stilul parodic-arhai- ocupe un loc în sala de generator de vin în formaţie de la sec­ le" • 22,
înseamnă fals - se zicea zind pe modalitatea paro- zant - se dovedeşte ast­ repetiţii şi să aştepte bi­ sentimente patriotice toarele V (producţie) şi VIII • 22,30 I
şi la noi ,,bani calpi" — dic-arhaizantă şi luîndu-şi fel, de îndată ce am ac­ necunoscutul semn din (electromecanic) din cadrul gramului.
iar kalpazan, falsificator de drept model stilul cronică- ceptat convenţia, una din­ partea dirijorului. Străda­ întreprinderii miniere. In­
bani. In română, pe lingă resc şi limba heteroclită, tre principalele surse de nia lor statornică, tradiţia, te sînt cîntece patriotice tre aceştia — minerii Ma­
acest sens de bază, cu­ impovărată de turcisme, satisfacţie estetică pe ca­ calitatea interpretării au şi de aceea trebuie inter­
vintul a mai dobindit şi grecisme şi slavonisme din re le oferă acest roman. fost răsplătite de nenu­ pretate cu simţire, cu simţ nele Pădureanu, Ladislau LCiNt
Nicolae
lăcătuşii
Sveda,
sensul figurat de ,,om de Muntenia celui de al A miza presupune a risca. mărate ori cu premii, cu înălţător patriotic".
nimic, ticălos". Titlul roma­ XVIII-lea sfirşit de veac. Mizînd (şi) pe stil, Silviu mult. invidiatul titlu de Aşa au obţinut un loc Mic, Gheorghc Munteanu,
Sirianu,
Mihai
artificierul
nului lui Silviu Angelescu Au mai creat la noi în a- Angelescu a riscat dar a laureat al Festivalului na­ de seamă în repertoriul Marin Horec, maistrul mi­ DL v A :
îşi păstrează ambele în­ ceastă manieră Al. O. Teo- cîştigat. Ceea ce nu e lu­ ţional „Cîntarea Români­ corului cîntece ca „Pace ner Ioan Strîmbei, elec­ bas Vega
ţelesuri, fiind vorba de ti­ doreanu, Hronicul măscări­ cru mic, mai ales azi, cînd ei" care le-au oferit con­ omenirii", „Minerii", „De.ş- Secretul
(Arta);
căloşia epocii fanariote ciului Vălătuc şi C. Topir- tot mai puţini scriitori au sacrarea pe plan naţional. teaptă-tc române", „Imnul tricianul do mină Wili Cucoana
Kaeso ş.a.".
minorilor",
„Ştefan,
Şte­
„Formaţia
îşi
păstrează
aflată la apogeul ei, sub ceanu, Domnia lui Ciubăr subtila răbdare de a cul­ specificul, tonusul puter­ fan, domn cel Mare", „Co­ Sînt strădanii lăudabile dern — i
Nicolae Mavrogheni. Epica Vodă, ambele însă fiind tiva farmecul stilului. nic muncitoresc de abor­ lindă de pace", alte piese puse în slujba afirmării inimă a
Totul, se
romanului e abundentă, scrieri de mai mică anver­ dare a cîntecului, ne-a re­ semnate de Constantin Ro- cîntecului patriotic româ­ curttj „ ,,
portretistica diversă şi oi- gură, a căror intenfionali- RADU CIOBANU Trenul d<
latat prof. Horaţiu Alc- maşcanu, Ion Vidu, Tudor nesc, ale cărui implicaţii le I-II (
xandrescu, dirijorul coru­ Jarda, Leonida Brezeanu, educaţionale le trăiesc fie­ portul —
cearcă unele condeie. Febri­ lui. Păstrăm astfel tradi­ I.D. Chireseu, Dumitru Ki— care membru al corului Noiembrie
CRONICA LITERARĂ lul scriitor ar trebui, poate, ţia încetăţenită de cel ca­ riac, Horaţiu Alexandros- „Freamătul adincului", toţi gentu «
să-şi mai tempereze însă fri­ locuitorii Văii Jiului. larg (V
sonul editorial, tocmai pentru re a condus mulţi ani a- cu. în momentul de faţă, PENI: D
(C
a favoriza acumulările şi de­ cest colectiv artistic, Vla­ formaţia pregăteşte poemul Vegas
„Semnele“ realului cantările. Romanul său este dimir Ureche. în cadrul coral „Cunună de pe So- MINEL BODEA CAN : Ci
(Luceafăr
o invitaţie la lectură, ono- Primăvara
rîndu-şi promisiunile.
Animator de vocaţie, plin la sufletul. Vrea să scrie un ADRIAN DINU RACHIERU norul); A
tie idei şi iniţiative, Vaier iu roman, citeşte şi citează din Punct... 5
Bârgău trăieşte „pe muchia Montaigne dar constată că li­ critic, revista „Orizont" Tlheriu niimşddi: „Uvada cu pruni“ (pastel în cretă). CRONICA FILMULUI (Muncitor
ascuţită a fiinţei“ ; mărturi­ teratura şi viaţa nu se prea Mesagerul
sirea poetului — prolific, alu­ potrivesc. Iată unghiul — in­ lezat); 13
vionar, inegal — iubind tre­ teresant şi mai puţin frec­ ţii — seri
pidaţia, galopul imagistic, ventat — din care Valeriu Comedie roşi« 1 ;); Ol
,,flacăra mare a vieţii“ în­ Bârgău „filmează“ epicul. timpul iu
seamnă o recunoaştere a ges­ Tensiunile unei dileme — Ultimul !
tului vizînd sacrificiul („îmi „studenţia sau şantierul ?“ — Hi li (FI;
tai venele ca tu să exişti“, se vor stinge, fără hamletis- de succes GlU-BAl:
zicea odată poetul) dar, din­ me inutile, în soluţia finală. maimuţă
colo de astfel de declaraţii Eufim va împăca alternative­ tură); ii
trei
Deconspirînd
— slăvind poemul ca „lucra­ le după această „baie în rea­ misterioşi, pregenericul gangsteri în ^'’ădin;
aces­
re supremă“ — desluşim tru­ litate“. < B
da scriitorului, frenezia şi Discutând noua carte a lui tui film anunţă tema lui po­ n. îl -
productivitatea insului care Valeriu Bârgău, „Semne parti­ liţistă, dar şi intenţia paro­ CALAN:
scrie, risiplndu-şi nopţile în culare“, ar trebui să exami­ dică a realizatorilor. Desigur, (Casa de
competiţia dură a literaturii. năm nu doar resursele tex­ există şi o miss, un concurs IU A: Colt
de
o
Dacă poezia lui Valeriu Bâr- tului (cum ar spune I. Vlad) de n frumuseţe, bărbat poveste va mente ci
un
care
drago.şto,
gău e conectată realităţii, clo­ ci şi tendinţele contextului. (Mureşul)
după
cotului viului, negreşit că şi Asistăm, ştie toată lumea, la renunţa, eroic la aventuri pal­ albastră
fete
pitante,
celibat,
proza lui nu se adapă din proliferarea „jocului textua- frumoase, împuşcături reale
„cerneala somnoroasă“ (citez list“, la ofensiva ¡lizibilităţii, şi împuşcături muzicale, ur­
din Noima de aur). Recenta la o accentuată destructurare măriri, sechestrări de persoa­
recidivă romanescă are nerv epică (romanul „înghiţind“ ne şi răpiri, demascări şi a-
jurnalistic (cum observa scrii­ orice). Or, Valeriu Bârgău restări şi, dincolo de amu­
torul Ion Arieşnnu) dar nu are încredere în epic şi îşi
ocoleşte livrescul : trăieşte respectă cititorul. Ceea ce nu zament, decente ironice de
bună calitate.
explorînd în stil telegrafic înseamnă că nu e sensibil la Iţele naraţiunii, împletind
„iuţeala“ vieţii de şantier, tendinţele care agită peisajul teme pentru mai multe fil­ l’entru
legând numeroase fire epice, prozei noastre, rcfuzîndu-le me, se tot încurcă, dar urmă­ fi deosob
iuvcstigînd o lume bogată şi trufaş. Drept urmare, roma­ rind să-şi salveze iubita, vic­ Irit acea;
colorată dar face loc şi „ex­ nul lui Valeriu Bârgău „ino- timă candidă a gangsterilor an ului. c
ploziilor onirice“ ; aduce spre vează“ formula şantieristă, naivi, stupizi şi ghinionişti riabil, m
noi „porţia de romantism“, aruncând în materia epică să­ care vor să pună mîna cu Izolat vo
aerul proaspăt al realului şi, geţi livreşti. Autorul nu se orice preţ pe rujul ei de buze pita ţii Sil
complementar, invazia livres­ aliniază docil mareelor modei în care se ascunde un mi­ poviţă si
cului. O formulă epică obosi­ dar se va racorda pulsului crofilm cu importante infor­ vor avea
tă, s-ar părea, bătătorita, ca epic al clipei, făcînd dovada maţii, jurnalistul Andrei, nu­ 1er de at
însăşi „pe muchie“, la un pas unei bune cunoaşteri a te­ me predestinat de erou pozi­ sufla mo
de eşec — ar putea exclama renului. Iată, referinţele sînt tiv, inteligent şi temerar, cu sificări
superesteţii. Valeriu Bârgău abundente : Eufim citeşte abilitate, lo descurcă. In vîr- km/h tlir;
semnează insă un roman an­ România literară, comentează niei", prezent în expoziţii tejul situaţiilor hazlii, chel­ perat urile
trenant, în care evenimentele evenimentele la care asistă Armonia culorilor personale sau colective, în neri stilaţi îşi continuă trea­ cuprinse
se succed ameţitor, In atin­ sau participă prin filtrul li­ ba imperturbabili. Caleidosco­ şi plus 2
gere cu scenariul detectivis- teraturii ; ameninţat de un saloane de artă plastică la pul parodic prin caic sînt ximele în
tic, în care eroii îşi recuce­ transfer la „agrar“, gazeta­ spre culorile deschise, cal­ Casa do cultură din Brad, privite poncif ele genului tra­ do.
resc viaţa găsind resurse de rul Nae Pop vrea să-şi revi­ Dacă pentru odihna lor •in alte localităţi, medicul sează mereu alte bizare al­
a lua un nou start. Fie că zuiască viaţa şi invocă pe­ fizică şi sufletească unii de şi calme, cu tuşe pu­ cătuiri trecând alert de la ilo­ Ţentru t
e vorba de Unghierea (un bă- rioada de pionierat a repor­ oameni se ocupă în tim­ ternice şi mai ales spre Tiberiu Domsodi a devenit gicul situaţiilor, excentrităţi şi zile: Vrc
trîn al „tutror şantierelor“), tajului făcînd lecturi din acuarelă. Acurateţea ex­ destul de cunoscut în miş­ bufonadă Ia evocarea filmu­ călzi uşot
de directorul Albu care va Brunea-Fox şi Geo Bogza. pul lor liber de poezie, carea artistică de amatori lui mut cu gagurile şi recu­ rul va fi
refuza, la rîndu-i, „obrocul Am putea înmulţi exemplele proză sau muzică, medi­ presiilor şi modalităţilor de zita sa (bărbi, mustăţi, oche­ mult nor
dosarelor“, de inginerul Pap dar cu adevărat izbitoare este cul chirurg Tiberiu Dom- exprimare, proporţia din­ hunedoreană. Reţin aten­ lari, mânuşi, deghizări), de- prccipitaţ
(conducând convoiul care trimiterea la Sala de aştep­ tre volum şi spaţiu, îi fac ţia lucrări de pictură ca ; clanşînd rumoare, chicoteli, formă de
transportă generatorul), de tare ; în discuţie nu e roma­ sodi de la Spitalul orăşe­ iar cîteodată hohote în sală. poviţă la
şoferul Grosu V. Ion (care nul lui Bedros Ilorasangian — nesc din Brad este pasio­ lucrările tot mai aprecia­ „Griviţa", „în abataj", Eatura comică a lucrurilor sub forn
alege soluţia „autopedepsirii), apărut aproape concomitent nat de pictură, grafică, te. Ochiul privitorului este „Familia", „Icar", „Cai", este asiduu căutată şi desco­ Vînt moc
de sfîrşitui lui Boton înecat — ci sintagma în sine. Dacă sculptură. Majoritatea lu­ plăcut impresionat. Dim- „Clovnul" sau cele două perită pretutindeni, feliile de sificări
in lapte de var, de întîmplă- Bedros Ilorasangian, preocu­ evocare indirectă, de actuali­ km/h la
rilc din „baraca bihorenilor“ pat de viaţa Interioară, înţe­ crărilor sale sînt. peisaje pezimea luciului apelor, acuarele cu care a obţinut tate, de mondomanie a con­ nord-est
sau de vîlva iscată de infor­ lege.'! „timpul ca o sală de după natură rodind far­ freamătul pădurii, răcoa­ premii în etapa interjude­ cursurilor de frumuseţe şi de Temperaţi
maţiile apărute în ziarul din aşteptare“, eroul lui Valeriu mecul Munţilor Apuseni cu rea nopţii şi a dimineţii, parodie se aşază una peste fi cuprin
R. (un articol al lui Nae Pop Bârgău priveşte (p. 128), „via­ ţeană a Festivalului na­ alta ca Intr-un tort bine or­ şi 5 grac
care „divulgă“ restanţele) — ţa ca o sală de aşteptare“ ; superba Ţară a Zarandu- căldura solară ori cerul ţional „Cîntarea Româ­ namentat cu muzică şi stropit în prima
întreaga ţesătură epică creşte autorul sălii de aşteptare a- lui, Valea Mureşului cu albastru înstelat, frumu­ din belşug cu sirop de nai- lc maxim
convergent slujind fără a pi­ mestocă ficţiunea şi realita­ pitorescul ei. Este redată seţea macilor ce ard pe niei". Ga grafician, artis­ \ itate. grade, n'
ca în tezism sufocant o de­ tea. Eufim so va întreba : tul amator brădean abor­ Un final fericit pune punct cal în ui;
monstraţie. Protagonistul ro­ „Ce treabă am eu cu sala viaţa nouă, clocotitoare, e- coline, iarba fragedă în­ dează tehnici vechi în lu­ unei acţiuni încurcate în ca­ ma noap
manului, buldozeristul Eufim de aşteptare?“, (p. 43). Aşa­ lanul oamenilor vrednici sufleţesc lucrările sale fă- re eroina câştigă un concurs şi îngheţ
—■ un „berbec“, un ins fără dar, două tendinţe, doar a- de muncă, trăirile lor in­ cîndu-le pline de armonie. crări ca „Război şi pace", şi un bărbat, unei comedii
semne particulare caută o parent în divorţ, de ,a prac­ «ic mare succes, la care sc
viaţă interesantă : părăseşte tica romanul. terioare, prefacerile din Participant activ în am­ „Seceta", „Familia" ş.a. rîde, bine, însă rar, dar se
facultatea pentru o face o Cu priză la real, de mare localităţile judeţului. So pla manifestare a muncii surîde mult mal des. SÜ
„excursie prin realitate“, pre­ densitate epică, romanul lui remarcă predilecţia artis­ şi creaţiei, Festivalul na­ ION COTOI,
feră „munca de jos“, spaţiul Valeriu Bârgău este departe
anonimatului, dorind n-şi spă­ de „criza ficţiunii“ care în- tului către luminozitate, ţional „Cîntarea Româ­ corespondent GHEORGHE POGAN