Page 58 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 58
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMO^
Cartea — contribuţie activa la formarea ÎN AVANS FAJA DE GRAFIC
noii personalităţi umane (Urmare din pag. 1) caro comitetul de partid
„Luna căiţii în între sfătuirea cu cadrele teh eficienţei economice" la mat prof. Elena Tămă- şi consiliul oamenilor fcoNrcu:
MUJMU
prinderi şi instituţii" ' se nice ce a avut loc la clu secţia mecanică, iar la şdn, biblioteca sindicatu I.A.C.R.S. Hunedoara, a- muncii din întreprinderea UEŢE“. La
dovedeşte şi în actuala sa bul „Siderurgistul" din punctul de împrumut des lui din cadrul T.A.G.G.M. ceşti oameni animaţi de noastră le-a adaptat — tura din Că
ediţie o modalitate edu Hunedoara, organizată de chis în incinta cocseriei, Deva a urmărit, printr-un un fierbinte patriotism pe sublinia tovarăşul Toan făşurut rece
caţională complexă şi efi Biblioteca judeţeană cu oamenii muncii au avut ciclu de manifestări, in frontul dezvoltării conti Scurtu, secretarul comite •Vencap*'« a
p
„Mur «,’> fr
al
a r t i d
cientă ce contribuie la in sprijinul Consiliului jude posibilitatea să ia contact tensificarea educaţiei pa nue a siderurgiei româneşti. tului de Hunedoara — »creţe“. Oi
Am
acest
cu
I.A.C.R.S.
consemnat
tensificarea activităţii de ţean al sindicatelor. Tema cu un însemnat număr de triotice, revoluţionare a Comitetul
atragere la studiu şi acesteia a vizat „Metodica titluri de carte tehnico- oamenilor muncii, adînci- prilej la atingerea stadiului avem garanţia că şi la lu U.T.C., î» i
montarea
crările de montaj vom a-
fizic
pereţi
oi
lectură a oamenilor mun informării şi documentă ştiinţifică. rea dragostei lor pentru lor buncărelor staţiei de comitetul c<
femeilor,
cii, ridicarea pregăti rii tehnico-.ştiinţifice în Alte acţiuni au adus în partid .şi patria socialistă. sortare. Actele întocmite tinge ritmuri înalte de cultură v* e<
rii lor economico-pro- domeniul metalurgiei" şi a atenţie cartea social-poli- Astfel, la A.S.I.M. a avut de către I.G.S.I.C. —, lucru. Am reuşit, cu spri listă $i Coi
fcsionalc, formarea con oferit căi de mai bună tică, contribuind la cu- loc o întâlnire a tinere I.P.R.O.M.E.T. şi benefi jinul organelor judeţean nesc al a sind
ţiunca
re
cepţiei ştiinţifice despre tului cu Dănilă Moldovan, ciar menţionau calitatea şi municipal de partid, toarele locu
lume şi viaţă în raport cu directorul clubului „Sar- foarte bună a lucrărilor precum .şi al ministerului nităţilc cc
sarcinile ce decurg din „LUNA CĂRŢII geţia" Deva. Cu acest pri executate de dulgherii din de resort, să asigurăm a- instituţiile urma 1
In
tehnico-ma-
provizionarea
obiectivele revoluţiei teh- lej, au fost prezentate vo formaţia condusă de Laszlo terială pentru derularea probelor <1
nico-ştiinţifice contempo ÎN ÎNTREPRINDERI Şl INSTITUŢII lumele recent apărute Dene.ş. Aceleaşi aprecieri fluentă a activităţii în pe dans, înder
pri
alegere,
rane, din amplul program „România în anii primului se cuvin făcute şi la a- rioada imediat următoare. curi au fosi
do dezvoltare economico- război mondial" şi „Isto dresu lăcătuşilor din c- Viz.înd însă şi perspecti ordine, de
socială a patriei stabilit cunoaştere şi de lucru con noaşterea şi aprofundarea ria militară a poporului chipa lui Constantin Dră- va mai îndepărtată, încă (secţia pani
Sală şa n (I.C
do Congresul al XlII-lea cret cu fondul de carte documentelor de partid şi român", care redau veri goi, a dulgherilor din sub- de pe'acum facem demer Aurora V.
şi Conferinţa Naţională ale ale unei biblioteci. Ridi de stat, a politicii inter dic efortul poporului nos ordinea luiVasilc Bucali şi surile necesare în vede „Victoria“).
partidului. carea pregătirii profesio ne şi externe promovate tru, al armatei pentru o- Moisc Felelci, a zidarilor rea evitării golurilor pe
nale a oamenilor muncii de P.C.R., de România so
Revelatoare sînt acţiu liberarea pămîntului scump betonişti coordonaţi de care le-ar putea crea li
nile iniţiate cu acest pri din Combinatul siderurgie cialistă, al cărei promotor al patriei, efort presărat Moise Iacob. Lor le re vrarea neritmică de către
lej de bibliotecile sindi „Victoria" Călan au vizat este tovarăşul Nicolae do nenumărate sacrificii, vine meritul do a fi ter furnizori a cărămizilor re
cale, municipale şi orăşe expoziţia de carte „Nou Ceauşescu. Astfel, la Ha în organizarea aceleiaşi minat în avans fundaţia fractare.
neşti constînd din prezen tăţi tehnice în siderurgie", ţeg a avut loc dezbaterea instituţii, la S.U.T. a fost furnalului propriu-zis, fun Să contribui, cu mintea DUMINICĂ,
tări de cărţi tehnice care prezentarea cărţii „Fonte pe tema „Politica P.C.R. iniţiat colocviul de istorie daţia şi platforma do la şi braţele, la edificarea • 11,30 T
conduc la aprofundarea şi albe" ce a avut loc la sec — politică de pace şi co ..Deva — vatră de cultură cota -|- 700 ale prcîncăl- unei noi şi moderne ca
ţia a 11-a furnale cu spri laborare", organizată do şi civilizaţie românească", zitoarelor, aceste stadii fi pacităţi do producere a Lumea cop
înnoirea cunoştinţelor ce jinul inginerilor Ion Vo biblioteca orăşenească, iar filmoteca c
privesc meserii specifice ii ic u şi Ion Crăciunescu. la întreprinderea do tri organizat cu sprijinul Mu zice asigurînd, de pe a- metalului pentru ţară — „Risul iese
judeţului nostru. Acestora zeului judeţean. Sînt ma cum, front activ de lucru iată dorinţa exprimată fie Ultimul epi
In organizarea bibliotecii cotaje din Hunedoara s-a nifestări care evidenţiază montorilor din brigada constructorii furnalului nr.
li se alătură prezentări de Casei de cultură a sindi desfăşurat masa rotundă pregnant valenţele educa nr. G2, care vor ridica 4 de la Hunedoara. Ei Din cununi
cărţi social-politico, bele catelor din Călan, după „Democraţia socialistă — tive ale muncii cu cartea, întreaga construcţie meta sînt holărîţi să dovedeas românesc i
tristice, medalioane lite cum ne-a relatat grof. Mi- cadrul afirmării plenare a contribuţia acesteia la for lică şi vor reda obiecti că prin fapte că pentru bum dumin
rare, recitaluri de poezie haela Tenţiu, au mai avut personalităţii umane", ac marea noii personalităţi vul brigăzii nr. 61, pentru împlinirea acestei do închiderea
patriotică, lansări de cărţi loc dezbaterea „Reducerea ţiune iniţiată de bibliote umane. efectuarea lucrărilor de rinţe nici un efort nu • 19,00
în prezenţa autorilor ş.a. consumurilor do materiale ca municipală. căptuşiri refractare. poate fi considerat prea 19.25 Cîntc
Utilă s-a dovedit con- şi energie — criteriu al După cum ne-a infor MINEL BODEA — Prin măsurile pe mare. niei. Omag
ducătorului
Film artiştii
C. S. HUNEDOARA Un interes deosebit au suscitat temele : „Calităţile te de drage
Telejurnal
moral politice şi profesionale ale cadrelor de condu
cere. Rolul lor în adoptarea deciziilor, organizarea chider .r
Dezbntere „Conducătorul — muncii şi controlul a înfăptuirii lor. muncii ia reali LUNI, 1
Antrenarea
con
oamenilor
ştientă,
responsabilă
zarea sarcinilor de plan" (Nicolae Vintilă, directorul • 20,00
specialist şi om politic“ Cabinetului municipal pentru activitatea ideologică 20.25 Ştiinţe
şi politieo-educativă"), „Principiile do bază ale acti • 21.10 Te
vităţii întreprinderilor industriale. Sistemul de indi • 21,50
Pe baza hotărîrii Conferinţei extraordinare a or
ganizaţiei judeţene de partid din decembrie 1987 şi catori care cuantifică eficienţa economică. Rezulta 22,00 ’-unchi
a propriilor măsuri cu privire la intensificarea acţiu tele obţinute în aplicarea mecanismului economico- gramului.
nilor de dezvoltare a gîndirii politice şi economice financiar la C.S. Hunedoara" (Rounus Păţan, conta
a oamenilor muncii, comitetul de partid şi consiliul bilul şef al combinatului), „Implicarea mijloacelor
şi
de
calcul
oamenjlor muncii din Combinatul siderurgic Hune electronice de producţie în în conducerea sporirii organizarea iClMEi'
eficienţei
proceselor
scopul
doara au organizat, la clubul muncitoresc de la uzina activităţii de conducere în secţiile şi uzinele combi
nr. 4, prima dezbatere din seria celor nouă, consacra natului" (fizician Radu Andronic, de la Centrul de DliVA : !
te perfecţionării activităţii cadrelor de conducere cu calcul electronic), „Aplicarea fermă a legii de retri Las Vegas
Secretul 1
tema „Conducătorul — specialist şi om politic". buire în acord global şi direct — mijloc important (Arta); II
Au participat 150 cadre, membri ai consiliilor oa de creştere a producţiei şi productivităţii muncii, do Cucoana C
menilor muncii, specialişti, şefi de secţii, ateliere, valorificare superioară a resurselor materiale. Măsu dern — A)
inimi) (Mo
schimburi, mecanici şefi, economişti, secretari şi se rile stabilite ele Plenara din martie a.c. a C. C. al Totul se p
A.E.S.C.H. Devil, forma 7 solarll. Itásudurile de tomate cretari adjuncţi ai unor comitete de partid, alte cadre P.C.R. cu privire la stimularea colectivelor de muncă, căra) ;
s-nu dezvoUat bine, urmínd a fi replántate in solarii. din organizaţiile de sindicat şi U.T.C. din cele opt în realizarea producţiei de export şi a exportului" Trenul de
le I-II (Pa
linii de laminoare.
Foto NICOLAE GHEORGHIU (inginer-economist Eva Bardar, şeful biroului retri porlul — s
în cadrul dezbaterilor, organizate pe baza unor buire de la C.S.H.). Noiembrie);
consultări şi întrebări anterioare, cadre competente, gentil
A cu o bună pregătire politică şi profesională, desem VASILE DRAGOMIR, larg (Uni
Dra
PUNI:
Insămînţarea porumbului! muncii din combinat, au prezentat scurte intervenţii. secretar adjunct al comitetului de partid Vegas (Cui
nate de comitetul de partid şi consiliul oamenilor
al C.S. Hunedoara
;uc
CAP
(LUI rul
Primăvara I
(Urmare din pag. 1} La unitatea vecină, norul); PUT
C.A.l’. Cristur, se plantau, şiţa nopţi
de asemenea, cartofii pe I rose); A
ultimele suprafeţe. In tar LECŢIA DE ENERGETICA... Punct... şi
(Muncltoro.s
cu mecanizatorul Ioan Bo- laua „Dîmpu lacului" mun Mesagerul i
rodi la lucx-area respec ceau la plantat mecaniza sentimentul patriotic to/jit); ISIt.
ţii — seriili
tivă,, avea motive să fie torul Gheorghe Beteag, (Urmare din pag. 1) Reţinem şi o altă idee, pă Aurel Furdui, Vasile ce roşie) ; o
mulţumit dh vitezele de ajutat la alimentatul ma şi anume că munca ce Bocşa, Petru Crişan, ca tî- stimulează conştiinţa şi Toate p in zi
fortifică elanul in mun
iuertP realizate la semănat, şinii cu tuberculi de că reţelele aeriene cate lor de la ATM se derulea nârul Bella Salamon şi ca -, inginerul Tiberiu tercie ini
norul) ; Olt
precum şi de calitatea tre cooperatorii Wiliam impinzesc ţara de la un ză intr-o fructuoasă con alţii". i timpul iubi
Pe alte coordonate esen
execuţiei. „Am încheiat lvolemen şi Francisc Sza- capăt la altul. Oamenii lucrare cu a celor de la ţiale ale fluenţei şi siguran Oloeriu a ţinut să mai Ultimul trt
PRAM şl AMC, cu a colec
sublinieze un aspect, cî-
însămînţbrea borceagului, bo. Tot acolo se afla şi atelierului răspund de mii tivelor celorlalte secţii şi ţei in exploatare a insta tuşi da puţin lipsit de im Jlill (Placi
CUU-HAI:
lucarnei' şi sfeclei fura Mihai Lăpugeanu, ingine de circuite de semnalizare ateliere din termocentrală. laţiilor şi agregatelor e- portanţă, şi anume stră maimuţă (
jere, astăzi finalizăm lu rul şef al unităţii, urmă şi protecţie, de acţionări nergetice la C.T.E. Mintia dania permanentă, sinceră, tură); llA'j
crarea la cartofi şi sfecla rind îndeaproape cum se vane şi motoare electrice, De exemplu, tot ce se — respectiv protecţii şi de a policaUfica lucrăto în grădina
clu); li Rz
de zahăr aşa că, in con respectă tehnologia de lu de circuite de comandă invîrle (la propriu !) in semnalizări tehnologice - rii, de a-şi asigura „schim meniul —
tinuare, ne vom concen cru, pentru a se executa insumind mai mult de 550 uzină este comandat de acţionează grupa coordo buri" cit mai temeinic CALAN;
tra toate forţele la semă o lucrare do cca mai bună de kilometri cabluri în în mina nevăzută a oame nată de maistrul principal pregătite. (Casa de eu
natul porumbului. în pre calitate. treaga centrală. ,,Pe lin nilor maistrului Roman specialist Nicolae Fica. Preocupare necesară şi niA: Cele i
mente cu
zent se pregăteşte patul în ce priveşte însămîn- gă activitatea de profila Romcea. Sau, altlel spus, Prin intervenţiile şi activi firească, ce motivează re (Mureşul);
germinativ pentru această ţarea sfeclei furajere, lu xie şi de reparaţii, efec ei au in grijă circuitele tatea lor zilnică, oamenii zultatele frumoase obţi albastră (I.)
c u l t u r ă . Mecanizatorii crare la care participau tuăm şi intervenţii la ava secundare aferente comen de aici asigură menţinerea nute in muncă şi preţuirea
rii sau deranjamente, sub
Nicolae Asimionesei, Du mecanizatorul Dany Mar- liniază maistrul Gheorghe zilor tuturor motoarelor e- parametrilor optimi ai a- de care se bucură acest
mitru Saivan, Vasile An- ton şi Mariana Bodrean, M indruţă, organizatorul lectrlce ale agregatelor gregatelor vitale ale cen destoinic colectiv, ca şi
dreucă şi Ion Rezeanu au preşedintele cooperativei, grupei sindicale a atelie termoenergetice din cen tralei, respectiv, turbinele un alt aspect şi anume
pregătit pînă acum mai mai rămăsese, vineri, de rului. Împreună cu cei 19 trală. ,.Aş vrea să preci şi cazonele.' Dacă protec „nici o avarie produsă din I’entru aa
mult de jumătate din su pus sămînţa în brazdă pe oameni din subordine, noi zez că circuitele acestea ţiile şi semnalizările lu vina personalului". va încălzi, 1
nopţii şi a!
prafaţa destinată porum mai puţin de cinci hectare. ne ocupăm de echipamen secundare constituie o crează înseamnă că ceva Mărturisim că discuţia ii încă reci
bului. Avem condiţii bune Cum şi plantele pentru tele şi circuitele secundare problemă extrem de im nu este în ordine şi cere consemnată in aceste rin- variabil, c
şi sîntem ferm hotărîţi să nutreţuri au fost semă de forţă şi semnalizare a portantă, relevă maistrul intervenţie urgentă. Or, duri' s-a constituit, pentru temporare s î
VSnt
ţii.
încheiem în cel mai scurt nate pe întreaga suprafaţă acţionării vanelor. Şi dacă Roman Romcea, pentru că oamenii lui Nicolae Flca noi, intr-o autentică lecţie moderat di:
timp şi această lucrare". planificată, şi aici s-au răspundem bine este me la noi orice greşeală ge au tocmai misiunea să de energetică, după cum tic. Tempe
concentrat eforturile la nerează avarie sau deran me vor ii
Mai subliniem că se ac ritul întregului colectiv, pen iacă „inofensive" polec- fiecare zi de muncă a oa minus 3 şi
ţionează cu forţe sporite insămînţarea porumbului. tru că strădaniile ca şi jament, cu implicaţii asu ţiile şi semnalizările, aceas menilor despre care am iar cele mc
Astfel,
şi la erbicidarca păioase- Boacă, mecanizatorii Mihai reuşitele sint colective. Ele pra producţiei de energie ta neinsemnind nicidecum scris se constituie — prin şi 19 grndi
şi
I
Irimie
Gal
ior, operaţie la care erau Cornel Hancheş erau an pot fi puse deopotrivă pe electrică. Sub această res ca ele să nu lucreze dacă ¡nalta lor dăruire şi res brumă şi
slab la sol
antrenate trei tractoare cu trenaţi la pregătirea pa seama oamenilor din s- ponsabilitate majoră, oa apar deranjamente, dim ponsabilitate, prin laptele
maşinile de stropit. Meca tului germinativ, asigurînd chipele conduse de Dorel menii noştri se străduiesc potrivă... concrete înglobate în bu La munţi
nizatorii Vasile Bob, An front de lucru semănă Bozan, Constantin Andro şi reuşesc să asigure func Vorbind despre această nul mers al agregatelor fi rece. C'
noros. P
drei Ioo şi Pavel Gutinici ) nic, Cornel Caceu, a mais ţionarea normală a co verigă extrem de solidă — şi instalaţiilor energetice — ninge. Vîm
efectuau erbicidarca, iar torii. \ trului Nicolae Filipaş, a menzilor, blocajelor, sem care este ATM — în angre in veritabile lecţii de pa derat din
Gheorghe Burleanu şi Ga- Este necesar ca o dată tinerilor Viorel Oncoş şi nalizărilor în circuitele mo najul vast şl complex al triotism, de angajare re cal ceaţă.
vrilă Mititeanu asigurau începută insămînţarea po \ Nicolae Moţ, care se inte toarelor electrice, h acest Termocentralei Mintia, des voluţionară pe frontul de
alimentarea cu apă. Re rumbului, ritmurile la \ grează frumos şi temeinic sens ne putem mîndri cu pre oamenii care-i dau venirii multilaterale a pa
zultatul muncii lor : peste aceste lucrări să se menţi in colectiv". meseriaşi ca şelii de echi forţă şi durabilitate — din triei. !
100 de hectare de grîu nă la nivelurile prevă \
şi orz erbicidatc. zute.