Page 6 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 6
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NF
„Viaţa mă implică dires! 66
O bună parte a crea numai o asemenea ma — Cu condiţia să fie
ţiei dv., stimate Radu nifestare, măcar bienală, înlr-adevăr scriitor şi nu ¡a MAŢI
I .OSIUILE
Ciobanu, cuprinde romane de anvergură naţională, „făcător de cuvinte", cum Tehnicianul
cu o tematică istorică,' a- pe o temă de larg inte zicea Marin Preda. Din lei, tio la t
ducind în prim-plan eveni res, la care să participe nefericire, marele public, Iar al a
infor
mente cu o certă înriuri- scriitori, critici, istorici, în special cel tînăr, nu ne-a trim<
nile
re asupra evoluţiei po specialişti din întreaga sesizează prompt deosebi recuperare,
porului nostru, a prezen ţară şi care să intre în rea dintre artă şi impos material bl o
ţei sale active, permanen tradiţie asociată definitiv tură şi de aici confuzia a lost dop
oraşului,
te în istorie, lupta pentru cu numele oraşului. Pro valorilor deşi impostura e vechi s-a
independenţă, şi afirmare punerea am făcut-o în uşor de recunoscut, fiind sută, hîrt
a spiritualităţii româneşti. urmă cu vreo şase ani, întotdeauna asociată cu iar la Stic
Ea
aceastî
— M-am ataşat de te dar, cum vedeţi, a curs incultura. Dar, revenind Cîntecele care ne-au însoţit istoria acţiune p
matica istorică oarecum ceva apă pe Mureş pînă la scriitori, îmi amintesc oameni ai
pe neaşteptate, în urma cînd, în toamna trecută, acum că, undeva în unităţile e )
oraşului,
primei călătorii pe care a prins în sfîrşit viaţă. A Jurnal-ul său, Tolstoi spu Corcctînd eu atenţie miş sinceritate că în momentul frumuseţi" (litlul atî-t du pensionari,
am făcut-o în Ţara de fost într-adevăr o mani nea (citez din memorie) carea corală hunedoreană în care am început să semnificativ, caracterizat şcolile di
Sus, po la începutul ani festare de ţinută, fericit că „arta trebuie să fie a- de la cele dinţii formaţii pregătim aceste piese de de o puternică încărcă satele apai
lor '70. M-au impresionat întregită şi de întilniri ale semenea stelelor" care nu do sine stătătoare şi pînă puternică încărcătură pa tură educaţională) do m in'
atunci peisajul şi oamenii participanţilor cu publicul luminează dar sînt lumi în prezent reiese cu preg triotică, păstrate o perioa Constau tiu Komuşcanu, „STADION
acelor locuri, aspectele et cititor. Din păcate însă, noase, dîndu-le oamenilor nanţă în evidenţă rolul dă doar în suflete, şi care „Republică, măreaţă va- losinţă d<
luni de zii
nografice şi istorice, dar, în cei şase ani de ges posibilitatea să se orien pe care aceasta l-a avut ne-au fost redate după iră" de T. D. Chircscu, ne de aliniem
în primul rînd, superbele taţie a colocviului, au a- teze după ele. Artei de de-a lungul întregii sale Congresul al IX-lea al lipsit din orice spectacol, „Stadion“
ra, a p a r
picturi murale, recunoscu vut loc mai peste tot dez asemenea îi este de ajuns existenţe, ca un puternic partidului — „Deşteaplă-te „Mîndră zi a libertăţii" ( .1*.A.D.ÎM.
te de altfel azi ca valori bateri în presă, colocvii să fie luminoasă, îngă- mijloc de manifestare spi române", „Po-ul nostru de Radu Paladi ş.a. câştigai d
ale patrimoniului univer şî simpozioane pe aceeaşi duindu-le oamenilor să rituală. Cintccul coral, steag", „Tricolorul", am unanime a
sal. Despre artiştii Renaş temă care, în momentul afle în ea un punct de trăit cu toţii momente de Uq, număr tot mai im trec pragu
meniurilor,
terii din Occident se ştie de faţă, e aproape epui orientare. Cînd vrea să care ne-a însoţit statornic profundă emoţie. Nu ne portant de cîntoce vorbesc curăţenia,
care,
Hunedoara,
aproape totul, pe cînd zată. împreună cu foru lumineze cu tot dinadinsul, istoria, a evocat cu căl venea să credem că pu despre cînd sînt interpre proşabilă -
alune'
despre contemporanii lor rile culturale organizatoa arta devine didactică, te dură momentele sale da tem interpreta astfel de tate, vezi cum străluceşte ne aici. se ş
Zilnic
români, autori ai acelor re, ne-am gîndit de tr zistă, schematică, cicăli- seamă. Relevant s-a dove c î n tece. ,, D eştenp tă-1 < pe feţele coriştilor si alo nori de lot
1
dit şi se dovedeşte me
capodopere unice în lume, ecea să extindem pe vii toare şi plicticoasă. Deci sajul patriotic al reperto române", undo saltul de celor ca re îi ascultă acea sunind la >
nu se cunoaşte aproape tor tematica acestui coloc nu mai e artă. Forţa ar riului abordat. Una dintre octavă „Acum ori nicioda- lumină miraculoasă, a m iniţj
nimic. M -am întrebat a- viu asupra romanului ro tei stă în sugestie şî nu-î dajbieA. I
pămân
tuncî care va fi fost con mânesc în general. şade rău puţin mister, cît formaţiile cu caro judeţul dragostei pentru satisfacţiei ru s-a li
a
as
tul
mîndreşte
străbun,
se
nostru
diţia artistului, în speţă a în surîsul Giocondei. O tăzi pe drept cuvint. care Miscarea corală — împlinite a constructorilor, plantării d
liniament
pictorului, în cel de al victorie estetică reprezintă şi-a făcut un titlu de mîn- a făuritorului tuturor iz- părţi ale
XVI-lea veac românesc, în Convorbire întotdeauna, implicit şi drie din a promova cîn- un act de cultură bînzilor zilelor noastre. cum şi pe
strălucita epocă de înflo cu scriitorul deopotrivă, un act patrio tecu.l patriotic, militant, generator de Pot fi amintite nici „Sub de teren vii
altor cultui
rire spirituală vegheată de tic şi o victorie în plan revoluţionar, relevlnd pa zarea mîndrei Hunedoa că cetăţeni
Ştefan cel Mare şi Petru RADU CIOBANU etic, împotriva urîtului şî tosul muncii avîntale al sentimente patriotice, ra“ de Claudiu Negulcscu, de consiliu
Rareş. Căutarea răspunsu a răului. Frumosul şî bi co lect i velo r m u n c ito.re.ş t i revoluţionare „Hunodoreni, cu toţii îna plantat un
500 nuci.
lui a devenit obsesivă şi nele sînt educative prin pentru dezvoltarea şi în inte" de Gheorghe Dumi- a ces' zile
din ea s-au născut — Totuşi vă atrag deo ele însele. Important e florirea patriei noastre trescu, „Oţel, cărbune şi tine
Nemuritorul albastru şi potrivă aspectele semnifi ca, Indiferent de tema a- socialisto osie corul Com lumină" (versuri Eugen ria v. vneii
comitetului
mai apoi Vămile nopţii. cative ale vieţii contem bordată, să dăm naştere tă", pur şi simplu te pă Evu) de Vasile Vasilache. U.T.C., au
Experienţa acestei prime porane, mutaţiile petrecu unui lucru frumos şi bine binatului siderurgic din trunde pînă în adîncul pentru pr<
Hunedoara.
incursiuni în trecut a fost te în viaţa cetăţii, în su făcut. Imperativ valabil, de inimii. Bănuiţi ce înseam Astfel de eînteeo au oilor.
atît de frumoasă, de inte fletul şi conştiinţa oameni altfel, pentru orice profe „Alcătuit din oameni ai nă să dirijezi un cor cu stimulat activitatea coru
resantă, de fascinantă lor, ca de exemplu în ro siune, în artă avîndu-şi muncii şi evoluînd perma lacrimi în ochi, practic lui C.S.H., l-au condus
chiar, incit am rămas, manul Casa fericiţilor... totuşi specificul său pe nent în faţa. colectivului să n-u-1 vezi, iar publicul spre ridicarea măiestriei
probabil definitiv, ataşat — Trăiesc în actualitate care însă spaţiul nu ne în muncitoresc al siderurgiş- să te aplaude în picioare interpretative care i-au
tematicii istorice. Nu mă şi nu pot s-o ignorez nici găduie să-l detaliem aici. tilor hunodoreni, al locui cutremurat şi înfiorat !" atras aprecieri binemeri DEV.'d: f
preocupă însă nici epicul dacă aş vrea : mă trage — în dorinţa de a adu torilor întregului judeţ, Puternice sentimente de tate şi mult rîvnite ti — seriile
în sine, nici simpla re de mînecă, îmi sare în ce cu o clipă maî devre corul C.S.H. a promovat dragoste faţă do patria tluri de laureat ale Festi Pistruiatul
constituire, ci personalită ochi, îmi iese în cale, îmi me la cunoştinţa cititori şi a trăit, prin membrii noastră, do poporul ro valului naţional „Cîntaroa zi.şuii“ (Ar
ţile şi evenimentele în intră în casă. Nu numai lor noua dv. apariţie edi săi puternice sentimente mân, de conducătorul în României", al altor mani DOAItA : 1
becilor <M
care tensiunea dramatică că mă obligă să iau cu torială, vă rugăm să fa patriotice — releva cu ţelept şi vizionar, Parti festări interjudeţene şi Aii liaba
are o pondere egală cu noştinţă de ea, dar mă şi ceţi o succintă referire la satisfacţie prof. Marin Dîr- dul Comunist Român, în loiale. In jurul său s-a lioţi — ser
secretarul
său
tensiunea ideilor. M-au implică direct. Sînt în De volumul Roata lumii. vă, dirijorul formaţiei. frunte cu tovarăşul Nicolao creat mai ales o stare do (torn — 15)
act
riantă (l'la<
de
general,
un
spiritualitate,
ispitit astfel destinul lui va de 24 de ani şi în a- — Lansarea romanului Spun cu mîndrie că toate ŞANI: WC!
Miron Costin, conflictul cest timp am văzut ora Roata lumii a avut loc piesele din repertoriul său Coauşcscu, exprimă .şi pie cultură generator de pu cibil (Parii
absurd dintre Vasile Lupu şul nu numai reconstruit chiar Ieri şi m-am bucu au menirea de a promova sele mai noi introduse ternice sentimente patrio vo — serii
0
lenibrie);
şi Matei Basarab, Răs ci şi renăscut cu tot ceea rat că am putut-o face simţămîntul patriotic. în- în repertoriul corului. în tic. , revoluţionare. riţa (Uniri
coala lui Horia, Marea ce implică aceasta ca mu în mijlocul constructorilor toreîndu-mă cu ani în ur tre acestea, o deosebită B. MIREL Jandarmul
Unire de la 1918, pe care taţii. Nu puteam rămînc şi cnergeticienilor de la mă, vă mărturisesc cu căldură degajă „Patrie de riţelc (cui
CAN : Cal!
m-am străduit să le rea indiferent la o asemenea Rîu Mare-Retezat. în zile * mmm s mmm «r mmm 0 mmmm 0 mmtm 0 mmm ccafărul);
duc — in viziunea mea — efervescenţă care, pentru le următoare cititorii îl nevoită, liotărind să-l salve tiTiiatul 11.
în sfera de interes a ci un artist, este o inepui vor putea găsi în librării. ^ROÑICA FILMULUI ze pe ¡umiitloi copiii, să bi şuri“ (Mi
NO A.SA : li
titorului de azi. zabilă sursă de inspiraţie. E vorba în această carte ruie suspiciunea celor din to (M* di
— De iniţiativa dv. se Şi apoi mai e ceva : m-am de destinul dramatic al jur, prejudecăţile lor, dar CÂNI:
mai ales propria sa spaimă.
leagă organizarea la ni obişnuit să practic alter lui Miron Costin, ucis in Valoarea solidarităţii umane întregul curs ui povestirii trat (» .¿y
velul judeţului nostru a narea romanului istoric tempestiv do Constantin este condus cu abilitate, emo Cuibul de
ua roşie.);
şi
tiialoguri
unui colocviu pe tema cu cel de actualitate şi Vodă Cantemir, tatăl (in Puţine filme despre răzbel caro oamenii, surprinşi do ţia (¡sileşte din savanta gradare Desculţ în
situaţii,
din
rolului romanului istoric din raţiuni de... igienă a cult) al altui mare cărtu- au găsit o cale atît de sim dementa agresiune asupra u tensiunii prin amănunte Răzbuni irea
fizice
morale,
o
(Flacăra
fiinţei
în educaţia patriotică, re muncii. Nu poţi trăi nu ror-patriot, Dimitrie Can plă pentru a cu evoca emoţio etalează lor înccrcînd şi să-şi re- (priviri echivoce, paşii patru J3ÄI: O ) ; zi
măsură,
aşa
dar
nant,
în
voluţionară. mai în trecut : oricît ar fi temir. Roata lumii este cum sc-ntîmplă în pelicula eîştige propria demnitate, lelor suspecţi noapte, Ia ridicarea u- «asa do .
de
a-
adrese
uor
— Am pornit de la îdeea de fascinant, simţi perio astfel un roman-dezbatere poloneză „Ewa“, tăria solida zoii», eroina filmului, regizat propiate) pline de suspans, ŢEG: Păi B
(Dacia);
coşma
în
că Deva, ca reşedinţă de dic nevoia aerului proas asupra unei execuţii ale rităţii umane de faţa surprinde de YVojcicch Zoltkowski, este descriind eficient cinemato sorul <1 iste;
rului
nazist,
a
situaţie
cumplita
în
de
pusă
judeţ, înnoită, modernă, păt al contemporaneităţii. cărei circumstanţe sînt în întregul lor dramatism a- a alege intre viaţă şi moar grafic teroarea de care este Drumul sp
stăpinită eroina.
tra
ecouri
ambiţioasă, trebuie să ai — Prin tot ceea ce în controversate pînă azi. Un dîncile umane ale marii tragedie te. Va salva ea viaţa fiului Premisele tragice sînt con dotate (Cl
intr-o
ră); SIME
gedii
un
final
spre
bă şansa de a fi cunos treprinde, scriitorul tre dosar redeschis deci, pe personală. său Marele sacrificând-o pe duse mare frumuseţe şi optimist, pilo vin itllll
tle
încăr
cută şi în viaţa literar- buie să fie un glas auto care il ofer cititorului ca Acţiunea se petrece în cca a micuţei evreice or cătură emoţională, acccntuîiul 1-11 (Murr
artistică a ţării. Cum rizat, un ,,paznic de far" unei instanţe de peste Varşovia anului 1.943, iar des fane, Ewa, va sau, da periclitîndu-.şi patetic, «Iar fără tremolo Cetatea asf
amîndurora
le
viaţa,
na).
soli
făşurarea
melodramatic,
centru universitar nu este, al cetăţii, contribuţia la veac. Verdictul ¡1 va da conul de ei va al aduce în o şansă ? Vălul de linişte darităţii umane valoarea momen
lumină
în
conştiinţei
cum revistă sau editură educaţia estetică, patrioti singur. spectatorului nu numai eve aparentă care-i înconjura tele tle cumpănă ale vieţii.
nu are, singura şansă de că a semenilor săi fiind nimente, personaje, jocuri de existenţa este sfîşiat de c- IVRea
notorietate i-o poate da evidentă. MINEL BODEA lumini şi umbre, ci şi întrea venimentelc care o cuprind VERONICA PALADE
ga gamă de sentimente pe în vîrtejul lor şi Zofia este
Pentru a;
CRONICA DISCULUI Scena şi oamenii ei lucru vorbesc aproape minle cu nostalgie de cîn- ii în gene
cu corul i
vremea
două sute de cîntecc pe
lecele
lor"
„din
ros. Vor c
posedă
Un distins, muzician patriot public o voce caldă şi o care le repertoriu. în pro pe care mi le spun şi mu taţii sul>
ploaie, car<
asculta, la rînd ui lor, cu
între
priul
caracter di
prezenţă scenică aparte, cele mai îndrăgite se nu lacrimi în ochi în mo soţite izola
In aceste zile de primăvara fiind şi autorul unui tratat mără, firesc, melodii cule mentul în care încerc să cari cleetrii
se împlinesc 103 ani de la de estetică muzicală. A scris care au făcut din ea o in diţli de gi
naşterea compozitorului şi volume de versuri, teatru, terpretă îndrăgită, aştep se din Ţara Moţilor! le reproduc pe măsurii po- cantităţile
pedagogului român Dimitrie romane, eseuri, dialoguri do tată cu interes în fiecare „Bate vînlul cetina", „Vine sibilităţiloi' mele vocale. donaşi 15
Cuclin, distins muzician care filozofie şi artă. moţul de la munte". „Chiu Sînt mîndră că, prin ase
a valorificat creaţia populară Discul recomandat astăzi spectacol. Originară din vi. sufla
intensificări
în formele muzicii culte, rea- cuprinde una din creaţiile Luncoiu de Sus, Elena ie moţu-n Zarand", „Spune menea cîntoce, am cucerit 45—50 km/
lizînd lucrări înscrise defini de frunte ale compozitorului Lazăr a reunit în reper bade-adevărat", „De dor simpatia publicului din rul vestic,
tiv în patrimoniul culturii — Simfonia nr. 13 în Fa ma toriul său un număr în bade şi de drag", „La ţară şi de peste hotare.
româneşti, compozitorul, in jor (1951), partitură în care ic minime
concepţia căruia „muzica este clasicismul formei se îm semnat de cîntoce moţeşti Găina pe vîrfu" ş.a. Mărturisesc că am simţit se între
definită ca o latură a mani bină armonios cu romantis cărora le oferă o interpre Repertoriul a fost com o puternică mîndrie pa iar cele n
festărilor vieţii şi armoniei mul expresiei. Potrivit con tare încărcată de autenti triotică ca mesager al 10 şi 10 U
universale 44 s-a născut la cepţiilor sale, „simfonia tre pletat permanent cu ţari cântecului popular româ La munt
Galaţi în anul 1885. După buie să-şi întemeieze conţi citate. „Sînt convinsă, ne, învîrtite, doine, bala
studiile de specialitate efec nutul pe ceea ce este mal mărturisea solista, că un de, haţegane culese de la nesc". fi in goni
tuate la conservatoarele din profund şi înălţător în gîndi- cîntec popular nu poate cu cerul :
Bucureşti şi Paris, a fost nu rea şi simţirea omenească, rapsozii satelor cu care se Elena Lazăr şi-a cuce ros. Loca
mit profesor tle vioară şi de pe lupta împotriva a tot ce rezista timpului, nu-şi întîlneşte de fiecare dată rit simpatia publicului precipitaţii
teorie muzicală la Colegiul se opune triumfului binelui poate transmite bogata în cînd simte nevoia că tre de pretutindeni pentru că de ploaie,
de muzică din New York. şi fericirii“. cărcătură de sensuri şi ţi mi mai
Mai tîrziu şi-a continuat După cum afirma scriitorul buie să se întoarcă la iz l-a respectat, a curtat ceea in, lapoviţ;
activitatea Ia conservatorul şi ziaristul Gco Bogza — frumuseţi, mesajul pe care voarele cîntecuTui popular ce credea că îşi aduce Vîntul va
din Bucureşti. Proeminentă „Dimitrie Cuclin rămîne pil îl posedă, dacă nu i se dintotdeauna cu filonul său contribuţia la educaţia cu intonsll
personalitate artistică, consi da unui excepţional om de păstrează autenticitatea rare de 70-
derat tle George Enescu „cel artă, care şi-a ocupat un nepreţuit de autenticitate iubitorilor de muzică eal se va i
mai de seamă cap muzical al binemeritat loc în constelaţia ELENA LAZAR şlefuită de-a lungul timpu şi strălucire. „Mă duc cu populară. Nu şi-a dorit
ţării 44 , Dimitrie Cuclin a a- spiritelor creatoare superioa lui de anonimul creator emoţie în satul meu, unde succesul facil. S-a respec
bordat toate genurile crea re 44 , prin care poporul ro din popor".
ţiei muzicale. A compus mân a contribuit la „ascen Solistă a orchestrei pro mi-c drag să mu întîlnesc tat, deopotrivă, pe sine
simfonii, lucrări vocal-simfo- siunea umanităţii“. fesioniste de muzică popu Elena Lazăr şi-a însuşit ca cei bătrîni, îşi continua însăşi.
nice, concerte şi piese instru lară „ITaţegana", Elena pe deplin un astfel de mărturisirea interpreta. A-
mentale, muzică de cameră,
opere, coruri pentru copii, Prof. ELENA TĂMĂŞAN bazar înseamnă pentru crez artistic. Despre acest eeştl oameni îşi aduc a- M. B.