Page 62 - Drumul_socialismului_1988_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

A
IN LUMINA SARCINILOR Şl ORIENTĂRILOR FORMULATE DE
In prim-planul activităţii de partid —
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, LA CONFERINŢA PE ŢARĂ

îndeplinirea integrală a planului 1 A PREŞEDINŢILOR CONSILIILOR POPULARE
m FR
Ţinînd seama permanent şi lucrează, mai cu seamă din acest an. Producţia NKI. H
de orientările date de se- birourile organizaţiilor de marfă a fost depăşită cu Venim temeinic şi sigur gazetei
siliu:
cretarul general al parti­ bază de la atelierele lăcă­ 195 000 lei, productivitatea m >i
dului, tovarăşul Nicolae tuşi, turnătorie şi P.R.A.M. muncii — cu 807 lei pe fie­ informe:
Ceauşescu, organizaţia de în acelaşi timp însă ele do­ care lucrător, producând în întîmpinarea viitorului mal l>ui
partid de la I.P.S.R.U.M. vedesc exigenţă sporită fa­ peste plan 70 tone piese animale
tită|l sp
Deva a pus şi pune cu fer­ ţă de lucrătorii care nu se turnate şi piese de schimb al comunei, cu 74 de apar­ bază de
mitate în centrul activită­ încadrează în tonusul ridi­ în valoare de 4 milioane tamente în blocuri, cu func­ bazar <
ţii sale consolidarea şi o- cat al muncii, se abat în- Ici. ţionalităţi sociale la parter, predat ]
1 080 I),
mogenizarea continuă a tâ­ tr-un fel sau altul de la întrucît -anul trecut am „Este necesar sâ punem pe primul plan cit complex comercial, ca­ loan M
nărului- nostru colectiv, dis­ disciplina de lucru. avut rămîneri în urmă la realizarea în cele 558 de consilii agroindus­ să de cultură, unităţi pres­ Alexc R
ciplinarea şi întărirea capa­ Dezbatem cu regularita­ producţia de piese de tatoare de servicii, dispen­ Bcica
lor !
cităţii sale de acţiune pen­ te, chiar zilnic, cu colecti­ schimb pentru utilaj minier triale a unor centre sau oraşe agroindustriale... sar uman, staţiune de cer­
tru îndeplinirea zi de zi, vele secţiilor şi atelierelor şi la piese recondiţionate, Pînâ în 1990 trebuie să realizăm cel puţin cetări pomicole. Salul cen­
ES SIR
lună de lună a sarcinilor problemele stringente ale comitetul de partid şi con­ tru dc comună are alimen­ nomntogi
de plan. producţiei, ne sfătuim cum siliul oamenilor muncii, în­ 2—3 asemenea centre în fiecare judeţ". tare cu apă curentă, cu po­ Haţeg a
în această orientare ani să acţionăm pentru realiza­ tregul colectiv pun un ac­ NICOLAE CEAUSESCU zio nul p
pus şi punem un accent rea tuturor indicatorilor, cent special pe înlăturarea sibilităţi de extindere încă a fi săi
deosebit pe dezbaterea lar­ cu deosebire creşterea pro­ lipsurilor şi neajunsurilor în acest cincinal în între- simpoziu
gă cu întregul colectiv a ducţiei fizic-e, sporirea pro­ care au generat restanţele, gul perimetru construjbil tat corn 1
sarcinilor ce ne revin pe ductivităţii muncii, reduce­ ăcţionînd în , continuare Corinţa formulată ae se­ succesul asigurat prin apli­ al satului. Are reţea de ca­ Eugen Bătrî
II
na
an şi luni, a documentelor rea consumului de materii pentru perfecţionarea între­ cretarul general ai parti­ carea cuceririlor cercetării nalizare cu aceleaşi posibi­ minie li
Conferinţei Naţionale a prime, materiale, energie gii activităţi économico-pro­ dului, tovarăşul Nicolae ştiinţifice ce se desfăşoară lităţi de extindere. cara Em
partidului, a cuvîntărilor şl combustibili, ridicarea ductive a unităţii. Ne ocu­ Ceauşescu, ca pînă în 1990 prin staţiunea locală de cer­ Sistematizarea teritoriu­ rulat fill
t o v a r ă ş u l u i - Nicolae nivelului tehnic şi calitativ păm, de asemenea, mai in­ să se realizeze în fiecare cetări pomicole. Sîntem în lui şi a satelor impune dez­ re „Ne<
Ceauşescu, precum şi a ho- al produselor, 'ridicarea sistent de creşterea răspun­ judeţ cel puţin 2—3 centre perspectiva de a da în ex­ afectarea de construcţii a se“ şi „
tărîrilor comitetelor jude­ pregătirii profesionale a tu­ derii cadrelor de conduce­ sau oraşe agroindustriale în ploatare o fermă de plan-
ţean şi municipal de partid. turor lucrătorilor — căi si­ re în soluţionarea'unor pro­ comunele-reşedinţă a con­ • tc aromatice prin coopera­ unor terenuri scoase din H H
Folosim, pentru aceasta, a- gure ale creşterii eficienţei bleme de bază ale organi­ siliilor unice agroindustria­ perimetrul construi bit în TAR — (
dunările generale de partid, activităţii économico-pro­ zării producţiei şi a mun­ le vizează direct şi nemijlo­ re cu „Plafar“ Orăştie. O vederea redării în circfiitul Mal han
do sindicat şi U.T.C., în- ductive. cii, întărirea spiritului de cit şi comuna Geor.giu, ea altă rezervă de mari per- agricol productiv, avînd Iii decît
văţămîntul politico-ideolo- Muncind astfel, • într-o ordine şi disciplină în pro­ fiind una dintre cele trei chiar sate care vor fi dez­ veri, eel
tori de 1
gic, munca politică de la strinsăjşi. permanentă con­ ducţie, ridicarea gradului comune din judeţ care vor afectate datorită depopulării
om la om, propaganda vi­ lucrare cu oamenii, atît în do folosire a maşinilor şi trebui să se dezvolte din Programul de masive din anii anteriori. au îneci:
acţiune
zuală, alte forme ale acti­ anul 1987, cît şi în primul utilajelor, îmbunătăţirea punct de vedere economic sistematizare a Strămutarea în interiorul unor coi
vităţii politi co-organ i zato- trimestru al anului curent mai accentuată a calităţii şi urbanistic la nivelul u- localităţilor — perimetrelor construibile a aflate ti­
rice de partid. am obţinut rezultate supe­ produselor, ridicarea nive­ nui centru urban agroindus­ gospodăriilor rămase în n- de uzuri
Comitetul de partid a in­ rioare anilor precedenţi. De lului telmico-profcsional şi trial. bine organizat, fara acestora este o acţiu­ zarea 'ai
struit şi ajută birourile or­ pildă, în anul trecut, pla­ economic al tuturor lucră­ Se poate afirma cu de­ . înfăptuit ne , mai de durată, dar con­ 1ère, eu
craroa
ganizaţiilor de bază să a- nul la producţia marfă in­ torilor. Sîntem convinşi că pline temeiuri că şi comu­ cu consecvenţă siliul popular este în mă­ na bloci
corde o atenţie deosebită dustrială a fost depăşit cu ăcţionînd mai energic în a- na Geoagiu vine de mai sură să vină în întîmpina­ C-i.
muncii cu oamenii, să ţină 15,1 milioane lei, iar Ia pro­ eeste direcţii hotărâtoare, mulţi ani cu paşi siguri în rea opţiunilor. Terenurile
aproape de ei, să-i ajute ducţia netă — cu 8.6 mili­ colectivul nostru va obţine întîmpinarea viitorului ce spective o reprezintă zoo­ din perimetrul proprietate
să-şi rezolve problemele dc oane lei. Cheltuielile la în acest an rezultate şi i-a fost destinat prin do­ tehnia, prin sistematizarea de stat, aflate în adminis­
care depind îndeplinirea 1000 lei producţie marfă au mai bune. cumentele do partid, viitor teritoriului satelor creîn- trarea consiliului popular
sarcinilor de plan — toate fost reduse cu .36,7 lei, iar AUREI TULBÀCEAN, în deplină consonanţă cu du-se condiţii pentru bilna au fost parcelate şi se atri­
acestea constituindu-se în cele materiale — cu 23 lei. secretarul comitetului aspiraţiile locuitorilor co­ buie, la cerere, în condiţii­
factori de mobilizare con­ Rezultate bune am dobîn- de partid al munei. organizare a producţiei zoo­ le legii sistematizării pen­ • 20,1
vingătoare la muncă. Aşa dit şi în primul trimestru I.P.S.R.U.M. Deva Economia preponderent a- tehnice în sectorul socia­ tru construcţii de gospodă­ 20,20 Tei
grară şi turistică s-a di­ list, dar şi in cel al gos­ rii individuale. Cererile die da r
versificat în timp, la Geoa­ podăriilor individuale. în membrilor cooperatori sint Ale_«ii /
Costurile de producţie reduse anului 1987 o producţie pată a comunei va ajunge satisfăcute din proprietatea tribuţie:
giu reaîizîndu-se la nivelul
felul acesta, populaţia ocu­
cooperatistă.
nescu, I
marfă industrială în valoa­ Consiliul popular încura­ 21,50 Te
(Urmare din pag. 1) tru noi, aceste îndemnuri mai buna utilizare a teh­ re de circa 7500 lei pe lo­ în preajmă anului 2000 la
şi orientări înseamnă, spo­ nologiei de concentrare a cuitor, din care producţia circa 5500 do persoane. jează şi sprijină dorinţele Închidere
le transport şi apropiat. rirea eforturilor pentru forţei de muncă şi mijloa­ de industrie mică şi pres­ Sistematizarea localităţi­ cetăţenilor de a se strămu­
ta în noile perimetre eon-
\şa se face că am obţi­ amplificarea rezultatelor celor tehnico în zonele cu tările de'ser.vicii reprezintă lor şi a teritoriului — altă struibile ale salului centru
nut rezultate bune .şi în bune de pînă acum în condiţii îmbunătăţite de aproximativ 2 la sută. Pro­ trăsătură definitorie a edi­ de comună sau ale satelor
1987 şi de la începutul privinţa indicatorilor de acces,- de aprovizionare şi ducţia globală agricolă se ficării noului destin al co­ aparţinătoare. Oamenii op­
lui 19J8. Mai scurt spus eficienţă, adică traduce­ de lucru, aplicarea rigu­ ridică la circa 9500 lei pe
tează pentru o mai bună
— activitatea ne. este tot rea concretă a strădaniilor, roasă a programelor de locuitor. munei — intră şi ca tot mai grupare a gospodăriilor, DEVA:
mai eficientă". ' acţiunilor şi măsurilor în­ modernizare a producţiei, Perspectivele dc dezvolta­ mult în stadiul concreteţei convinşi fiind că în acest V t-gas (1
ReferindUrSe la această treprinse în sporuri de de creştere a productivi­ re a economiei comunei în conform cerinţei noilor schi­ iubirii l
DOARA:
problemă , cardinală pen­ produse fizice, obţinute cu tăţii şi eficienţei, de ri­ anii actualului cincinal şi ţe de sistematizare. Centrul fel li se pot asigura condi­ jandarmi
tru unităţile economice — costuri cît mai reduse de dicare a nivelului tehnic ţii mai bune de confort şi - A); I
rentabilitatea —, tovarăşul producţie şi, deci, cu ren­ şi calitativ al pro. se lor, în viitor vizează dezvoltarea de greutate al acţiunilor de viaţă civilizată. i-iile I-JI
Nicolae Ceauşescu, secre­ tabilitate cît mai ridica­ economisirea severă, pe producţiei de cooperare cu sistematizare „cade“ în mod Sistematizarea — acţiune Goplan :
(Flacăra)
tarul general al partidu­ tă, — ne spunea Constan­ toate căile, a materialelor, industria mare, folosirea re- logic asupra satului centru cu largi reverberaţii în via­ Vagabon
lui, sublinia Ia plenara tin Anutoiu, inginerul şef carburanţilor şi lubrifian- surselor locale naturale c- de comună care capătă tot ţa oamenilor capătă la (I’aring)
C. C. al P.C.R. din 28—29 • al U.M.T.C.F. Petroşani. ţilor şi obţinerea, în fi­ xistente — travertin, ape mai pregnant contururi din Geoagiu tot mai multă con­ —r.-mişun
m
r v
martie a.c..-; „Trebuie să Avem în vedere, în con­ na!, a unor beneficii cît minerale şi bioxid de car­ creteţe. asigurînd acestora > );
facem totul pentru ca, în tinuare, temeinica orga­ mai mari. In fond, a- bon. Fiind situată într-o schiţă, atributele urbaniză­ condiţii noi, superioare de la Niag£
acest an, să nu mai a- nizare a Uterului în par­ ceasta trebuie să fio me­ zonă pomicolă de tradiţie, rii'. Este firesc, aici exis- viaţă. VULCAN
naga n (l
vem întreprinderi cu pier­ chete, în A.S.P I.. Iscroni şi nirea fiecărei unităţi e~ tind deja mai mult dc o IOAN VĂLEAN, NEA: Hi
deri; dar nu numai atît, C.S.P.L. Uricani, în cele conomice ; să fie rentabilă, pomicultura reprezintă altă treime din gospodăriile ce-, vicepreşedinte al (Minerul
să acţionăm în aşa fel două centre mecanizate de să contribuie la dezvolta­ rezervă substanţială de Biroului executiv al Acrobate
UR1CAN
incit să se obţină maxi­ prelucrare a lemnului -- rea continuă, multilatera­ creştere a bazei dc materii lor 11 sate ale comunei. S-a Consiliului popular iau zl>
mum de beneficii !“ „Pen- de la Iscroni .şi Doñea, lă a patriei. prime pentru industrie cu conturat aici centrul civic al comunei Geoagiu BRAD:
r (Steaua
TIR: Na
: i IM-" (Patria);
;
Dezvoltarea intensiv-ca- cuvîntul. Intre acestea, ra); GRC
cenditil
liţaMyă a economiei jude- Creaţia ştiinţifică proprie—mai responsabil, mai eficient scoaterea din metal a fosl ră); HA'J
ţulHinnoştru conferă în con- şi rămîne una dintre cele tru corn;
BRAZT:
tiŢiya£e ştiinţei şi- progre­ de mare actualitate şi im­ concuren
sului : tehnic un roi botă* impiicată în realizarea sarcinilor portanţă, definitorie pentru Intenţii
;
rîtpr, impune cu pregnanţă întreaga muncă a siderur- cultură);
tă-no
atragerea şi implicarea u- giştilor hunedoreni. Cîrnp reşul); pi" ]
nui cît mai marc număr de asimilarea de noi tehnolo­ uşoară, eliminarea, poluării, treprinderile „Mecanică“ O- nizare superioară a produc­ larg de afirmare a creaţiei vechiului
oameni la transpunerea în gii pentru obţinerea unor creşterea nivelului dc ca­ răştie, tricotaje Hunedoara, ţiei. Sint serioase probleme ştiinţifice există şi în ceea
viaţă a programelor de oţeluri cu caracteristici su­ lificare a personalului, ge­ minieră Dupeni etc. ce' trebuie rezolvate în e. ce priveşte organizarea şi
cercetare ştiinţifică, dezvol­ perioare, speciale şi creş­ neralizarea iniţiativelor şi O recentă plenară a co­ nergetieă şi în care nu se m oderniza rea prod ucţi ei,
tare tehnologică şi intro­ terea coeficientului de scoa­ rezultatelor cercetării etc. misiei judeţene a ingineri­ folosesc suficient forţele e- sporirea nivelului tehnic şi
ducere a progresului teh­ tere, sporirea siguranţei in Toate acestea au făcut ca lor şi tehnicienilor a relie­ xistente. Se depăşesc con­ calitativ a] produselor, creş­
nic, la perfecţionarea orga­ funcţionare a utilajelor c- în 1987 să fie depuse la fat însă că activitatea în­ sumurile, trebuie îmbună­ terea mai accentuată a pro­
nizării şi modernizării pro­ nergetice. O.S.t.M. Bucureşti 84 ce­ semnatului detaşament al tăţite soluţiile de evacuare ductivităţii muncii, reduce­ Pentru
ceselor de producţie, creş­ în acelaşi timp, efortu­ reri de brevete de invenţii, cadrelor tehnico-inginereşti a cenuşii şi de reducere a rea consumurilor dc materii . uf în get
şi va coi
terea eficienţei şi calităţii rile au fost îndreptate spre sâ fie in tocmite 203 dosare din judeţ nu se află la ni­ poluării, de creştere a fia­ prime, materiale şi com­ călzească
in toate ramurile economi­ utilizarea pe scară largă a pentru inovaţii. Relevant velul. posibilităţilor exis­ bilităţii instalaţiilor. Am bustibili. fi variab
ei. Dintr-o atare perspecti­ prefabricatelor cu un nivel este şi faptul că tot în a- tente, ale cerinţelor şl exi­ adus în atenţie în primul Toate acestea sint doar ploua si: r
cursul
vă, comisiei judeţene a in­ ridicat de finisare în con­ nul trecut în economia ju­ genţelor impuse de marile i îiid problematica din ener_ o parte din vasta proble­ sufla s
ginerilor şi tehnicienilor îi strucţii, reducerea consu­ deţului au fost aplicate 128 sarcini şi obiective ale ju­ getică pentru că aceasta ă matică asupra cărora comi­ Temperat
revin răspunderi deosebite murilor energetice, de ma* invenţii, din care 69 pen­ deţului. Neîmplinirile din fost pusă cu mare acuita­ siile inginerilor şi tehnicie­ vor fi c
şi 7 grac
in mobilizarea puternicului teriale. şi combustibili ş.a. tru prima oară, precum şi unele colective ale mineri­ te în cadrul plenarei. Dc nilor, consiliile oamenilor xime înti
potenţial dc caro se dis­ Desigur, în ansamblu] a- 156 de inovaţii, cu o efi­ tului, siderurgiei, energeticii asemenea, gîndirca tehnică muncii, sindicatele, ceilalţi de. Izolai
pune la rezolvarea proble­ eestei munci, a căutărilor cienţă economică dc aproa­ şi alte domenii reflectă şi trebuie mai mult implicată factori cu atribuţii trebuie ceaţă.
melor prioritare ale econo­ şi strădaniilor de a fi me­ pe 137 milioane lei. S-au insuficienta ancorare a co­ în creşterea producţiei de să acţioneze cu mai mare La mu
miei judeţului, ale celor cu reu în contact cu cele mai remarcat cercurile inventa­ misiilor inginerilor şi teh­ cărbune şi calităţii aces­ răspundere şi eficienţă. în general
care se confruntă colective­ noi izbînzi ale ştiinţei şi torilor şi inovatorilor de la nicienilor, în general a ca­ tuia, in sporirea indicelui acest sens, urmărirea îndea­ variabil,
ou Inter
le muncitoreşti. Avînd în tehnicii, .comisia judeţeană r.C.LT.P.R.C.I.M. Deva (41 drelor tehnice, la materia­ dc săpare mecanizată a lu­ proape şi materializarea de pînă 1
vedere acest lucru, activi­ a inginerilor şi tehnicieni­ cereri de brevete de in­ lizarea şi aplicarea măsu­ crărilor miniere orizontale tuturor programelor şi mă­ din secto
tatea comisiei, precum şi a lor a avut în vedere o ga­ venţii înregistrate şi 45 de rilor şi programelor stabi­ cu combine de înaintare şi surilor stabilite reprezintă tcorolog
celor de la nivelul unităţi­ mă mult mai largă dc do­ invenţii aplicate), C.S. Hu­ lite. Nu se îndeplinesc la mecanizarea susţinerii defi­ o condiţie esenţială a creş­ Dănuţ).
lor a fost şi este orientată menii. In esenţă ele au vi­ nedoara (o invenţie şi 60 nivelul cerul unii indicatori nitive cu prefabricate din terii rolului creaţiei ştiinţi­
spre introducerea unor me­ zat rezolvarea mai compe­ dosare de inovaţii), t. M. de utilizare intensivă a u- beton. Şi în siderurgie c- fice şi tehnice originale, la
tode tic exploatare şi teh­ tentă a problemelor cu ca­ tilajclor şi instalaţiilor, dc •xistă multe probleme asu_ realizarea marilor sarcini
nologii de mare producti­ racter tehnico-economic şi Hunedoara (4 invenţii, 13 automatizare şi moderniza­ pra cărora creaţia ştiinţifi ale judeţului.
vitate în minele de cărbu­ organizatoric în industriile inovaţii). Institutul de mine re, unele cerinţe de efici­ că ,şi tehnică proprie tre­
ne şi minereuri, crearea şi constructoare de maşini şi Petroşani (6 invenţii), în­ enţă şi calitate, de orga- buie să-şi spună mâi mult VALENTIN NEAGU