Page 65 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 65
Vizita oficială de prietenie
PROLETARI DIN TOATE TĂRiLE, UNIŢI-Vfl !
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
împreună cu tovarăşa
hunedoara
JUOltUt
Elena Ceauşescu, în R.P. Mongolă
CEREMONIA SOSIRII LA ULAN BATOR
OREMI Ai COMITETULUI JUDETEftN HUMEDOflBft fll P.C.B
T o v a r ă ş u l Nicolae voluţionar Mongol, pre niei şi Mongoliei, coman
SI A1 CO IU S IU U L U I P O P U I A R J U D E Ţ E A N Ceauşescu, secretar ge şedintele Prezidiului Ma dantul gărzii de onoare
neral al- Partidului Co relui Hural Popular, cu aliniate pe aeroport a pre
munist Român, preşedin soţia," A. Dariimaa, to zentat raportul.
de
semn
în
Anul XL, nr. 9 462 MIERCURI, 20 APRILIE 1988 4 pagini - 50 bani tele Republicii Socialiste varăşul Dumaaghiin Sod- fost trase 21 salut. au
salve
de
România, împreună cu nom, membru al Birou
tovarăşa Elena Ceauşescu, lui Politic al C.C. al artilerie.
a sosit marţi, 19 aprilie, P.P.R.M., preşedintele T o v a r ă ş u l Nieolâe
la Ulan Bator, unde, la Consiliului de Miniştri al Ceauşescu, însoţit de tova
invitaţia tovarăşului Jarn- R.P. Mongole, alţi mem răşul Jambîn Batmunh, a
Ş:ţî
ICOLA DE bîn Batmunh, secretar ge bri ai conducerii de partid trecut în revistă garda de
neral al Comitetului Cen
onoare.
şi de stat a R.P. Mongole.
tral al Partidului Popular La coborîrea din avion, Grupuri de pionieri au
Mongol,
Cu energie şi responsabilitate maximă Revoluţionar Prezidiului pre t Ceauşescu ă ş şi u l t o v a r ă ş a oferit distinşilor oaspeţi
r
o
v
a
Nicolae
Ma
şedintele
buchete de flori.
relui Hural Popular al Elena Ceauşescu au fost Numeroşi locuitori ai
Populare
Republicii
a efectuarea însămînţărilor ! gole, efectuează o Mon salutaţi, cu multă căl capitalei mongole, aflaţi
vizită
dură, de tovarăşul Jambîn
oficială de prietenie. Batmunh şi tovarăşa A. pe aeroport, au făcut o
Vremea, deşi a fost plo hotărîre şi ‘atenţie deose mănatul porumbului şi, Vizita, cea de-a doua primire sărbătorească înal
ioasă, nu i-a împiedicat bită la calitatea fiecărei bineînţeles, la finalizarea pe care tovarăşul Nicolae Dariimaa, care le-au a- ţilor oaspeţi români. îndelung
aclamat
S-a
pe lucrătorii ogoarelor din lucrări. S-a urmărit zilnic însămînţărilor la celelalte Ceauşescu şi t o v a r ă ş a dresat un cordial bun pentru prietenia şi cola
C.U.A.S.C. Beriu să exe starea fiecăi-ei parcele şi culturi". Elena Ceauşescu o între venit. Cei doi conducători borarea dintre partidele,
cute lucrările de pregătire acolo unde solul a permis într-adevăr, la C.A.P. prind în ţara prietenă, a de partid şi de stat şi-au ţările şi popoarele noas
a terenului, să obţină a- s-a Orăştie, pc mecanizatorul fost aşteptată cu deose slrîns mîinile cu priete tre. Prin puternice a-
vansuri zilnice la încorpo- mă Vasile Dumitru şi pe Do bit interes in capitala nie, s-au îmbrăţişat.
continuarea
ceremo
în
, rarea seminţei în sol. rin Bibolaru, inginerul şef monjio'ă. u convingerea niei, după intonarea im plauze şi urale, cei pre-
„Chiar şi în aceste condi al unităţii, i-am găsit în că aceas a •. i marca o nurilor de stat ale Româ (Continuare în pag o 4-a)
ţii ale vremii — arăta Pe tarlaua „Şumuştău”, unde etapă nouă. erioară în
tre Sasu, inginerul şef al ieşiseră dis-de-dimineaţă dezvoltarea, pc mai de
consiliului unic _ impor la însămînţarea porumbu parte a relaţiilor pe mul ÎNTÎLNIRE PROTOCOLARĂ
tant este să-ţi organizezi încheiem pînă la această lui. Au muncit o bucală tiple planuri dintre cele
cit mai bine munca, să dată însămînţarea sfeclei de timp, dar ploaia care două partide, ţări .şi po Marţi după-amiază. tova tetului Central al Parti
Popular
Revoluţio
profiţi din plin de fiecare do zahăr pe întreaga su a început să cadă tot mai poare. răşul Nicolae Ceauşescu, dului Mongol, preşedintele
nar
Ceremonia sosirii a avut
Parti
secretar
al
general
oră bună de luciu în prafaţă planificată la ni deasă i-a obligat să o- loc pe aeroportul Buian dului Comunist Român, Prezidiului Marelui Hural
cîmp. Iar acest fapt este velul consiliului nostru, a prească lucrul. „Avem te Uha din Ulan Bator. îm preşedintele Republicii So Popular al Republicii
înţeles de toţi membrii plantelor pentru furaje, ren pregătit suficient — podobit sărbătoreşte. cialiste România, şi tova
cooperatori, mecanizatorii inului şi cartofilor în pro preciza inginerul şef —, în întîmpiharca solilor răşa Elena Ceauşescu s-au Populare Mongole, şi to
şi specialiştii din unităţile porţie de 75 la sută. Acun să lucrăm în ritm in- poporului român au venit întllnit, în cadrul unei varăşa A. Dariimaa.
consiliului nostru. S-a în fiecare unitate efortu iviis la porumb. Aici, de tovarăşul Jambîn Batmunh. vizite protocolare, cu to Întîlnirea s-a desfăşurat
muncit mai greu. dar cu rile sînt îndreptate la se pildă, solul este mai nisi secretar general al C.C. varăşul Jambîn Batmunh, îutr-o atmosferă priete
pos şi, în cîteva ore de
la oprirea ploii, vom pu- al Partidului Popular Re secretar general al Comi- nească.
relua semănatul. Cum
ne-a mai rămas de plan
destinată încheierea vizitei oficiale de prietenie
tat mai puţin de jumătate
din suprafaţa
cartofilor şi de continuat
însămînţatul porumbului,
vom intensifica ritmurile a tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
la aceste două culturi,
pentru a încheia în cîteva
zile însămîn ţările". împreună cu tovarăşa
Şi la C.A.P. Turda.ş —
aflăm de la Liviu Cran-
*fr, -
ciova, preşedintele unită
ţii — s-a încheiat de se Elena Ceauşescu, în R.S. Vietnam
mănat sfecla de zahăr,
inul, plantele pentru nu-
U uyui ■ ........................... ...... DECLARAŢIA TOVARĂŞULUI PLECAREA
tofilor se executa pe ulti NICOLAE CEÀUSESCU LÂ HANOI
t ofili
A.E.S.C.H. Deva, ferma 7 solarii. Un număr suficient mele 10 ha clin cele 40 DIN HANOI
de răsaduri de varză vor fi în curind plantate pe terenu
rile fermei. Pînă atunci iu eră toacele din echipa condusă MIRCEA LEPADATU T o v a r ă ş u l Nicolae din Ivampuchia pe calea Marţi, 19 aprilie, s-a în
do irina Pitiş efectuează lu crările de întreţinere. Ceauşescu, secretar gene reconcilierii naţionale, a- cheiat vizita oficială de
Foto NICOLAE GHEORGHIU ral al Partidului Comunist sigurării independenţei,
(Continuare In pag. a 2-a) prietenie pe care tovară
Român, preşedintele Repu suveranităţii şi caracteru şul Nicolae Ceauşescu, se
blicii Socialiste România, lui de ţară nealiniată ale cretar general al Partidu
Acţiuni ferme pentru înlăturarea răspunzînd întrebărilor u- Kampuchiei şi, totodată, lui Comunist Român, pre
nor corespondenţi de pre
să se ajungă la retragerea
şedintele
Republicii
So
să, a făcut, înaintea ple trupelor vietnameze şi la cialiste România, împreu
stocurilor supra normative ! cării din Hanoi, urmă încetarea oricărui ames nă cu tovărâşg ; ::jSlena
toarea declaraţie :
Ceauşescu, a efectuat-o în
tec din afară în treburile
Vizita în Vietnam s-a interne ale Kampuchiei. Republica. Socialistă Viet
După cum se ştie, stocu clamă importante imobili Celelalte costuri sînt cele încheiat cu rezultate foarte Considerăm că aceasta nam, la invitaţia Comite
rile fac posibil un sistem zări de fonduri financiare ce cresc o dată cu nivelul bune. Am discutat un răspunde intereselor tutu tului Central al Partidu
raţional de producţie. Fără şi materiale, precum şi stocurilor şî, prin urmare, cerc larg de probleme, in ror popoarelor din Indo- lui Comunist din Vietnam
ele nu am putea realiza un costuri corespunzătoare reclamă — la rîndul lor — clusiv problema soluţio china, tuturor popoarelor
flux de producţie ritmic, mari, ce se asociază valorii loturi de materii prime cît nării politice a situaţiei din această zonă. (Continuare în pag o 4-a)
nu am obţine un indice ri lor. Nu numai atît, ele cer mai mici în scopul men
dicat în utilizarea maşini un spaţiu preţios şi absorb ţinerii costului stocurilor la
lor şi agregatelor, în fine, diferite taxe, cheltuieli şi, nivele scăzute şi accepta
nu am putea satisface în după cum se va vedea; vo bile. în aplicarea unei so IN ÎNTÎMPINAREA ZILEI DE 1 MAI
bune condiţii cererile de lume mari de credite ban luţii optime la această „di ţ
produse, obligaţiile con care ce nu pot fi întotdea lemă“ s-a demonstrat des Simeria raportează înde eficienţa economică a î
tractuale. Deci stocurile una rambursate la scaden- tul de clar că trebuie ca plinirea şi depăşirea in activităţii desfăşurate.
sînt necesare şi nu mai dicatorilor principali de \
trebuie argumente în plus. plan, a angajamentelor Cărbune
Dar singura condiţie ce se ECQNOMICO-HHĂNCIAR asumate în întrecerea so
cere este ca stocurile sâ fie cialistă. Astfel, la produc peste pian
şi raţionale ! Or, parcă este ® Aplicare ® Eficienţă ţia marfă aferentă peri \
un făcut, tocmai această oadei care a trecut din Organiztndu-şi temei
condiţie esenţială pentru acest an, s-a obţinut un nic munca în abataje, mi- î
nerii de la sectorul II al ţ
creşterea eficienţei econo ţă. Prin urmare, trebuie toate unităţile economice plus de peste 3,5 mili I.M. Lupcni au extras su- l
mice,, cel. mai aclesca nu acţionat continuu pentru să se încadreze cu stricte oane lei, fapt ce semnifi
este respectată de către o reducerea lor. ţe în normativele aprobate că o creştere cu 7,5 la plimentar de la începu- }
mare parte din întreprin Dacă ar fi să explicăm, prin,plan. Din păcate, une sută faţă de realizările tul anului mai mult de Y
deri. S-a constatat case ma intr-un fel, crearea de ori, şi aceste normative au din aceeaşi perioadă a 1000 tone de cărbune, ţ
nifestă tendinţa, extrem de stocuri peste limite - -t.- fost calculate peste necesi anului trecut. De menţio cele mai însemnate de- i
1
păgubitoare, de a se forma male, ar trebui să ti tăţile reale existente. Re- nat că producţia marfă su păşiri fiind obţinute de »
brigăzile
de
j
conduse
stocuri supranormative de că de cele mai mu,. ri ferindu-se la asemenea si Eficienţă economică plimentară are la bază
Nicolae Vărzaru şi Si- ţ
materii prime, de piese, conducerile unităţilor eco tuaţii, în cuvîntarea rosti creşterea dinamică a mion Rus. )
subansarnjole şi alte mate nomice nu ştiu să aleagă tă la recenta plenară a C.C. sporită productivităţii muncii.
riale. Dacă nu ar exista un între două feluri de... cos al P.C.R., secretarul gene- Totodată, în bilanţul glo La rîndul său, colec
nivel .optim pe care să-l turi. Unele costuri sînt de Angajat cu toate for bal s-a putut înscrie re tivul sectorului I a ridi
urmărim — şi care consti terminate de aprovizionare CONSTANTIN MARACU, ţele pentru întîmpinarea ducerea cheltuielilor to cat cantitatea dc cărbu
tuie, de fapt, o trăsătură sau mărimea comenzii de directorul apropiatei sărbători de ne realizată peste plan îa
dominantă a producţiei producţie şi exercită „pre Sucursalei judeţene la 1 Mai cu succese mai tale Ia 1000 lei produc aproape 600 tone. Spo
noastre — atunci fiecare ar siuni“ pentru aprovizionări Hunedoara-Deva mari în activitate, har ţie marfă cu un leu, iar ruri mai mari au înscris
putea urma aşa-zisa regulă masive în scopul reducerii a Băncii Naţionale a celor materiale cu 1,2 brigăzile iui Vasile Iuşan
„fă-ţi stocuri cit mai mari la un nivel cit' mai mic a nicul colectiv al I.M.M.R. lei, sporind în acest fel şi Ion Divriceami.
posibil“. Stocurile însă re cheltuielilor de acest fel. (Continuare în pag. a 2m)