Page 70 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 70

HI PEN'
                                                                                                                                                                          MUSEŢAR
                                                                                                                                                                          l'n aceste
                                                                                                                                                                           vară, în
                                                                                                                                                                          lui Haţeg,
                                                                                                                                                                          fiului Gal
                                                                                                                                                                          amc, ''hat
                  Jaloane ale calităţii                             „k gîndi creator, a cerceta, a realiza lucruri noi“                                                   La '«imens
                                                                                                                                                                          muncit iu
                                                                                                                                                                          (ani, pens
                                                                                                                                                                          casnice, pi
          procesului instructiv-educativ                       Institutul   de   mine   Pe­  mentală,  sînt  în   cuprinse   cele   grad   interesul   studenţilor   Covaci  şi  conf.  cir.  ing.   Aşadar, o
                                                                                                                                               de  prof.  dr.  doc.  Ştefan
                                                                                                      special
                                                                La  sfîrşitul  acestei  luni,
                                                                                                                                                                          pe zi ce i
                                                                                                                    în  a  elabora  lucrări  com­
                                                                                                               în
                                                                                         care
                                                               troşani   organizează   se­  tematica   cercurilor   orga­  plexe,  la  Institutul  de  mi­  Gheorghe   Oncioiu.   Impli­  gospodărit,
                                                                                                                                                                          lor.
                                                               siunea  anuală  de  comuni­  nizate  pe  lîngă  disciplinele   ne  Petroşani  se  aplică  cu   caţii   practice   deosebite   H   STAT
           Rezultatele   cu   care   s-a   cest  sens,  cele  169  premii   cări  ştiinţifice.  Febra  pre­  matematică,   fizică,   chimie,   bune   rezultate   experien­  vădesc   studiul   asupra   fe­  Hindoream
         încheiat   trimestrul   al   şi  menţiuni  care  au  situat   gătirilor   pentru   definitiva­  mecanică,   rezistenţa   ma­  ţa   ca   majoritatea   teme­  nomenului   de   apariţie   a   la   coopera
         it-lea  al  anului  şcolar  evi­  judeţul   nostru   între   cele   rea   lucrărilor,   pentru   fi­  terialelor.   La elaborarea  lor  luate  în  studiu,  încă   loviturilor   de   acoperiş   în   do   produci
                                                                                                                                                                          drei  de  31
         denţiază   eforturile   colec­  mai  bune  din  ţară,  clar,   nalizarea   rodnică   a   unei   lucrărilor,   studenţii   îşi  din  anul  al  II.I-lea  de  în­  cazul  exploatării  unor  stra­  toată   acea
         tivelor  de  cadre  didactice,   mai   ales,   aprecierile,   cu­  perioade  de  cercetare  'fun­  preiau   datele   de   la,uni­  văţămînt,   să   constituie   ie   din   bazinul   minier   îngrijit   cu
         sub   îndrumarea   organelor   vintele  de  laudă  la  adresa   damentală  şi  mai  cu  sea­  tăţile   economice   pentru   deopotrivă   teme   pentru   Valea   Jiului,   realizat   de   de   mioarei
                                                                                                                                                                          nînd
                                                                                                                                                                                rezul
         şi   organizaţiilor   de^partid,   elevilor,   a   pregătirii   lor   mă  aplicativă,  cu  largi  im­  care  se  urmăreşte  rezolva­  viitoarele   proiecte   de   di-   studenţii  Ovidiu  Goia,  A-   un   cxeinpl
         in   direcţia   creşterii   nive­  teoretice   şi   practice,   im­  plicaţii   în   producţie,   este   rea  unor   probleme   de  ■  plomă.  Este  o  experienţă  drian   Abraham,   Marius   primăvară
         lului   calitativ   al   întregu-   plicit  a  celor  care  i-au  in­  dublată   do   momente   de                                    Bercu,  Nicolae  Dican,  sau   trat  COI)  r
                                                                                                                                                                          du-so
                                                                                                                                                                                sub:
         iui   proces   instruetiv-edu-   struit  şi  educat.  Ca  de  o-   reală  emoţie.  Această  sta­                                      cercetările   privind   susţi­  rul   planifi
         cativ,  al  legării  tot  mai   bicei,  cele  mai  multe  tro­  re   poate   fi   generată   şi                                       nerea   lucrărilor   miniere   zent   turmi
         strînse  a  acestuia  cu  cer­  fee   le-au   obţinut   elevii   do  faptul  că  în  luna  no­                                        de  deschidere  şi   pregătire   tesc   să   ur
                                                                                                                                                                              Ilîndori
                                                                                                                                                                          I.
         cetarea  şi  producţia.  Vor­  prezenţi   la   concursul   pe   iembrie  a  acestui  an,  insti­                                      de  la  Mina  Ţebea  (studen­  gii   săi   sîi
         besc   despre   acest   lucru   meserii,   trofee   care   au   tuţia  do  învăţămînt  supe­  producţie   cu   ocazia   des­  ale  cărei  roade  au  prins   ţii  —  Ştefan  Popescu,  Ioan   obţină   p
         rezultatele   bune   obţinute   sporit  an  de  an,  ajungînd   rior   petîo.şăneană   găzdu­  făşurării   practicii,   a   altor   contur   în   abatajele   Văii   Furdui,   Gabriel   Bodean),   rioarc   de
                                                                                                                                                                            m
         la   învăţătură,   exprimate   acum  la  11G,  din  care  19   ieşte   sesiunea  naţională  a   activităţi  didactice  pe  plat­  Jiului,   ale   altor   unităţi   posibilităţile   de   extindere   PREUNA  depi
                                                                                                                                                                                  (
         atît  prin  creşterea  .procen­  premii  I,  17  premii  spe­  cercurilor   ştiinţifice   stu­  formele  lor  industriale,  de   miniere din ţară.  a   reţelei   staţiei   de   de-   Mobilizaţi
         tului   do   promovare,   care   ciale  ale  C.C.  al  U.T.C.,   denţeşti   pentru   profilurile   un  mare  sprijin  fiind  în   Pătrunzînd   în   laborato­  gazare   centrală   în   stratul   putaţii   coi
                                                                                                                                                                                  I.
         a  ajuns  la  93,15  ia  sută   15  premii  II,  12  premii  III,   mine,  petrol,  geologie,  chi­  acest   sens   cadrele   di­  rul  intim  de  cercetare,  re­  3  I.M.  Petrila,  în  vederea   Oprişa,  A.xente
                                                                                                                                                                          şi
         faţă  de  90,09  la  sută  înre­  53   menţiuni.   Cele   mai   mie   industrială   petrolieră   dactice   asociate   din   uni­  ţin   atenţia   lucrări   despre   reducerii   conţinutului   de   nil   din
         gistrat   la   sfîrşitul   trimes­  multe  —  52  —  le-au  obţi­  în  care  vor  fi  prezentate   tăţile respective".  ale   căror   implicaţii   în   metan   (studenţii   —   Sorin.   electorale
         trului   I,   cît   şi   numărul   nut   concurenţii   care   se   implicit  colo  mai  bune  lu­  Au  fost  atraşi  în  activi­  rezolvarea   unor   probleme   Gherman,   Mona   Sălăjan,   şi  1(1,  din
                                                                                                                                                                                peri
                                                                                                                                                                          nează
         sporit   do   elevi   cu   note   pregătesc   în   liceele   cu   crări ale localnicilor.  tatea   de   cercetare   1100   de   producţie   vorbesc   cu   Ioan Baciu) ş.a.  înfrunluseţ
         bune  şi  foarte  bune.  Vor­  profil   minier,   cu   rezulta­                  studenţi   de   la   cursurile   precădere  temele  lor.  între   Sînt   preocupări   cave   lor   gospoi
         beşte,   deopotrivă,   eficien­  te   deosebite   înseriindu-se   „Temele   luate   în   stu­  de   zi,   dintre   care   453   acestea   pot   fi   menţio­  vădesc   strădania   studen­  tregului   s:
                                                                                                                                                                          că  prin  pi
         ţa    activităţii   educative   cele  din  Vulcan  (locul  II   diu  —  ne-a  relatat  prof.   membri  ai  celor  33  cercuri   nate   lucrările   „Probleme   ţilor  de  la  I.M.P.  de  a   nicle  la  ci
         desfăşurate   privind   orien­  pe  minister),  nr.  1  Deva   univ.  dr.  ing.  Nicolae  Di­  din   cadrul   facultăţilor   au   privind   exploatarea   filoa-   cunoaşte   şi   rezolva   as­  grijirca   şo
         tarea   şcolară   şi   profesio­  (locul  III  pe  minister)  cu   lua,   prorector,   secretarul   fost  desemnaţi  să  prezinte   nelor   cu   surpare   forţată   pecte  ale  muncii  producti­  ţiu  ne  obş
                                                                                                                                                                          nentă  —  ci
         nală,  fapt  ce  a  făcut  ca   10  şi,  respectiv,   11  trofee.   comitetului   de   partid   al   219   lucrări   la   sesiunea   în   ’   subetaje"   aparţinînd   ve   ridicate   de   mineritul   Deoancă,
         în  cadrul  acţiunii  de  pre-   Rezultate   îmbucurătoare   I.M.   Petroşani   —   provin   ştiinţifică  pe  institut.  Stu­  studenţilor   Laszlo   Koloşzi,   Văii   Jiului,   al   întregului   Irimie   Dri
         înscriere,   —   iniţiativă   a-   au  obţinut  liceele  cu  pro­  din  tematica  planurilor  de   denţii   seralisti   contribuie   Dana   Petru,   Claudiu   Ne-   judeţ.   Sîntem   siguri   că   glie Toma
         parţinîntl   Inspectoratului   fil   metalurgic   Hunedoara   cercetare   ale   instituţiei   mai  ales  la  rezolvarea  u-   redea,   „Exploatarea   stra-   activitatea   lor   de   cerce­
                                                               noastre  alcătuită  în  strînsă
         şcolar   judeţean,   deosebit   (10  trofee)  şi  Călan  (4),  cu   concordanţă   cu   cerinţele   nor   probleme   concrete   în   tclor   subţiri   de   înclinare   tare,   desfăşurată   sub   de­  ¿LE
         de  apreciată  pe  plan  na­  profil  de  construcţii  nr.  4   de  rezolvare  a  unor  pro­  procesul   de   cercetare,   a-   mică  din  Valea  Jiului  în   viza  „A  gîndi  creator,  a
                                    Deva  (3  trofee)  şi  nr.  3
         ţional  —  marea  majorita­                           bleme   de   producţie   din   vînd  în  vedere  experienţa   condiţiile  mecanizării  com­  cerceta,   a   realiza   lucruri   •  20,00
         te  a  celor  peste  0  300  de   Hunedoara  (2).  O  menţiu­                    lor   în   producţie,   cunoaş­  plexe   a   operaţiilor   din   noi",  va  fi  încununată  do   20,25  Prio
                                    ne  aparte  se  cuvine  pen­  întreprinderile   miniere   din   terea  în  detaliu  a  aspec­  abataj   şi   optimizarea   pa­  satisfacţii   profesionale   şi
         absolvenţi   ai   claselor   a   tru  Liceul  industrial  nr.  4   Valea  Jiului,  din  judeţ  şi.                                                               nomie  •
         VlII-a  să  opteze  spre  li­                                                    telor   practice.   Pentru   a   rametrilor   metodei   de   umane  care  la  vîrşta  tine­  mul  de  o
                                    Deva,  care  a  fost  şi  gazda   din alte zone ale ţării.  da  eficienţă  şi  continuita­  exploatare"   realizată   de   reţii   stîrnesc   puternice   e-
         ceele  industriale  ce  pregă­  concursului   republican,   ■ Sînt apoi teme care vi­  te   cercetării,   pentru   a   studenţii   Edith   Ban   şi   couri   afective   în   întreaga   teritoriului
         tesc  forţa  de  muncă  ne­  considerat  model  de  orga­  zează şi cercetarea funda­  stîrni   în   col   mai   înalt  Silviu   Mîrzan,   îndrumaţi  lor conduită de viaţă.  m a tizele
         cesară   sectoarelor   priori­  nizare  şi  aplicare  creatoa­                                                                                                   ţării  1  2
         tare  ale  economiei  judeţu­  re  a  noilor  orientări  me­                                                                                                     senin,  noi
                                                                                                                                                                          chid  •  21
         lui  ■—  minerit,  siderurgie,   todologice  date  de  M.E.I.                                                                                                    tru  istorie
         construcţii ş.a.           cu   privire   la   instruirea        Lumina dragostei de ţară din ochii copiilor                                                     spirit  reve
           Rezultate   apreciabile   in   tehnologică   .şi   practică.                                                                                                   răspunderi
         creşterea   calităţii   procesu­  S-a  clasat,  din  nou,  pe  un   O   zi   obişnuită   (lo   curs   ia   poporului   român   pe   aceste   servul   puternice   vestigii,   a   tre.   Mai   ales   „cei   mari“,   din   torul  patr
         lui   de   învăţămînt,   apro­  loc  fruntaş  .Liceul  indus­  şcoala   primară   din   I’cştişu   locuri,   o   dovada   materială   păstrat   datini   şi   tradiţii   crea­  u   IV-a,   Alin   Bojan,   Dan   Su­  Telejurnal
                                                               Mic.   Fiecare   lecţie   nou   pre­  concludentă   a   locuirii   autoh­  te   de   bunii   şi   străbunii   lor   mir,   Cosmin   Stoica,   Corinn   chiderea
         pierea  sa  de  practica  pro­  trial  nr.  3  Deva,  cu  11  pre­  dată   aduce   copiilor   un   plus   tone   din   vechime   a   pămîntu-   şi   care,   transmise   din   gene­  Horvath,   dar   şi   ceilalţi,   „mai
         ductivă,   în   educarea   pa­  mii şi menţiuni.      de   cunoştinţe,   le   înnobilează   Iui  pe  care  ei  înşişi  au  văzut   raţie   în   generaţie,   au   fost   mici“,   ai   căror   părinţi   lucrea­
                                                               sufletele,’   lc   amplifică   fiorul,   lumina   zilei,   o   constituie   chiar   şlefuite   şi   îmbogăţite   cu   dia­  ză   în   marele   Combinat   side­
         triotică,   revoluţionară,   ci­  în  ceea  ce  priveşte  con­  dragostei   de   (ară,   îi   îndeam­  descoperirile   arheologice   din   mantele împlinirilor viitoare.  rurgic   al   Hunedoarei,   au   avut
         vică  a  elevilor  au  obţinut   cursurile   pe   discipline   de   nă,   pe   măsura   puterii   lor,   la   vatra   comunei   lor.   La   Valea   Privind   chipurile   şi   mai   a-   posibilitatea   să   cunoască,   prin
                                                                                                      fost
                                                                                                  au
                                                                    demne.
                                                                                                          scoase
                                                                                                                                                                    locul
                                                                               vîrsta
                                                                                     lor,
         şcolile   din   ciclul   primar   învăţămînt,   elevii   liune-   fapte  trăiesc   cu   La  intensitate   lin­  Mândrului  obiecte   do   ceramică   la   les   ochii   copiilor,   atenţi   Ilea­ la   excursiile   organizate,   apropiaţi   DEVA :
                                                                                                                                                             celor
                                                                                                                                                         al
                                                                                                                                                   .muncă
                                                                                                                               învăţătoarei
                                                                                                                    explicaţiile
                                                                                                                şi
                                                               ei
                                                                                          Iveală
                                                                                                                                               de
         —  nr.  4,  5  .şi  7  Deva,  12   doreni  nu  obţinut  53  pre­  eare   moment   de   seamă   al   is­  unelte   de   muncă   din   neoli-   na   Tămaş,   ii   simţi   cuprinşi   lor,   alte   unităţi   economicé   (Patria);
                                                                                                                                                         de
                                                                                                                                                                     Cu
                                                               toriei
                                                                               a
                                                                                                                                de
                                                                     nepieritoare
                                                                                                AsUel,
                                                                                                                                         dra­
         Hunedoara,   G   Petroşani,   mii   şi   menţiuni,   romar-   sînt   alături,   cu   toată   patriei,   t  şi-au  ie.   putut   da   pe   viu,  de   elevii   de   admiraţie,   ţară.   lumina  admiraţie   din   oraşul  interes   po   Cerna.  ştefan   (Arta) ;
                                                                                                                                               acelaşi
                                                                                                                                                             privesc
                                                                                                                                   o
                                                                                   fiinţa,
                                                                                                               mo­
                                                                                                                          de
                                                                                                      seama
                                                                                                                    gostei
         1,  2  Haţeg,  1,  2  Simeria,   eîndu-ss  cei  17  concurenţi   de   evenimentele   care   au   ofe­  dul   în   care   ţinutul   pădureni-   care   Se   îndreaptă',   deopotrivă,   Van   cea   şi   colegii   săi   munca   -Jandarr*-\
                                                                                                                                                                          riţelc v'
                                                                                                                                                                    coo­
                                                                                                                                                       şi
                                                                                                                                                          rudelor
         Bcriu,  2  Lu.pcni,  Ilia,  Bo-   de  la  limba  şi  literatura   rit durabilitate permanenţei  lor,   unde   sînt   situaţi,   a   con-  spre,   realizările   zilelor   noas-  părinţilor   agricolă   de   în  produc­  MorQtiidtii
                                                                                                                                               perativa
         bilna,   Maleia,   Silvaşu   de   română,  cărora  li  s-au'  a-                                                                      ţie   cărora   adeseori   le   dau   o   (Mc   u -
                                                                                                                                                                               mă
                                                                                                                                                                          îşi
         Sus,   Hondol,   Foriiădiă,   tribuit   tot   atîtca   trofee,                                                                        mină de ajutor.  să   valorificăm   cit   ra),  .  ETR
                                                                                                                                                 „Căutăm
         Romoşel,   Sereca,   Luncoiu                                                                                                                                     bondul   —
                                    cei  de  la  istorie  (17.  par­                                                                           mai   eficient   latura   formativ-   (Parîng);
         de  Jos,  din  ciclul  gimna­  ticipanţi   —   15   premii),                                                                          educativă  —   din   conţinutul   învăţă­  —  Insurec
                                                                                                                                                                    lec­
                                                                                                                                                        ne
                                                                                                                                                            spunea
                                                                                                                                               ţiilor
         zial  —  Călan,  nr.  6,  8  Hu­  limbi  moderne  (4  partici­                                                                        toarea   Ileana   Tămaş.   în   tóa­  bric); Şap
                                                                                                                                                                          tru «şapte
         nedoara,  2,  5,  7  Deva,  0   panţi  —  4  premii),  biolo­                                                                         te   lecţiile,   indiferent   de   ma­  LUPENI: ’
         Petroşani,  3  Vulcan,  1  O-                                                                                                         teria   ce   se   predă,   facem   re­  —  seriile 1
                                    gie (10 participanţi________ 7                                                                             feriri  ia  ceea  ce  este  în  pre­  VULCAN:
         ruşlie,   2  Brad,   2  Simeria,   premii   şi   menţiuni).   S-au                                                                    zent   Hunedoara   pentru   pă­  nagan (Lu
         2  Haţeg,  Gurasada,  Gcoa-                                                                                                           rinţii   elevilor   şi   pentru   ei   NEA: Om
                                    remarcat   prin   prezenţa                                                                                 înşişi,   mulţimea   de   meserii   —  Ioana
         giu,   Ilia,   Zam,   Vaţa   de   deosebită   .şcolile   generale                                                                     şi   locuri   de   muncă   pe   care   rul); PET
                                                                                                                                                                     fără
         Jos,  Sîntandrei  ,ş.a:  în  do­  nr.  2  Simeria,  4,  5  Deva,                                                                      judeţul   le   îi   oferă   şi   care,   vii­  rul cu răi
                                                                                                                                                          aşteaptă,
                                                                                                                                                                 în
                                                                                                                                               îndoială,
                                                                                                                                                                          rcsc); URI
         meniul   învăţămîntului   li­  2   Haţeg,   liceele   sanitar,                                                                        tor,   pe   ei.   Copiii   nu   încrede­  în parc
         ceal  s-au  evidenţiat  licee­  matematică  -  fizică  Hune­                                                                          re   iu   cuvântul   nostru,   simţim   BRAD: Ric
                                                                                                                                                  întreaga
                                                                                                                                                         lor
                                                                                                                                                             atitudine
                                                                                                                                                                    ade­
                                                                                                                                               în
         le  industriale  nr.  2,  5  De­  doara   şi   Petroşani,   peda­                                                                     ziunea   sufletească   la   a   de­  riilc I-II (
                                                                                                                                                                          gurabar;
         va,   2  Hunedoara,   1  Orăş-   gogic  şi  „Decebal"  Deva,                                                                          veni,   cînd   vor   fi   mari,   oa­  .şi cei 40 (
                                                                                                                                               meni de nădejde“.
                                                                                                                                                                          riilc I-1I
         tie,   de   matematică-fiziea   „Avram  Iancu"  Brad.  Sînt                                                                            Pentru   a-şi   cunoaşte   mai   ORAŞTIE :
         „Decebal"  Deva  şi  Petro­  rezultate   care   fac   cinste                                                                          bine   judeţul   şi   (ora   au   fost   inimă (Pai
                                                                                                                                                        excursii
                                                                                                                                               întreprinse
         şani,   pedagogic   Deva   şi   învăţămîntului   hurieclo-                                                                            de   istorie   din   Deva,  la  In   Muzeul   Chiriţa (PI:
                                                                                                                                                                   hidro­
                                                                                                                                                                          GlU-BĂl: '
         sanitar Hunedoara.         rean,  vorbesc  elocvent  de­                                                                              centrala   de  Herculane   şi   de  în   Fier,   sez (Casa
                                                                                                                                                           Porţile
                                                                                                                                                        Ia
                                                                                                                                                  Băile
                                                                                                                                                                     alte
                                                                                                                                               la
           Meritorie   este   prezenţa   spre  noua  calitate  a  pro­                                                                         locuri.   De  mici,   copiii  au  po­  IIAŢEG: Ai
                                                                                                                                                                          BRAZI: Pl
                                                                                                                                                                   patria
                                                                                                                                                       să
                                                                                                                                                           cunoască
         hunedoreană  în  etapa  re­  cesului   instructiv-educativ                                                                            sibilitatea   îndrăgească   cu   since­  i'i despărţi -
                                                                                                                                               şi
                                                                                                                                                  s-o
         publicană   şi   pe   ministere   solicitată   de   documentele   Ernoţia   prilejuită   de   lucrul   bine   făcut,   a   lucrului   ieşit   din   mina   ta   a   fost   deo­  ritate.   Entuziasmaţi   de   cele   Dru mul
                                                                                                                                                                          roşul);
                                                                                                                                    meserii,
                                                                                                                                 pe
                                                                                                            pe
                                                                                                                       concursurilor
                                                                                                                                                        se
                                                                                                                                                                    aca-
         a  concursurilor  pe  meserii   Congresului  al  XlII-lea  şi   sebit   de   de  puternică   pentru   toţi   participanţii   la  lucru  faza  vorbeşte   ţară   a  imaginea   de   faţă,   surprinsă   văzute,  mai  ei   frumoşi  întorc   apoi   gînd,   distrat
                                                                                        Des
                                                                                            pro
                                                                                                acest
                                                                 găzduite
                                                                            judeţul
                                                                                  nostru.
                                                                                                                 şi
                                                                                                                                                             cu
                                                                                                                                                                un
                                                                                                                                               să,
         şi   discipline   de'   îrivăţă-   Conferinţei   Naţionale   alo   in atelierul de instalaţii al Liceului industrial nr. I Deva.      dornici   de   fapte   pe   măsura
         mînt. Elpcvenle sînt, în a-.  partidului.                                                                   Foto IONEL BUJOR          timpului   generos   în   care   s-au
                                                                                                                                               născut.
          şcoala   generală   nr.   5   Deva                                                                                                                               Pentru a:
         este   una   dintre   instituţiile                                                                                                   clasei  a  VTI-a  E,  care  a  pus   va fi în
         care,   la   nivelul   municipiului,                                                                                                 în   scenă   piesa   „Semaforul“.   moaşă, cu
         desfăşoară   o   intensă   activi­                                                                                                   De   o   caldă   apreciere   s-au   bil. Izolat
         tate   educaţională   în   rîndul                                                                                                    bucurat   formaţia   do   dans   mo­  ploi slabe,
         elevilor.   La   realizarea   aces­  Oferind   acestei   manifestări   deopotrivă   în   evidenţă   talen­  lueu   Revenoaiă,   Gabriel   Lu-   a   prezentat   cintcccle   „Ţara   dern   a   şcolii   pregătită   de   sufla  modi
         teia   îşi   aduce   contribuţia   în­  a   muncii   şi   creaţiei   caracte­  tul   şi   pasiunea   copiilor,   ai   zăr,   Iforaţiu   Nichel   ş.a.,   care   mea   e   mîndră   floare“,   „copii­  prof.   Ana   Milyc,   grupul   sa­  est.  Tempo
         tregul   colectiv   didactic   coor­  rul   de   masă   solicitat,   iu   edi­  celor   care   le   îndrumă   munca.   prin   versurile   prezentate   lor   din   lumea   întreagă“,   iar   tiric   al   claselor   V—VIII   (in­  uimo  vor
         donat   de   organizaţia   de   ţia   trecută,   şcoala   s-a   înscris   Trecerea   în   revistă   a   forma­  ,,Cinice   de   leagăn,   cîntec   de   grupul   vocai   din   clasa   a   n-a   structor   Constantin   Ţîmpău),   între  4 şi
         partid,   conducerea   şcolii,   or­  cu   iu   formaţii   artistice,   reu­  ţiilor   pe   şcoală   a   reunit   din   pace“,   „Ţara“   au   adus   un   Iî   cintcccle   „Luncile   s-au   deş­  numărul   mare   de   solişti   vo­  celo  maximi
        ganizaţia   de   pionieri.   Eficien­  nind   060   elevi,   ceea   ce   în­  nou   iin   maro   număr   de   in­  caid   omagiu   partidului,   pa­  teptat“,   „vai   săracu   pui   de   cali.  23   de   grade
        te   se   dovedesc   în   acest   sens   seamnă   două   treimi   din   nu­  terpreţi.   S-a   remarcat   in   pri­  triei,   realizărilor   anilor   so­  cuc“.  Urmărind   evoluţia   sinceră   ţă po văi.
        acţiunile   educative   cuprinse   mărul   total   ai   color   aflaţi   pe   mul   rînd   formaţia   corală,   di­  cialismului   care   le-au   făcut   Interesul   celor   prezenţi   a   şi   entuziastă   a   pionierilor,   ră-   La munte
        in   programul   special   întocmit   băncile   şcolii.   Caiitatea   pre­  rijată   do   prof.   ioan   Filip   fericită   copilăria.   Temeinic   fost   captat   de.   evoluţia   peste   mîi   deopotrivă   impresionat   va fi în
        in   şcoală,   orele   de   dirigen-   gătirii   lor,   repertoriul   abordat   (clasele   IV—VI),   care   a   rămas   pregătit,,   cu   un   repertoriu   aşteptări,   de   Ia   care   şi   cei   do   munca   învăţătorilor   şi   pro­  moaşă, cu
        ţic,   excursiile,   vizitele   de.   do­  au   făcut   ca   două   colective   acelaşi   colectiv   serios   pregă­  ilustrînd'   respect   pentru   ne­  mari   pot   învăţa   cîte   ceva,   a   fesorilor,   a   celor   care   îi   în­  bil. Vîntul
        cumentare,   modul   în   care   artistice   sa   se   distingă   in   tit.   Puternice   sentimente   de   asemuita   frumuseţe   a   creaţiei   grupului   satiric   al   claselor   a   drumă   cu   răbdare   şi   pasiu­  moderat d
        sînt   concepute   ,   cabinetele   şi   mod  deosebit  —  corul  (el.  V—   admiraţie   şi   respect   pentru   populare   s-a   dovedit   grupul   11-a  C  şi  a  Il-a  D  (text  ex­  ne.   O   simbioză   fericită   care   Izolat ceaţă
         laboratoarele,   atelierele   şco­  VIII)   şl   jocurile   muzicale   —   trecutul   nostru   istoric   a   ge­  vocal   (el.   V—VIII)   pregătit   celent   semnat   de   înv'.   Latli-   merită întreaga admiraţie.  leorolog de s
        lare   undi;   se   confecţionează                   nerat   recitalul   de   poezie   pa­  de   prof.   cornel   Bogariu,   n-   slau   Daradics,   care   a   gîndit   Teodores cu).
        mobilierul   cu   care   sînt   dotate   caro   au   obţinut   locul   I   pe                              şi   jocurile   muzicale   alo   cla­
        sălile   de   clasă,   şi   nu   în   ui­  ţară şi litiu! do laureat.  triotică   prezentat   de   clasele   preciat   culegător   al   creaţiei   selor   a   m-a,   instructori   înv.
        umul   rînd   mişcarea   artistică   Actuala   ediţie   a   Festivalu­  a   IV'-a   şi   montajul   literar-   literar-muzicale   aparţinătoa­  Elena   Mitca,   exemplară   prin   Pagină realizată de
        desfăşurată   iu   cadrul   Fesli-   lui   naţional   „Cîntarea   Roniâ-   muzical   al   claselor   a   iri-a,   re   zonelor   folclorice   ale   jude­  pasiunea   vădită   în   pregătirea
        valului   naţional   cântarea   niei“   vădeşte   aceleaşi   preo­  cărora   li   s-au   alăturat   reci­  ţului,   Alături   de   acesta,   gru­  celor  mici  şi  înv.  Aurora  Lup)   MINEL BODEA
        României“.                 cupări   susţinute,   caro   pun  tatorii   —   Eariiona   Ilicş,   Ra-  pul vocal al clasei a IM-a E  şi   a   formaţiei   de   teatru   a
   65   66   67   68   69   70   71   72   73   74   75