Page 72 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 72
Pag. 4 DRUMUL SOCIAIISMI" U! NR. 9 463 • JOI, 21 APRILIE 1988
Vizita oficială de prietenie a tovarăşului DIN T A R I L E S O C I A L I S T E
ţ; © BEIJING. — R.P. rea resurselor energetice
Chineză dispune de un netradiţionale capătă în
Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa * i; care prevede recuperarea re cres'cîndă, fapt con
plan la . scară naţională R.P. Bulgaria o amploa
terenurilor nefolosite şi firmat şi de amplifica
i; utilizarea integrală, la rea producţiei de mate
Elena Ceauşescu, în R.P. Mongolă i i întreaga capacitate, a su riale şi dispozitive me
cultivabile.
prafeţelor
nite .să valorifice într-o
După cum informează măsură cât mai mare e-
CONVORBIRI OFICIALE duri, cu puternice şi vii satisfacţiei deosebite faţă ii agenţia China Nouă,. au ner'gia solară sau eolia
aplauze. de rezultatele noului dia fost inventariate deja nă, în rîndul cărora se
(Urmare din pag. 1) oprirea cursului periculos M i t i n g u l prieteniei log la nivel înalt româno— i i 0,6 milioane ha în zone înscrie şi recenta reali
al evenimentelor spre con româno—mongole a luat mongol, care se înscrie ca izolate şi în regiunile zare a oamenilor mun
belor popoare, al construc fruntare şi război, pentru sfîrşit într-o atmosferă en un eveniment major în i i de coastă, care urmează cii de la întreprinde
ţiei socialiste în cele două edificarea unei lumi mai tuziastă. Cronica relaţiilor de prie să devină terenuri a- rea „Noi resurse energe
ţări, al cauzei socialismu bune şi mai drepte, fără T o v a r ă ş i i Nicolae tenie şi colaborare dintre gricole în următorii cîţi- tice", din oraşul Ruse.
lui, păcii şi înţelegerii în arme şi fără războaie, o Ceauşescu şi Jambîn Bat- România şi Mongolia în i' va ani. De asemenea, în esenţă, oslo vorba
lume. lume a păcii şi cooperării, munh au salutat cu mîi- interesul ambelor popoare, « I potrivit estimărilor ofi despre un nou tip de
Au fost abordate, de a- în care toate popoarele să- nile strîns unite pe parti al cauzei, generale a so I* ciale, China va reda a- material plastic ce ab
.semenea, probleme actua şi poată consacra efortu cipanţii la miting. Prin cialismului, păcii, înţele « • griculturii alte 10 mili soarbe razele solare. Ba
le ale situaţiei internaţio rile creatoare în direcţia îndelungi aplauze, cei gerii şi cooperării în oane ha, prin cultivarea teriile solare, confecţio
nale, îndeosebi cele privind dezvoltării libere, indepen prezenţi au dat expresie lume. li terenurilor aflate în a- nate din acest material,
realizarea dezarmării, în dente, a progresului econo propierea ţărmului mării. permit încălzirea apei
primul rînd a dezarmării mic şi social. la circa 45 de grade în
nucleare, soluţionarea tu în legătură cu situaţia LA MUZEUL REVOLUŢIEI DIN ULAN BATOR !• © SOFIA. — U ti liza- 3—4 ore.
turor scărilor conflictuale economică mondială a fost I'
dintre state numai şi nu evidenţiată însemnătatea Secretarul general al diplomatice între Româ • — •-------- • — • — • — •
mai pe cale politică, prin soluţionării problemelor Partidului Comunist Ro nia şi Mongolia la 29 a-
tratative,, instaurarea în subdezvoltării, inclusiv a mân, preşedintele Repu prilie " 1950, evoluţia ra
Europa şi Asia, în întrea datoriilor externe extrem blicii Socialiste România, porturilor de colaborare şi
ga lume, a unui climat de de mari ale ţărilor în curs t o v a r ă ş u l Nicolae prietenie dintre partidele,
destindere, securitate, pa de dezvoltare, a instaurării Ceauşescu, şi tovarăşa ţările şi popoarele noas
ce, încredere şi cooperare unei noi ordini economi Elena Ceauşescu au vizi tre.
între naţiuni. ce internaţionale, bazate tat, în dimineaţa zilei de T o v a r ă ş u l Nicolae
Cei doi conducători de pe deplină egalitate şi e- miercuri, Muzeul Revolu Ceauşescu şi tovarăşa VIRTUŢILE elicopterului inainte şi îna
partid şi de stat au salu chitate în relaţiile dintre ţiei din Ulan Bator, Elena Ceauşescu au sem MICROSCOPULUI poi, spre dreapta şl spre
tat semnarea Tratatului state. în cursul vizitei, au fost nat în Cartea de onoare CU EFECT TUNEL stingă. Pentru cel care e-
dintre U.R.S.S. şi S.U.A. S-a reliefat că un rol relevate momente impor a muzeului sub cuvintele: xecută telecomanda osie
privind eliminarea rache important în viaţa inter tante ale drumului parcurs „Vizitînd Muzeul Revo Instrument excepţional necesară o toarte scurtă
telor cu rază medie şi mai naţională, in imprimarea de poporul mongol pînă luţiei, dăm o înaltă apre pentru studiul supraieţeior perioadă de pregătire. Co
scurtă de acţiune, apre unui curs nou pe arena astăzi, un loc central fiind ciere luptei revoluţionare - scrie revista „La Re- lectivitatea care a reali
ciind, totodată, că acesta mondială revine ţărilor rezervat realizărilor obţi a poporului mongol pen cherche" — microscopul cu zat acest robot zburător se
reprezintă doar un prim- mici şi mijlocii, ţărilor în nute în edificarea socia tru independenţă naţio efect tunel este o desco străduieşte in prezent să
pas pe calea dezarmării curs de dezvoltare şi ne listă a ţării. nală şi eliberare socială, perire foarte recentă, El treacă la etapa comercia
nucleare şi chimice, a re aliniate, care reprezintă într-o sală specială au fost precum şi realizărilor ob permite studierea - atom lizării.
ducerii substanţiale a ar marea majoritate a state prezentate exponate ce e- ţinute în anii construc cu atom - a topografiei
mamentelor convenţionale, lor lumii şi sînt direct in vocă stabilirea relaţiilor ţiei socialiste. unei suprafeţe şi obţine UN FICUS PENTRU
a efectivelor şi cheltuie teresate într-o politică de rea de informaţii spectro „GUINESS BOOK"
lilor militare. pace, de respect al inde SPECTACOL DE GALĂ scopie (legate de densi
A fost subliniată impor pendenţei naţionale, de tatea locală a stărilor elec Recent, un botanist in
tanţa întăririi unităţii şi colaborare egală între toate în onoarea tovarăşului artei interpretative şi tronice). Această bogăţie dian a descoperit in apro
colaborării dintre partidele naţiunile. Nicolae Ceauşescu şi a vieţii artistice din această de Informaţii constituie şl pierea localităţii Guti, din
comuniste şi muncitoreşti, Convorbirile s-au desfă tovarăşei Elena Ceauşescu ţară, s-a bucurat de un o sursă de dificultăţi, vi- stalul Karnataka, un ficus
dintre forţele progresiste, şurat într-o atmosferă de a fost oferit, miercuri sea deosebit succes. Mult a- zind posibilitatea de se bengalez uriaş, a cărui
antiimperialiste de pretu caldă prietenie, de stimă ra, un spectacol de gală. plaudate au fost cînlecele parare pe scară atomică a virstă este apreciată la
tindeni, în lupta pentru şi înţelegere reciprocă. Distinşii oaspeţi români populare interpretate în efectelor topografice şi 500 de ani. Coroana uria
au fost însoţiţi de tovară limba română. spectroscopfce, precum şi şului arbore acoperă o su
MITINGUL PRIETENIEI ROMANO-MONGOLE şul J. Batmunh şi tova Din partea tovarăşului identificarea atomilor spe prafaţă de două hectare
(Urmare din pag. 1} luat cuvîntul tovarăşul răşa A. Dariimaa. Nicolae Ceauşescu şi a ciilor chimice diferite. — 20 000 mp. Din depăr
Jambîn Batmunh, secre Spectacolul, care a o- tovarăşei Elena Ceauşescu Cu alte cuvinte, cum se tare gigantul verde paie
Au participat tovarăşii tar general al Comitetului ferit o imagine grăitoare a fost oferit artiştilor un I pot interpreta exact ima o colină ‘împădurită. După
Ştefan Andrei, Silviu Curti- Central al Partidului a folclorului mongol, a coş cu flori. % ginile obţinute ? cum relatează agenţia
cetanu, Ioan Totu. Popular Revoluţionar Mon Problema a fost studia Press Trust oi India, arbo
Au luat parte D. Sodnom, gol, p r e ş e d i n t e l e DEPUNEREA UNEI COROANE DE FLORI * tă de un grup de cercetă rele din Karnataka, va li-
membru al Biroului Poli P r e z i d i u l u i Marelui tori de la laboratoarele gura in ediţia din 1989 a
tic al C.C. al P.P.R.M., Hural Popular al R. P. Secretarul general al lui mongol, sînt legate I de cercetare IBM din cărţii recordurilor, „Guiness
Book".
preşedintele Consiliului de Mongole, şi t o v a r ă ş u l Partidului Comunist Ro mari momente ale isto Yorktown-Helghts. Intr-o
Miniştri, alţi membri ai Nicolae Ceauşescu, secre mân, preşedintele Repu riei revoluţiei mongole. primă fază, această echi „SEA BUS"
conducerii de partid şi de tar general al Partidului blicii Socialiste România, La Mausoleul Suhe Ba pă a demonstrat cum se
stat mongole. Comunist Român, preşedin t o v a r ă ş u l Nicolae tor—Cioibalsan a fost de pot identifica, de exemplu, Total transparent şi e-
Au fost intonate imnu tele Republicii Socialiste Ceauşescu, şi tovarăşa pusă o coroană de flori, atomii de galiu şi de ar voiuind pe o şină la o a-
rile de stat ale Republicii România. Elena Ceauşescu au adus după care a fost păstrat senic. Apoi au demonstrat dîncime de 30 rn, „Soa
Socialiste România şi Re Cuvîntările rostite de un omagiu memoriei lui un moment de reculegere. cum se poate interpreta Bus" (autobuzul mărilor)
publicii Populare Mon cei doi conducători de Suhe Bator şi lui Cioibal- fără ambiguitate imaginile reprezintă un nou proiect
gole. partid şi de stat au fost san, de a căror activitate, Au fost intonate imnu arătind atomii de oxigen cu destinaţie turistică. Noul
In aplauzele îndelungi urmărite cu viu interes şi închinată eliberării socia rile de stat ale celor două izolaţi, absorbiţi pe o su vehicul de transport in
ale celor prezenţi, au subliniate, în repetate r.în- le şi naţionale a poporU- ţări. prafaţă de arsenfură de comun precizează „Science
galfu. Studiul indică, de et Avenir", va putea primi
asemenea, care sînt per 30 de pasageri pa
turbările
proprietăţilor
e- sionaţi de viaţa acvatică,
ţă de presă, şeful delega
■ NAŢIUNILE UNITE. - shima la 5 august 1945, tre statele membre, precum La Roşa, preşedintele în li lectronice aduse la supra dar cărora le displace să
Secretarul general al care a avut o magnitu şi unele probleme interna ţiei andine, Alberto Vera faţă de prezenţa acestor se transforme în oameni
O.N.U., Javier Perez de dine de 13 kilotone (o kilo- ţionale, între care evolu atomf de oxigen, pe o ra broască pentru a-şi satis
Cuellar, şi-a exprimat în tonă este egală cu 1 000 ţia negocierilor de dez exerciţiu al Comisiei Acor ză de aproximativ 50 de face curiozitatea. Se pre
grijorarea profundă în le tone de trinitrotoiuen). In armare, raporturile Est-Vest, dului de la Cartagena, angstori in ¡urul lor. vede, de asemenea, reali
gătură cu ultimele eve lucrare se menţionează că securitatea europeană şi şi-a exprimat speranţa că \ I zarea unor moduli sub
nimente din zona Golfului. la acest arsenal nuclear stările conflictuale din asemenea întîlniri vor du ROBOT... ZBURĂTOR mersibili, care vor permite
El a făcut cunoscut că uriaş se adaugă alte tipuri diferite părţi ale globului. ce la măsuri pozitive care După cum relatează re constituirea — la o adîn-
în prezent Consiliul de Se de arme de nimicire în Unul dintre principalele să favorizeze schimburile vista „Science et Vie', un cime de 20 m — a unor
adevărate parcuri de a-
curitate examinează ra masă, între care cele chi rezultate ale dezbaterilor economice, în vederea „robot zburător" a fost tracţii, deservite de „Sea
portul său în legătură mice, bacteriologice, bio îl constituie hotărîrea de depăşirii dificultăţilor ce realizat in Japonia de o Bus". Primele asemenea
cu rezultatele ultimei run logice şi de altă natură, a se începe negocieri ofi- afectează statele din re ¡ I colectivitate locală, în coo parcuri submarine ar pu
de de consultări cu re giune, transmite agenţia perare cu specia li şti din tea lua fiinţă in Caraibi
prezentanţii Iranului şi EFE. invâţămintul universitar şl sau în Bahamas, dar cite-
Irakului vizînd transpune Industrie. Este vorba de va proiecte sint in studiu
■ MANAGUA. - La Ma un elicopter telecomandat
rea in viaţă a rezoluţiei şi pentru Coasta de Azur
598 a Consiliului, referi- nagua au fost reluate, în foarte compact, care poate (Mediterana). Revista ci
cadrul unei noi runde de S I
’ toare la încetarea conflic ff folosit la răspîndirea în tată estimează că primele
tului iraniono-iraklan. precum şi cantităţi enor claie pentru aderarea Ia negocieri, dezbaterile din grăşămintelor şi a produ „Sea Bus° îşi vor putea
me de armamente conven Uniunea Europei Occiden Cadrul dialogului dintre selor chimice pe ogoare, face apariţia incepind din
reprezentanţii guvernului şi
■ NAŢIUNILE UNITE. - ţionale. tale a Spaniei şi Portu cei ai partidelor opoziţiei ii la studii geologice şi la anul viitor in unele sta
In broşura „Armamentele galiei. operaţiuni de salvare. A- ţiuni balneare.
şi dezarmarea. întrebări şi ■ HAGA. - La Haga legale nicaraguane consa vantajete „robotului zbu
au luat sfîrşit lucrările ■ BRUXELLES. - La rător" faţă de elicopterele
răspunsuri", publicată de sesiunii Consiliului Uniunii Bruxelles a avut loc pri crat realizării reconcilierii uzuala sînt următoarele: LA DESERT - CRIZANTEME
Departamentul pentru pro ma reuniune comună naţionale — transmite a* el este mai economic, u- In Japonia, crizantemele
blemele dezarmării al Europei Occidentale, la Pactul A.N.D.I.N. - C.E.E., genţia Prensa Latina. şor de manevrat şl nece se vind în magazinele de
O.N.U., se arată, între care au participat miniş A fost prezentat ra sită un spaţiu minim pen coloniale. De ce ? Se con
altele,, că, potrivit estimă trii de externe şi ai apă consacrată analizării căilor portul comisiei mixte pri tru depozitare. sideră că ele sini nu nu
rilor, în prezent, în în rării din cele şapte state de impulsionare a coope vind aplicarea acordurilor „Robotul zburător" este mai bune de mîncat, cl şl
rării între cete două or
treaga lume există peste membre ale acestei orga şi înţelegerilor convenite comandat de la sol cu a- că a/utâ la păstrarea ti
50 000 de focoase nu nizaţii — Anglia, Belgia, ganisme. A fost reafirmat anterior între ambele părţî ¡utorul unul microordlna- nereţii, a sănătăţii şl fru
cleare, a căror putere ex Franţa, R.F. Germania, Ita interesul de a se găsi şî s-a procedat la dezba tor de 16 biţi şl a unul museţii. Există îute de re
soluţii menite să contribuie
plozivă totală este echiva lia, Luxemburg şi Olanda. terea unor amendamente minlcaplor giroscopic. Sis ţete pentru prepararea a-
lentă cu un milion de A fost examinată o serie la soluţionarea problemei Ia Constituţia ţării, a- temul de pilotai permite nor feluri da mincare din
bombe atomice de tipul de aspecte ale raporturi datoriei externe latino - vansate de guvern şl de alegerea altitudinii de acesta flori. Da altfel,
celei care a distrus Hiro- lor politice şi militare din- americane. La o conferin opoziţie. zbor, deplasarea Intr-o a- foarte gustoase, cum afir
numită direcţie, înclinarea mă gurmanzii.
l
1
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Du mitru Gheonea, Tiberlu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Ucid, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob l.l!-.!
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane! 11275, 12157, 11585. Telex t 72208. TIPARUL Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 275.