Page 78 - Drumul_socialismului_1988_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Dc-atîta frumuseţe lumina-i ca o liră |
A R M O N I E
Ce-şi decantează glasul în ore de *
» Deschideţi porţile şi ascultaţi mărire. |
c
| Balada Mioriţei cum urcă din simţire * yniN'
M
; Parcă-i o torţă-aprinsă pe creste de Această armonie sub falduri tricolore J rumen
Carpaţi mijloc
* O înflorire albă răsfrîntă din iubire. D-o arcuire lină trecînd din zaro-n zare i maro
Un vast poem de pace prin clipele ţi fice,
--o n
I In despletirea ierbii se-aude cum sonore j J io
' respiră Simbolul nemuririi sub ploile solare. | copult
| Din patru părţi pămîniul cuprins % nemat
din fa
*. de-nflorire DAVID RUSU | a fos
iccţia
T e a t r u T v dramaturgul sovietic n-a tar „
avut tăria să reziste ten­
taţiei unui happy-end op­
timist dar artificios, care Un cald omagiu adus partidului,
Am urmărit cu o reală portanţă în universul nos­
şi proaspătă plăcere - al tru intim e mult mai mare ne-a revelat prin contrast loc si
,,IlC7.C
cărei gust îl credeam uitat decit ne grăbim s-o recu­ linalurile magistrale ale patriei socialiste judef u
— această COMEDIE DE noaştem. COMEDIE DE pieselor lui Sebastian. Dar nizat
MODĂ VECHE transmisă MODĂ VECHE este apoi să fim generoşi după otita tcan J
pe
a-
ţeanâ,
marii seara in emisiunea o piesă agreabilă, capa­ absenţă a teatrului tv., să Ultimele două ediţii ale plămădesc metalul piese ce rile lui loan Meiţoiu, „Lu­ schit
meleaguri,
ceste
Teatru Tv. Nu pentru că bilă să suscite fertile me­ trecem peste micul incon­ Festivalului naţional „Ctn- ceafăr do pe Strei", — zonta t
cu
Buriiii
piesa lui Alexei Arbuzov ditaţii, plină de un umor venient din final şi să re­ tarea României" aveau să sînt interpretate dăruire. sen­ poem coral de Constantin Tar no
şi
sibilitate
Se
ar ii cine ştie ce capodo­ tandru şi garnisită cu me­ ţinem bucuria pe care confirme valoarea inter­ constituie, deopotrivă, in­ Romaşcanu, pi' versurile mato
poetului
peră ci pentru simplul mo­ lancolie. In fond, nici nu ne-a prilejuit-o spectacolul pretativă a corului Com­ tr-un important mijloc de gen Evu. huncdorcan Eu­ poziti«
tiv - de ce să nu-l spu­ in ansamblul său. Mai a- binatului siderurgic „Vic­ educaţie patriotică, revo­
toria" Călan, căruia i s-a
les că interpretarea a fost
nem ? — că, in ultimul de natură să satisfacă luţionară a oamenilor Aduc un sincer şi cald
timp, tradiţionala emisiu­ ¿Tii/Vvl cele mai autorizate exigen­ acordat locul I pe ţară şi muncii, a tuturor locui­ omagiu muncii avîntate,
titlul de laureat. De cu-
pregnanţă
cu
ne teatrală a Televiziunii te. O piesă cu numai două rînd, apreciatul colectiv torilor oraşului nostru". evidenţiind lor mobilizator
caracterul
ne-a oferit mai mult inlo- cântecele „Vetre cu nestin­
cuitori de teatru, adică personaje e întotdeauna o artistic a fost prezent pe se focuri" de Cornel A- O
micul ecran în emisiunea
acel gen hibrid numit „sce­ e o comedie in accepţia piatră de încercare pen­ „Omagiul ţării, conducăto­ Mişcarea corală — rion, „Oţolarii" de Mircea La
0
nariu tv", nici teatru, nici curentă, ci drama traves­ tru protagonişti. Nu mat rului iubit", a luat parte un act de cultură Neagu. Prin intermediul
film, şi care din păcate tită a două singurătăţi puţin piatră de încerca'C la diverse manifestări de­ unor piese corale ca: „Ur­ 1 iti
s-a dovedit îndeobşte sche­ care — aparent incompa a însemnat această CO­ dicate unor evenimente generator de măm partidul cu credin­ re'
matic şi simpluţ. Am ajuns tibile la început - sfirşesc MEDIE DE MODĂ VECHE deosebite din viaţa parti­ sentimente patriotice ţă“, de Sergiu Ercmin. T<
— poate fără să ne dăm prin a-şi intersecta desti­ pentru Carmen Stănescu s dului şi poporului nostru, „Trăiască mîndra Româ­ e
F
seama — să ducem dorul nele. Aici, in realizarea şi Mihai Fotino. Actori ad­ susţine permanent concer­ nie" sînt exprimate senti­
unui spectacol de teatru- acestei apropieri, stau şi mirabili, cu o veche şi vas­ te in faţa siderurgiştilor Date fiind largile posi­ mente de dnigoste pentru
teatru, cind, iată, Televi­ arta lui Arbuzov şi tensiu­ tă experienţă a scenei, ei din Călan. Toate acestea bilităţi interpretative ale partid, conducătorul încer­
ziunea a avut buna idee nea dramatică a piesei. ne-au oferit un veritabil îi oferă o prezenţă activă formaţiei, generate de ca­ cat şi clarvăzător al po­
de a relua colaborarea — Ni s-a părut totul nou şi recital, etalîndu-şi resursa în mişcarea corală a jude­ litatea şi omogenitatea vo­ porului nostru, pentru pa­
devenită cindva tradiţiona­ in acelaşi timp foarte fa­ şi disponibilităţi ce par ţului nostru. cilor sale, unii compozi­ tria socialistă.
lă — cu marile teatre, a- miliar, pentru că piesa inepuizabile, de la regis­ Dincolo do calitatea in­ tori au creat special lu­ Fără îndoială, în actua­
cum cu Naţionalul bucu- aparţine acelei familii a- trul de molcome dar pro­ terpretării propriu-zise, crări pentru aceasta. Ast­ la ediţie a Festivalului na­
reştean. Piesa lui Arbuzov parte a comediei practi­ funde melancolii cehovie- corul se remarcă prin re­ fel, sînt interpretate cu ţional „Cîntarea Româ­
a avut in primul rind me­ cată şi la noi de Mihail ne, pină la debordanta pertoriul abordat. „Corul satisfacţie, bucurîndu-se niei", repertoriu! forma?
ritul de a ne resuscita a- Sebastian. E şi aici, in co­ exuberanţă din memorabi­ siderurgiştilor de pe Strei, de un real succes din par­ ţiei se va îmbogăţi cu no
petitul pentru teatrul de media lui Arbuzov, puţin­ la scenă a dansului. In­ — ne spunea dirijorul său, tea specialiştilor, ..şi în fes­ cântece, iăcînd din cor... DE 7
calitate şi de a ne re­ tel „joc de-a vacanţa", e tr-un cuvint, ne-a bucu­ prof. Victorin Bătrîncca — tivalul muncii şi creaţiei siderurgiştilor din Călan (Pairi
(Arta
aminti o atmosferă speci­ şi aici ceva „stea fără rat resurecţia teatrului de şi-a constituit un reperto­ piese cu rezonanţă patrio­ un instrument educaţional Janda
fică şi fermecătoare, mi­ nume", doar că, mai sen­ calitate la Televiziune şi o riu amplu care numără tică aparte, cu' o bogată eficient şi care îl va men­ r iţele
rosul de butaforie al sce­ timental şi mai puţin lucid sperăm de durată. lucrări ce evidenţiază dra­ încărcătură emoţională, în­ ţine mereu printre forma­ Moroi
(Mod»
nei, tertipurile şi conven­ (sau, dacă vreţi, mai pu­ gostea de patrie, partid, tre care: „Focul viu de la ţiile artistice do prestigiu îşi a.•
ţiile unui gen a cărui im­ ţin realist) decit Sebastian, RADU CIOBANU scot în evidenţă faptele furnale" — poem coral de ale ţârii. ra>:
de muncă ale celor care Mircea Neagu, pe versu­ MINEL BODEA ), ~Vid i
(Parii
— In
CRONICA LITERARA bric); ş
tru
Munca cu cartea - făcută cu pasiune, cu dăruire LUPT
loan Simion Pop, „Dor de acasă“ brarul. El este cel cote vem probleme personale, deosebite ' din viaţa po­ tu ral]
Dra#
NEA:
iţi oferă un prim indiciu, de serviciu, dar indiferent porului şi partidului nos­ gas
bâ
lucrurile
A doua carte a îndrăgi­ de un rar şi intens suflu o părere asupra unei po­ de agasează, care uneori tru, standuri, prezentări de ANIN
cărţi, intilniri cu scriitori,
te
trebuie
să
tului reporter al televiziu­ liric, unele portrete se sibile lecturi, te informea­ punem, alit cit e necesar, care se constituie in tot din •
ză asupra noutăţilor edi­
rese)
nii, loan Simion Pop, este constituie în ceremonialuri suflet în ceea ce facem, atitea momente de sărbă­ vara
o pledoarie pentru unul ale omagierii morale, iar toriale. O astfel de infor­ să trăim gindul nemărtu­ toare. Sărbători ale căi­ HU AI
din sentimentele cele mal talentatul reporter vădeşte maţie corectă, demnă de risit că in orice moment ţii, ale cuvintului scris, nn c
şic) ;
perene — dorul de acasă, tonice porniri spre con­ încredere nu ţi-o poate da principiile muncii noatre atit de îndrăgit de noi toţi, în ir
decit
omul
care
iubeşte
de locul natal. Titlul este strucţie narativă în pro­ cartea. e nevoie să lie respecta­ pe care ni le oferă libra­ corint
proiectat, în spaţiul căr­ funzimi. Hunedoara, în­ te. Cartea nu este o mar- rul. Şi nu intimplător, pen­ GEO/
„Dacă nu mi-ar place
ptnzc
ţii recent apărută la Edi­ deosebi fascinanta ţară a munca pe care o lac, t\e lă oarecare. Ea se adre­ tru tinăra şelă de unitate ni re
tura „Sport-turism", in te­ moţilor, este şi acum re­ mărturiseşte Irina Piutea- sează sufletului, il înalţă Irina Pmteonu, cu privire de <
Anot
ritoriul deopotrivă geogra­ animată prin fluxul me­ HUNA PHUTKANU nu, responsabila librăriei, pe om cu un gînd fru­ luminoasă, plină de solici­ ia);
fic şi spiritual — „terito­ moriei şi prin personaje- Pentru lucrătorii Libră­ dacă nu aş fi eu însămi mos. Aceste aşteptări ale tudine, constituie un motiv /eîc
riului lăuntric" al inimii, cheie, oferindu-ne largi riei „Mihai Erninescu" din dornică, sâ citesc, să cu­ cititorilor nu pot li inşe- de bucurie faptul că nu­ mări'
goste
aparţinător întregii ţări, spaţii de bucurie. Istoria Deva, fiecare zi de lucru nosc cit mai mult, şi in late in nici un fel". mărul oamenilor muncii, de t
clin moment ce autorul e- acestui miez al Daciei constituie un prilej de în- acest mod gindesc şi co­ In numele unui aseme­ dornici de a pătrunde tai­ Figui
(Mur
nele cărţilor, creşte mereu
fectuează un viu travaliu (Costeştiul, Za rândul, Ţe- tilnire cu cititorii stator­ legele mele, nu aş puteo nea crez, pentru a aduce şi, mai ales, cresc preten­ sonii
în diverse zone spirituale bea, Pădurenii, Hunedoa­ nici, dar şi cu alţii care recomanda nici celor care mai aproape cartea de ţiile lor de a avea o lec­
şi economice ale patriei. ra, Deva, Orăştia, Sime- doar atunci le trec pentru intră în librărie cartea ca­ cititor, librăria, pu-rtind nu­ tură bună. Dovadă certă
mele marelui nostru poet,
Faţă de prima carte — prima dată pragul, dornici re, probabil, i-ar putea a unei neostoite sete de
ria) ne este redată cai fi­ de a procura o carte pen­ interesa. Cred că pentru Mihai Erninescu, organi­
„Vedere din turnul de con­ tru propria bibliotecă. Şi acest lucru trebuie să fii zează permanent expoziţii, cultură, specilică anilor itezu)
trol", loan Simion Pop a- neţea, cu delicateţea unei pentru unii şi pentru alţii, capabil să dăruieşti ceva vitrine festive şi tematice socialismului. 22 apri
dînceşte mijloacele nara­ simţiri sensibile, iar fap­ mijlocitor preţios este li­ din tine însuţi. Fiecare o- dedicate unor evenimente B. MIREL Kxtr.
ţiunii reportericeşti, me­ tul că de astă dată „miza" 28, 63,
Extr.
moria sa extraordinar de se pune pe personaje în 23, 72,
Fond
acută, de minuţioasă şi care recunoaştem modelul CRONICA DISCULUI CRONICA FILMULUI aai 763
profund afectivă exlinzîn- concret, dă cărţii o şi mai 1:74 8J7
du-se în plan psihanalitic, O VIRTUOZĂ A VIORII „B I Cl U L F E R M E C A T “ tegoria
mare atractivitate.
cu certe disponibilităţi ro­ Discul pe. care îl recoman­ uminte de ştiinţa înnăscută a
loan Simion Pop este dăm cuprinde două croaţii ţărănoilor noastre care com­ cinematografia chineză im ori de lirism, de aşteptare
maneşti, aşa cum afirmam muzicale în interpretarea de bină artistic cusăturile altl- încetează n ne ulmi. Partea meditativă ori de acţiune ex­
un îndrăgostit de oameni, plozivă. Dincolo de scenele
şi în cronica precedentă. excepţie a unei mari soliste ţelor de pe iile lor. Marca literară a filmelor, aproape
iar scrisul lui este mode­ — violonista de origine ro­ artistă este româncă, arta ei basm, lăsînd sâ so întrevadă de confruntare intre meşterii
De astă dată, persona­ mână l.ola Anna Maria Bo- se hrăneşte din virtuţile spe­ o înţelegere orientală, liiper- artelor marţiale — desfăşu­
lator, incitant prin doza bescu. Născută la cruiova In cifice neamului nostru. Edu­ bolizantă şi metaforică a lu­ rări alerte, de caligramă ale lVntr
jele sînt explorate în re­ covârşitoare de autentic, anul 19)9, Lola Bobescu este caţia el occidentală n-n alte­ mii şl istoriei, ntizînd pe for­ unui balet aerian mereu sur- intra 1
sorturi semnificative, „co­ îndrumată în studiul viorii rat elementele care o asernuie ţa educativă a moralei care prlnzător, din care violenţa răcire
toare.
prin inspiraţia mereu de la vîrsta de 5 ani. lai 7 genialului nostru Encseu“ se desprinde dlntr-o astfel de luptei pare exclusă — există
lorate" veridic de întâm­ ani este primită la cursul de (Cella Delavrancea). istorisire a evenimentelor, sc în această peliculă o intens 5 ros p
proaspătă, „direct de la vioară al Academiei din Vie- combină cu o prelucrare vi­ folosire a funcţiei slmbolL» d(y pl
este
plări care le aduc parcă izvoare". Personajele sale, na şi apoi la clasa de spe­ ta „Lola Bobescu nr. 3 interpre­ zuală dezinvoltă şl rafinată, a culorii, Judicios armoniza­ şi lacrt
pentru
„Concertului
prin
unghiurilor
mai aproape de genul ro­ cel puţin cele hunedore- cializare Paris. a S-a conservatorului vioară op. şl 61“ şi a în piesei mi­ de speculativa, trecută celei de şcoa­ a tă cu alternanţa succesiunea însoţite
orchestră
si
cărcări
capodoperelor
la
dtn
afirmai
din
nor,
filmare,
cu
de
va
sul
manului, decit al reporta­ ne, îl aşteaptă la... o con­ adolescenţă ca o virtuozii a virtuozitate „Introducere şl şaptea arte. „Biciui fermecat“, secvenţelor închise prin pa- nord-v»
instrument,
pentru
real
fantastic,
jului. Emoţia nu este con­ fruntare cu... dedicaţii. acestui deosebite prin repurtîml rondo şi capriccioso op. 28“ vi­ îmbinare de între şl armate şl noramărl şl apariţii planuri bruşte tensific
con­
succese
oară
bătălii
orchestră
—
do
de
a-
şi
prlm-planurl
viteze
trafăcută, căldura sufle­ certele date in marile Asia centre ambele apnrţinîml compozito­ lupte Kung-l’u, de comic şi proplate cu secvenţe deschi­ oră. Ti
din
şi
Europa,
muzicale
familie
Salnt-Saens
rului
şl
tească oferă o emanaţie EUGEN EVU America. Deşi s-a stabilit din (1833—1921). Ceea ce îl carac­ dramatic, naivitate şireată în se, in care orizontul îşi rne voi
francheţe
are
dezarmantă,
anul 1938 în Belgia, marea terizează întreaga sa creaţie schimbă mereu înălţimea, iar 4 şi P
artistă a păstrat o neîntre­ este in primul rînd echilibrul plus, cu precădere în partea cndrelc se înlănţuie contras­ maxim
ruptă legătură cu viaţa mu­ şl claritatea construcţiei mu­ de început şl în secvenţa pre­ tant. grade.
zicală din ţara noastră, afir- zicale. După cum afirma Ro- gătitoare a bătăliei dintre ar­ Filmul oferă multe scene
mîtidu-se în nenumărate rîn- main Itolland, marele scriitor matele Invadatoare şl răscu­ de acţiune ţi dinamism şi, I.a n
Prezentare durl în sălile de concerte din francez, autorul unor valo­ laţi, acrul unei superproduc­ mal nles, nn anume fast o- general
Capitală şl din alte centre roase scrieri despre arta su­ ţii bucolice. rientnl, o solemnitate aparte mai ir
muzicale, ca o valoroasă in­ netelor, „muzica lui Salnt- Dacă personajele sufletiste, a scenelor de masă pe care vor ci
La Filiala nr. 1 din muncii la întreprinderea terpretă a creaţiilor muzicale Saens so Impune prin carac­ pline de elan justiţiar, spirit iun mal întîlnit-o in filmele mixte,
mod en
Deva a Bibliotecii jude­ de lianţi Chişcădaga. Pe româneşti şi universale. terul său calm, armoniile li­ de sacrificiu şl colectivism sovietice despre revoluţie şl, Izolat
„l.ola Bobescu sc deosebeş­ niştite, modulaţiile catifelate, au o psihologie previzibilă,
în
curînd.
ţene a avut loc prezen­ marginea cărţii recen t. te de mulţi alţi virtuozi prin prin puritatea sâ de cristal“. convenţională, punerea lor în mal de „Biciui fermecat“ „Marco de ser
este
Polo“.
aprecia­
interiorizarea
gîn-
modestia
tarea volumului de nu­ apărute a vorbit Peter dlrii. Nu şi caută efecte violo­ Tocmai de aceea, se este in­ cadru so face după reguli de nn film în care se găseşte
că
ză
Bobescu
l.ola
plasticitate,
re­
vele „Sub clar de lună" Egyed, redactor la Edi­ nistice, nu gesticulează exa­ terpreta ideală a lucrărilor o severă compunere a după imagi­ cile ceva pentru fiecare spec­
guli
de
gerat cu arcuşul. Sunetul ei mai sus amintite. tator.
de Gcczi A. Tanos, om al tura Kriteryon. este grav — botărlt, bogăţia nii bine aplicate, urmărind GHEORGHE POGAN
nuanţelor folosite iţi aduce Prof. ELENA TĂMÂŞAN sâ erec/e stări de tensiune