Page 81 - Drumul_socialismului_1988_04

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VÀ !
In întîmpinarea Zilei de 1 Mai

r^)1 restea de fag un plus de făptuirea obiectivelor din
toi 2 026 m.c. Remarcăm in­ actualul cincinal, cu a-
ceeaşi mobilizare şi per­
acordat
teresul
deosebit
de forestierii hunedoreni severenţă pentru îndepli­
realizării exemplare a nirea şi depăşirea sarci­
S O C I A L I S M U L meniu în care s-a obţi­ mentelor asumate în în­
nilor de plan, a angaja­
sarcinilor la export, do­
Bilan­
socialistă.
trecerea
nut, în perioada aminti­
în
întrecerii
ţul
cinstea
tă, o depăşire de 41,9 Ia
Zilei de 1 Mai cuprinde
sută.
un plus de peste 500 000
w sm ssM Confecţii lei la indicatorul produc­
realizarea
u-
ţie
marfă,
Şl AL CO IU SI LI ULUI; PO peste prevederi nor confecţii textile su­
plimentare în valoare de
Harnicul colectiv al 528 000 lei — produse ce
Anul XL, nr. 9 466 DUMINICĂ, 24 APRILIE 1983 4 pagini - 50 bani întreprinderii de confecţii urmează a fi livrate be­
Vulcan — unitate situa­ neficiarilor din ţară şi
tă cu consecvenţă între de peste hotare, — în­
Mai mult lemn cele fruntaşe din indus­ deplinirea integrală a
judeţului
a
de
pentru industria tria uşoară acţionează şi planului perioadei export afe­ a
care
rent
nostru
—
prelucrătoare în 1988, an decisiv în în­ trecut din acest an.
Oamenii muncii din
domeniul forestier al ju­
deţului nostru — exploa­
Ritmuri oft mai înalte, calitate superioară la tarea şi transportul lem­
nului atît de necesar in­
prelucrătoare
dustriei
in­
terne, precum şi la ex­
însămînîarea porumbului, a celorlalte culturi! întîmpinarea raportează, în
—
port
zilei
de
I
Mai, importante succese
Odată cu îmbunătăţirea La ora cînd apar aces­ iese patul germinativ. A- de producţie. Astfel, în
vremii, în C.U.A.S.C. Geoa- te rînduri, C.A.P. Geoagiu sigurăm astfel front de lu­ perioada care a trecut
giu ritmurile de lucru la a raportat încheierea în- cru pentru a putea încor­ din acest an colectivul
însămînţuri au sporit con­ sămînţării plantelor pen­ pora sămînţa de porumb l. F.E.T. Deva a depăşit
siderabil, în fiecare unita­ tru nutreţuri, celor medi­ în brazdă eu două semă­ producţia marfă cu pes­
te fiind mobilizate în cîmp cinale şi a sfeclei de za­ nători". te 9 milioane lei, iar la
însemnate forţe mecanice hăr pe întreaga suprafaţă O formaţie de patru principalele produse fi­
şi umane. O primă infor­ prevăzută. La cartofi, care M.E.T. executa erbicida­ zice trebuie consemnată
maţie despre stadiul lu­ se plantau ieri pe ultime­ rea păioaselor. Mecaniza­ depăşirea planului glo­ Noi seturi de truse pentru traforaj fabricate la F.P.X.P.S.
crărilor am obţinut-o de le cinci hectare din cele torii Traian Rîhzar, Ion bal la cherestea cu 2103 Brad sîut pregătite pentru expediere.
(GHIU |
la Ioan Căstăian, organi­ 50 ha planificate, muncea Mihăilă, Adrian Şerban şi m. c., din care la chc- Foto NICOLAE GHEORGHIU
zatorul de partid şi pre­ în ritm susţinut mecani­ Crăciun Damian, care, îm­
şedintele C.U.A.S.C. Geoa- zatorul Ioan Buda. Ingine­ preună cu inginera Doina
giu, care preciza că însă- rul şef al unităţii, Ioan le, erau antrenaţi la lu­ Idei tehnice noi „modelate“ in... beton armat!
Budoi, .şefa fermei vegeta­
mînţarea sfeclei de zahăr, Rob — care „trăsese o fu­ 11
a inului, plantelor medi­ gă" dintr-o parcelă apro- crarea respectivă, au reu­
cinale şi a celor pentru şit să încheie erbicidarea Cu prefabricatele din dus metamorfoze înnoi­ nilăţile sînt stabilite mă­
nutreţuri s-a încheiat, iar orzului pe întreaga supra­ beton armat a început, toare... suri în vederea realizării,
cartofii se plantează pe C.U.A.S.C. faţă cultivată, iar griul pe cum se ştie, în urmă cu — Asta nici nu se mai programelor privind orga­
ultimele suprafeţe în cî- GEOAGIU mai mult de jumătate din ani, activitatea I.M.C. De­ pune Ia îndoială ! Referin- nizarea ştiinţifică a pro­
teva unităţi. De vineri s-a cele 280 ha prevăzute. va. între „pionierii" sec­ du-mă doar la secţia pre­ ducţiei şi a muncii, mo­
trecut cu. toate forţele la Ia grădina legumicolă, ţiei prefabricate — deci şi fabricate, pot arăta că toţi dernizarea tuturor sectoa­
însămînţarea porumbului piaţă, unde se afla cu mecanizatorul Ioan Bacsi ai întreprinderii — se află oamenii, sub conducerea relor.
străbătut
Am
împreu­
şi a legumelor în cîmp. mecanizatorul Nieolae Măr- împreună cu inginera Ale­ şi maistrul principal nemijlocită a organelor şi nă cu secretarul de partid
organizaţiilor
partid,
Constantin Petec, ingine­ gineanu la semănatul po­ xandrina Ciornei, şefa fer­ Ghcorghe Chiorean, secre­ se află intr-un de permanent o parte din secţia prefa­
tarul uneia din cele trei
rul .şef al consiliului unic, rumbului, pentru a vedea mei, executau insămînţa- organizaţii de partid ale proces de pregătire, de bricate. Despre modul în
care ne-a însoţit în raidul cum se desfăşoară lucru­ r«a morcovilor. AUam că secţiei respective. El a cu­ acumulare a noi cunoş­ care prind viaţă aici, mă­
nostru pe ogoarele unor rile şi la cartofi —. era aici s-a terminat de în­ noscut direct toate trans­ tinţe pe linie profesională surile do modernizare am
unităţi, ţinea să eviden­ mulţumit atît de vitezele corporat în sol sămînţa do formările petrecute în aflat chiar de la muncito­
ţieze preocuparea specia­ de lucru realizate la plan-- ceapă (pe suprafaţa de 30 structura şi procesele de rii acestei secţii.
liştilor şi mecanizatorilor tat, cît şi de calitate. ha), de varză şi pentru fabricaţie ale I.M.C. De­ Gheorghe Marica, ope­
pentru calitatea fiecărei „Pînă diseară încheiem şi celelalte culturi. va. „în mod deosebit — MODERNIZAREA rator tensionist: • Mun­
lucrări, preocupare vădi­ cu cartofii, zicea el, şl _ La C.A.P. Aurel Vlaicu, ne-a spus Gheorghe Chio­ cesc de 17 ani în secţia
tă, îndeosebi, la pregăti­ ne vom concentra întrea­ ziua de muncă a început rean — a.ş remarca dez­ a c ţ i u n e prefabricate. S-au petrecut
rea patului germinativ şi ga atenţie spre finaliza­ dis-de-dimineaţă. Se ac­ voltarea dinamică a unită­ multe schimbări în bine,
încorporarea seminţei în rea însămînţării porum­ ţiona pe mai multe fron­ P R I O R I T A R Ă însă cele mai vizibile sini
cartofi­
plantatul
La
turi.
sol. bului. Acum semănăm cu lor, pe ultimele două hec­ ţii noastre, introducerea acelea înfăptuite în actua­
Concomitent cu lucrări­ o singură maşină, iar cu tare din cele 45 ha plani­ în fabricaţie a noi mate­ şi politică. Noi ştim că în lul cincinal, numit pe
solicitate
con­
riale
în
le amintite se executa şi trei .tractoare cu discuri ficate, îi găsim pe meca­ strucţiile civile şi indus­ actuala etapă de construc­ drept cuvint, al dezvoltării
erbicidarea păioaselor, ca­ şi grape, mecanizatorii nizatorul Iosif Ponoran, ţie, dezvoltarea intensivă intensive ® Amintesc doar
re, de asemenea, este a- Nieolae Murg, Vasiie Cos- pe Ioan Baciu, preşedinte­ triale. Vata minerală, be­ constituie un obiectiv cen­ înnoirea tehnologiei de
vansată la toate unităţile. maru şi Ion Rusu pregă- tonul celular autoclavizat, execuţie a stîlpilor elec­
le unităţii şi cîţiva coope­ tuburile „PREMO", panou­ tral al activităţii, iar în
ratori care asigurau ali­ rile mari, polistirenul sînt cadrul acesteia, programe­ trici „LEA". A fost înlo­
mentarea maşinii cu tu­ doar cîteva dintre aces­ le de modernizare şi în­ cuită masa de vibrare şi
Pămîntul înseamnă viată berculi de sămînţâ. în tea. Dar cele mai profun­ noire a producţiei ocupă s-a realizat un dispozitiv
ferma legumicolă se plan­ de transformări petrecute un loc prioritar. Acţio­ separat pentru formarea
ÎNTREAGA-! PUTERE RODITOARE * ta ceapa. La lucrarea res­ în anii luminoşi pe care năm cu hotărîre pentru alveolelor la stâlpi. Con­
pectivă erau antrenaţi me­ cu neţărmurită dragoste şi materializarea sarcinilor sumul de ciment a scăzut
VALORIFICATĂ DEPON i canizatorul Mircea Maniu mîndrie patriotică îi nu- stabilite de secretarul ge­ cu circa 5—6 la sută (la
şi harnica şefă de echipă , mim „ E p o c a Nieolae neral al partidului, tova­ vechea tehnologie atîla se
Jana Krumeş, precum şi Ceauşescu" se referă la răşul Nieolae Ceauşescu, pierdea) şi a crescut pro­
Eforturi eficiente Teodora Cărăban, econo- tehnologii, la moderniza­ la Conferinţa Naţională a ductivitatea muncii cu
rea metodelor de lucru, a partidului din decembrie circa 30 la sută. La 3 tur-
ce trebuie continuate MIRCEA LEPĂDATU proceselor de fabricaţie". 1987, precum şi la plena­ MARIN NEGOIJA
— Poate că şi în oameni,
ra C.C. al P.C.R. din 28—
(Continuare In pag. a 2-a) în conştiinţa lor, s-au pro- 29 martie a.c. în toate u- (Continuare in pag. a 2-a)
Acum, cînd se realizează nivelat, urmînd să fie în-
însămînţările de piimăva- sămînţat. în unele locuri
ră, este vremea să se ma­ însă, după nivelare, a ie­
nifeste cea mai mare aten­ şit la suprafaţă pietriş, ceea Minerul care face La panoul de onoare — oamenii,
ţie pentru folosirea în în­ ce impune refacerea stra­
tregime a pămîntului cău_ tului fertil înainte de a se faptele lor de muncă,
tîndu-se să fie pusă în cul­ trece la cultivarea acesto­ artă din minerit... de înalt patriotism
tură fiecare palmă de teren ra. în satul Teiu se află
ce poate produce. Oamenii un teren ce, pînă cu o vre­
muncii din comuna Lăpu_ me în urmă, era năpădit tetul de partid fi s-a vor­ de pe aleea fruntaşilor, nută, fiecare luptă să lie
giu de Jos, sub conducerea de lăstăriş, pruni îmbătrî- bit cu căldură despre cei de la panoul de onoare in frunte. Bineînţeles, ciş-
organelor şi organizaţiilor niţi şi puţin productivi, mai destoinici oameni de al muncii, chipul şi nu­ tigă întotdeauna cei mai
de partid, acţionează cu plin de gropi. în această la mină, in aşteptarea ie­ mele minerului şei de bri­ vrednici — ne-a răspuns.
răspundere pentru folosirea primăvară, cu participarea şirii lor din şut, aici, pe gadă Ioan Budai este ne­ — După cite am aliat,
raţională a pămîntului. A- numeroasă a membrilor alee, le poţi privi chipu­ lipsit. Cu brigada pe care sinteţi moldovean. Cum
răturile pe terenurile în cooperatori, terenul, în su­ rile, le poţi consemna per­ o conduce la sectorul mi­ aţi ajuns miner de frunte ?
pantă sc fac pe curbe do prafaţă de 8 hectare, a formanţele dobindite de-a nier Bocşa, anul trecut s-a — Sint din comuna
nivel, iar lucrările se fac fost defrişat, urmînd a fi lungul anilor de minerit. situat pe locul al ll-lea Crucea, judeţul Suceava.
în conformitate cu tehno­ însămînţat cu plante fura­ Da. Am zis bine, de-a lun­ pe mină in întrecerea so­ Nu împlinisem 18 ani cînd
logiile indicate pentru, a- jere. în Lăsau au fost des­ gul anilor, pentru că aici cialistă. un Irate mai mare, care
cest fel de terenuri. ţelenite două hectare de fi­ la mina Coranda-Certej — Cum poate ajunge un era miner, m-a luat cu el
în apropierea satului O. neţe puţin productive unde cei mai mulţi mineri mun­ miner aici, la locul de cin­ la mină, la Leşul Ursului.
baba există o suprafaţă de vor fi semănate plante do cesc de ani îndelungaţi, ste şi de preţuire de pe Am muncit acolo doi ani
circa 50 de hectare teren nutreţ. aici le-a fost primul şi sin­ aleea fruntaşilor ? — l-am şi jumătate. Din comuna
pe care, de obicei, băltea în organizarea consiliului gurul loc de muncă. Şi întrebat. noastră erau plecaţi mulţi
apa co sc scurgea de pe popular comunal au avut IOAN I5UDAI este bine ştiut că stator­ — Munca, rezultatele din mineri la Certej. Intr-o
dealurile din apropiere. loc numeroase acţiuni de nicia, asemenea unei ră­ fiecare şut, din fiecare zi' vară, cînd gu venit in con­
Conducerea C.A.P. Ohaba masă la tăierea de pomi Pe frumoasa alee a dăcini de putere, de dra­ ie aduc aici. Apoi străda­ cediu acasă, ne-au poves­
a hotărît să întreprindă răzleţi şi tufişuri de pe fruntaşilor in muncă, a- goste de ţară şi de neam, niile de a scoate din a- tit cum se munceşte la
măsuri pentru combaterea marginea tarlalelor, cultiva- menajată la sediul minei rodeşte cu mai multă pli­ dincuri tot mai mult mi­
excesului de umiditate. Cu Coranda-Certej, este o a- nătate mlădiţele izbinzilor nereu bun pentru ţară te GH. I. NEGREA
concursul I.E.E.L.I.F. Deva, TRAIAN BONDOR devorată incintare să. ză­ in muncă. menţin. Pentru că întrece­
aici, s-au făcut canale şi boveşti, După ce la comi­ ...De ani şi ani de zile rea socialistă este susţi­ (Continuare in pag. a 2-a)
drenuri, iar terenul a fost (Continuare în pag. a 2-a)