Page 82 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 82
Întrecerea utecistă - mai bine
Minerul care face artă din minerit...
şi mai eficient organizată (Urmare din pag. 1) denţă, de bună calitate. mai laptele de muncă, DA. i.ot: in
B
Kulcv;
Realizăm şi depăşim sar rodnicia lor dovedesc ade clin Jluiiodo
Certej, ne-au spus că se cinile în fiecare schimb. arteră linişt
Parte integrantă a în prafeţe de cultură mai cazuri ele se găsesc numai vărata Iubire de ţară, de de plimbare
trecerii socialiste, întrece mari în acord global, pre prin dosare, necunoscute cîştigă bine. Mi-am luat Noi nu ştim ce înseamnă glia străbună. Noi, aici, la renilor în
rea utecistă „Tineretul — cum şi prin organizarea şi neurmărite do tineri în •transferul şi... azi-miine se să nu-ff Iaci planul. Certej, dăm zi şl noapte tihnă. Prin
eare
fac
puternică forţă în înfăp in perioada de vară a u- munca lor de zi cu zi. Se împlinesc 18 ani de cînd — Am fost şi Ieri în a- patriei tot mai multe mi — su. y _t*alărf:
tuirea Programului parti nor tabere de muncă pa manifestă formalism, su sînt aici. Am început ca batajul lui Budai, ne spu nereuri complexe. Pentru relor pe sea
iarl
dului" s-a afirmat tot mai triotică, în campania perficialitate şi indiferen ajutor miner la sectorul nea maistrul Adrian Gli- puterea ei prezentă şi vii pe care mer
mureau
mult ca o importantă pîr- toamnei trecute valoarea ţă în implicarea organelor Săcărimb. în brigada iui gor, secretarul comitetului toare. Ca Iii buni ai copacilor sa
ghio organizatorică şi po- lucrărilor de muncă pa U.T.C. şi a tinerilor în re Alexandru Szabo, am ur de partid al minei. Far României, minerii de la picioare —
mat cursurile şi m-am ca
iitico-educativă de orien triotică a depăşit 5 mili zolvarea până la finalita lificat miner, iar din 1987 macie, nu alta I Ţi-e mai Certej, alături de toţi mi Corvin arată
vârât ioc de
tare şi mobilizare a tine oane de lei. Rezultate deo te a problemelor de fond mare dragul să-i vezi lo nerii ţârii, dovedesc prin
retului hunedorean la ma sebite au dobîndit utociş- ale muncii colectivelor. sînt şef de brigadă la sec cul de muncă. Minereul muncă aleasa lor iubire şi m RODI
terializarea marilor sar tii de la liceele agroindus Ne referim la organizarea torul Bocşa. In toată vre caro mal scapă maşinii de dragoste de ţară şi de SERVIRI. Di
două
dec.
şi
cini şi atribuţii ce ii re triale Geoagiu, Ilia şi Ha superioară şi moderniza mea aceasta ne-arn rea încărcat este adunat de neam. trecut din
vin în minerit, siderurgie, ţeg, de la cele cu profil rea proceselor tehnologi lizat şi depăşit lună de şeful de brigadă şi de oa ...La terminarea şutului chioşcul de
energetică, agricultură ş.a. industrial nr. 1, 2 şi 4 ce, sporirea productivită lună planul, producţia de menii lui bulgăr cu bul minerul comunist loan Bu presei din ]
oraşul
Iînţep
Cei peste 60 000 de tineri Deva, „Avram Iancu" ţii muncii, eficienţei eco minereuri complexe de găr. „Să nu se piardă ni dai se grăbeşte spre casă. gestionară li
participanţi în întrecere Brad şi „Aurel Vlaicu" O- nomice şi calităţii produ bună calitate a crescut mic, că-/ bogat, meştere" Intr-un aparlamert frumos, cin), se prez
acţionează pe baza unor răştie, precum şi cei de la selor, întărirea disciplinei, mult. Aşa am dobîndit ci bine mobilat, cu trei ca nul de des fa
inai
bin
eu
criterii stabilite la nivelul combinatele siderurgice repunerea în circuitul eco nul trecut locul doi pe mi — zice Budai. Omul aces mere, îl aşteaptă soţia iei. Este rodii
organizaţiilor pentru trans Hunedoara şi Călan, elec- nomic a materialelor re- nă. Anul acesta am por ta face din minerit, din Floarea, feciorul lor Ga- viri, n ceea
preocupa
nă
punerea în practică a pro troccntralc Mintia etc. fo’losibile şi pieselor de nit mai bine. In ianuarie munca Iul, o artă. Mun briel, elev în clasa a aprovizionare
gramelor privind dezvol Desigur, vorbind despre schimb, stabilizarea, cali am avut pe brigadă o de ceşte cu plăcere, cu pa Vlll-a (care „tot în secto comportare
tarea mai accentuată a ba modul în care organele şi ficarea şi perfecţionarea păşire de 19 la sută, în fe siune, cu dăruire. Merită rul minier va lucra", zice faţă de loji
zei de materii prime, ridi organizaţiile U.T.C. con profesională a oamenilor. bruarie 16 la sută, iar în toate laudele. Ortacii l-au tatăl), ■ fiicele Daniela şi torii.
carea nivelului tehnic şi duc şi coordonează în Există încă o seamă de martie depăşirea a fost ales în biroul organizaţiei Mihaela, eleve şl ele. Din-
calitativ al producţiei, re treaga activitate, menită unităţi unde aportul orga mai mare, in condiţiile cînd de bază, în consiliul oa sul — un bun soţ şl pă
ducerea consumurilor ma să dea o tot mai mare nizaţiilor U.T.C. şi între cheltuielile pe tona de menilor muncii. Este şi or rinte, soţia — o femeie
teriale, creşterea producti consistenţă întrecerii ute- cerii uteciste la materia minereu extras au fost re ganizator de grupă sindi vrednică, copiii — cuminţi
vităţii muncii si eficienţei ciste, am putea sublinia lizarea acestor obiective duse cu aproape 9 lei. Îm cală. Un miner, un comu şi ascultători. Totul asigu DUMI
economice, recuperarea şi alto strădanii, rezultate este cu totul nesemnifica preună cu ortacii mei ex- nist de nădejde pe care ră in casă Înţelegere şi • 11,30 Te
materialelor refolosibile care atestă în multe lo tiv. ploaiăm un abataj came mina noastră se bizuie. Lumea copii
etc. Cum este şi firesc, or curi o experienţă bună. Dincolo de toate acestea, ră cu lelii orizontale, la - Întotdeauna am înţe armonie. Satisfacţiile mun filmoteca d
cii bine făcute se prelun
ganele şi organizaţiile Cu toate acestea, o re există serioase carenţe în orizontul minus 65 metri. les — vorbeşte vrednicul • Misterul
U.T.C. pun un accent deo centă plenară a Comite organizarea unor acţiuni gesc in împlinirile şi bucu Episodul 1 i
sebit pe buna organizare tului judeţean al U.T.C. a cu un autentic caracter e- Există minereu din abun miner comunist — că nu riile vieţii de fiecare zi. cununa cin
a acţiunilor specifice pro adus in atenţie faptul că în ducativ, de creştere a răs mânesc • 1
prii, pentru realizarea în acest domeniu continuă să punderii şi angajării tine dumini'nl «
cele mai bune condiţii a se menţină o seamă de ne rilor la înfăptuirea sarci chidc pre
angajamentelor asumate, ajunsuri şi deficienţe cu nilor. Cu toate că marea 19,00 i„.djuri
precum şi pe generalizarea implicaţii şi efecte nega majoritate a organizaţiilor Cintarea Rc
unor iniţiative şi expe tive asupraV contribuţiei şi-au asumat în întrecere 20.25 Film a
rienţe pozitive. în princi tinerilor la realizarea an angajamente şi obiective ţinui lui Yasi
pal este vorba de ample gajamentelor. Sînt multe proprii, ele nu sînt urmă Telejurnal «
acţiuni de muncă patrio probleme in minerit, si riţi! si finalizate, nu se chiderea pro
tică în sprijinul produc derurgie, energetică, in stabilesc măsuri concrete
ţiei, schimburi de onoare, vestiţii, construcţii — pen pentru îmbunătăţirea mun LUI
săptămîni şi decade re tru rezolvarea cărora pu cii şi eliminarea unor • 20,00 T
cord ş.a. Valoarea totală ternicul potenţial de mun greutăţi, ceea ce dă aces 20.25 Priorit
a acestor lucrări s-a i'idi- că şi de creaţie al tineri tuia un caracter formal nomie • 2(
cat numai în anul trecut lor este necorespunzător şi nu constituie o pîrghie folcloric in
la peste 390 milioane lei, şi insuficient folosit. Nu reală de antrenare a ti 21,15 Occide
rezultate superioare dobin- sînt realizate producţiile nerilor la materializarea cumenta* > •
dind tinerii din Hunedoa fizice planificate, nu sînt, obiectivelor stabilite. in acţiune,
ra, Deva, Vulcan, Uricani îndepliniţi în totalitate in Subliniind aceste neîm- noului, o inc
şi Călan. dicatorii de productivita pliniri, plenara a adoptat triotică • 21
Şi în cadrul întrecerii te, eficienţă şi calitate, un cuprinzător plan de ral • 22,00
„Tinerelul — participant sînt depăşite consumurile măsuri menit să determi programului.
activ la înfăptuirea noii de materii .prime, mate ne o îmbunătăţire, radi
revoluţii agrare" au fost riale şi energie, există a- cală a stilului şi metode
şi sînt antrenaţi tot mai bateri da la disciplina teh lor de muncă ale organi
mulţi tineri do la sate, nologică şi de muncă, in zaţiilor U.T.C. în direcţia
reuşindu-se o sporire a a- diferenţă faţă de propria conferirii întrecerii tine DEVA ! A
(Patria);
Viva
portului acestora la exe pregăti re profesională. rilor acelor calităţi care la) ; HUNEDC
cutarea la timp şi de ca Or, toate acestea fac şi să o integreze efectiv în darmid si ja
litate a lucrărilor agrico obiectul criteriilor întrece marea întrecere socialistă. le (IV -■ -
le. Prin preluarea unor su rii uteciste, dar în multe VALENTIN NEAGU moţii . . ii
dern — li) i
asumă riscul
PETROŞANI:
ciul — scriil»
r.P.S.lî.U.M. Deva. Cu experienţa tie acum bine con
solidată, lucratorii din secţia reparaţii, efectuează lucrări ring); Pistrui
de bună calitate la autobasculantele de 35 tone aduse aici Insurecţia (7
din carierele de la Moldova Nouă. Şapte mirese i
te fraţi (Uni
PENI : Trenu
seriile I-II
Idei tehnice noi „modelate“ VULCAN : V
Vegas
Las
(I
LONEA : Fa
(Urmare din pag. 1) Ecaterina Seicobean, Ma Barbă Neagră
PETRI LA: D\
încheie pină la sfîr.şitui majoritatea culturilor, e- ria Pîrvuleţ, ceilalţi oa citorcsc); A
Ritmuri cit mai înalte, calitate zilei. Cum, de altfel, se forturile tuturor sînt con nări (12 slîlpi) se mai cîş meni clin secţie sînt cei Ultimul tren
angajase .şi Petru Cosmoi, centrate de acum la în tigă o turnare (4 stâlpi). care verifică modernizări Hill (Muncitoi
:
Primă
('ANI
superioară la însămînţarea cel care terminase de er- sămi n ţ a rea p or um b u lu i. De asemenea, calitatea s-a le prin activitatea coti cil or în gră
(Retezai
şi,
.cum
Există
bicidnt orzul şi ieri dădea
condiţiile
îmbunătăţit
diană, le supun la „pro
mult:
foarte
Recital
zor să finalizeze lucrarea am constatat, hotărîrea suprafaţa stâlpilor este a- ba" exigentă şi complexă tici (Steaua i
porumbului, a celorlalte culturi! şi la grîu. în C.U.A.S.G. fermă a în tuturor factorilor cum fără asperităţi, cu a producţiei, a vieţii. RA13ARZA :
dar
tratez
mă
activitatea
implicaţi
de
Aşadar,
Ing. Vaier Muntean, şe
Geoagiu, după ce semă pe ogoare ca şi această rată. ful secţiei: • Este în pli ORA ŞTIE: Lo
mă
(Patria)
Viorel Drăgoi, mecanic :
(Urmare din pag. 1) pregăteau terenul si încor natul este încheiat sau se lucrare să se încheie în Chiri ţa (Flăcăi
porau în sol sămînţa de aflu spre finalizare, la cel mai scurt timp. • Am în grijă, de mai nă desfăşurare — şi se va GIU-BAl: To
1
mista fermei. Remarcăm porumb. Intr-o altă parce mult timp, presele pentru încheia în cursul trimes sus III — (Casi
Atlantic
trului doi ■— acţiunea dc
ritmul bun do lucru şi lă, mecanizatorul Dorel tensionare. Secţia în care ră); HAŢEG:
preocuparea pentru calita Boea, împreună cu Aure Pămîniul înseamnă viată muncesc va beneficia, încă ¡montare a tiristorilor la iubirii (Dacia
tea execuţiei. lia Dobrean, preşedintele din acest al doilea tri maşinile de sudat prin Toate pînzele
Misterele
măi
puncte • Am asimilat, de
mestru, de o presă nouă
Şi aici s-a declanşat iu- unităţii, se pregăteau să ÎNTREAGA-I PUTERE de tensionare, moderniza curind, în cadrul măsuri LAN : Drago.*
sămînţarca .porumbului. Se încheie plantatul cartofi VALORIFICATĂ tă şi perfecţionată cu forţe lor de modernizare a pro Vegas (Casa
SIMBRIA : Fi
muncea, în flux, în tarlaua lor. Ni se spune că aici s-a proprii. duselor, dementele pre seriile I-II
încheiat, şi semănatul inu ILIA: Profese
„La şosea", unde mecani lui şi plantelor medicina Ghcorghe Moldova», fabricate pentru sprijiniri (Lumina).
zatorii Ionel Putuca şi le pe întreaga suprafaţă Eforturi eficiente maistru tehnolog: • Pen de terasamente folosite în
Aclam Pali pregăteau pa planificată, lucrări execu tru linia de fabricaţie a construcţia căilor ferate,
tul germinativ*, iar în ur- tate în condiţii de calitate (Urmare din pag. 1} fi desţelenite, nivelate şi stâlpilor „LEA" se lucrea precum şi o serie de be
ma lor, cu semănătoarea, ză, în prezent, la adapta toane cu mărci superioare
de mecanizatorul Constan cultivate cu trifoi, lucernă,
punea sămînţa sub brazdă tin Căta. bile .şi clin păşuni şi fine sfeclă furajeră ş.a. Drumu rea unei combine de tur din care turnăm elemente Pentru azi:
Nicolao Săndcscu. Ambele Se pare că din consiliul ţe. în cadrul acestora a rile pentru căruţe prin cul nare a betonului. Prin a- pentru diverse construcţii vu răci uşor.
complexe
şi
industriale
ceasta se va cîştiga timp
lucrări erau coordonate unic amintit cei mai a- fost curăţată şi fertilizată turi sau printre tarlalele preţios pentru producţie, pretenţioase din judeţul variabil. Izola
vansaţi la semănatul po o importantă suprafaţă de semănate să fie închise cu dea ploi cu <
de Antonie Pera, ingine rumbului sînt cooperato pajişti naturale, s-au plan bariere. Tarlalele aflate în va creşte calitatea produ nostru. Avem capacitatea aversă. Vînti
moderni:
rul şef al unităţii. rii din Romos. De fapt, tat 1300 puieţi de nuc şi vecinătatea şoselelor sau a selor, iar o macara va fi să producem cele mai de scurtă cu du i
efec
în tarlaua „Ulm" a am remarcat că la această 2 000 de duzi. Preocuparea drumurilor pe care trec a- „eliberată", putând decofrare, complicate repere, să „mo km/h din se<
delăm"
operaţii
de
betonul
tua
din
orice
dic.
Temperat
C.A.P. Vaidci erau con lucrare erau antrenaţi cei vizînd punerea deplină în nimalele de păşune să fie stivuire, evacuarea pro armat. mc vor fi cut
mai harnici şi pricepuţi valoare a pămîntului cu îngrădite. Să fie desfiinţa minus 3 şi pl
centrate forţele pentru în- duselor finite ş.a. • Ea Ne-am convins şi noi
mecanizatori din unitate, prinde şi alte aspecte. Con te cărările prin terenurile iar cele maxii
sămînţarca porumbului. adică Vasile Macoviciuc, siliul popular, conducerile cultivabile. Este o datorie noi, oamenii sînt baza. Şe eă la secţia prefabricate a şi 17 grade. I
produce
bruni
Sub coordonarea perma la semănat, Herman Zeii unităţilor agricole ar trebui de maximă răspundere a ful de echipă Petru Opîr- KM.©. Deva ideile de mo (Meteorolog d
dernizare
„modelate"
sînt
loan
sudorul
Sma-
îescu,
nentă a Lucreţiei Mihăi- şi Ionn Fodor la pregătit să se gîndească şi la re tuturor oamenilor muncii randache, lăcătuşul Gheor- rapid în.... prefabricate taidovic Pron
palul germinativ. în ace darea în circuitul arabil a din agricultură folosirea
leanu, inginerul şef al u- ghe Pînzaru sînt cîţiva din din beton armat, spre fo
laşi timp se însămînţau unei cit mai mari părţi din fiecărei palme, oricît de
nităţii, mecanizatorii Şte plantele medicinale, lucra incintele cooperativelor din mici, de pămînt eare este cei care îşi pun mereu losul producţiei, al mun
fan Homorodean, Cornel re pe care mecanizatorul Ohaba şi Lăsău. Aici curţile o avuţie de mare preţ a - „semnătura" pe înnoirile cii, al viitoarelor con
Mihai şi Loontin Mihai Toan Ţigu se străduia să o sînt foarte mari, ar putea întregii noastre naţiuni. tehnice, Ier operatoarele strucţii.