Page 83 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 83
Fiecare caz în parte analizat „Decada stiintei si tehnicii e Unitate patronatoare tie este unul dintre cei t
*
77
i
y
a C.A.P. Hăşdat, I.G.C.L. mai buni conducători auto
Hunedoara finalizează prin de la A.T.A. Haţeg, parti
S A- şi soluţionat în spiritul legii pentru pionieri şi şcolari“ echipe din sectorul apă- cipant şi cîştigător de lo
T
-V in canal-termoficare lucrările curi fruntaşe la concursuri s
; o de modernizare a grajdu N.T.S. şi do măiestrie pro
loc — La comitetul orăşe îmbunătăţirea transportu în perioada 20—30 apri să se întîlnească cu prof. . lui pentru tineretul bovin fesională „Stăpîn pe vo
•do- nesc do partid şi la con lui in comun, încadrări lie n.c., se desfăşoară „De univ. Ion Miriţă, de la I.M.
de siliul popular al oraşului in muncă mai cu seamă cada ştiinţei şi tehnicii Petroşani, economista Eu din cooperativa de pro lan". „Noi sîntem 11 ve
rile ducţie amintită • Prin au rişori aici, în Ţara Haţe
• el Călan activitatea de solu pentru femei, îmbunătăţi • pentru pionieri şi şcolari" genia Simcdru, şeful ate todotară, în secţia turnă
tua- v: ţionare a propunerilor, se rea activităţii în unităţile organizată de Consiliul ju lierului de programare de gului, toţi şoferi, toţi...
el or sizărilor, reclamaţiiilor şi comerciale şi în cele pres deţean al Organizaţiei pio ia Centrul teritorial de torie de fontă a I.M. Orăş- „stăpîni pe volan", spune
»rile tie a fost amenajată şi Ioan Panatie • In perioa
ibra cererilor oamenilor mun tatoare de servicii, mai nierilor, acţiune menită să calcul din Deva. Oaspeţii pusă în funcţiune, în da 18 aprilie — 16 iunie
In cii, exprimate prin scri buna gospodărire a locali contribuie la îmbogăţirea le-au vorbit despre am
rdul sori sau la audienţe, este tăţilor — uc-a răspuns. în şi adîncirca cunoştinţelor, plele cuceriri pe care le-a cursul aceste! săptămînî, o a.c. se interzice pescuitul
ule- sifonerie • Pentru minerii în apele de şes. Atenţie,
ida. tratată zi de zi cu toată multe cazuri cetăţenii vin stimularea creaţiei şi crea cunoscut informatica, teh de la Lonea au fost date amatorilor I • In cadrul
răspunderea, cu seriozita cu propuneri judicioase, tivităţii ştiinţifice şi tes- nica de calcul în plan
SKI te şi competenţă — no concrete pentru rezolvarea mondial, precum şi suc în folosinţă, în cursul săp acţiunii organizate în „Lu
lu.ni nice a elevilor prin acti tămânii pe care o înche na pădurii", tinerii din a-
au spunea tovarăşul Ionel cit mai temeinică, opera vităţi specifice. Manifesta cesele obţinute de indus
an» Iovănescu, secretar adjunct tivă a unor situaţii din rea, deosebit de comple tria românească de calcul iem astăzi, 20 noi garso raşul Lupeni au plantat în
e a cu probleme de propagan- teritoriu. ale cărei produse se bu niere • Exemplu de slabă zonele de refacere a fon-
árii, Dar munca de rezolva xă, aflată la a IlI-a edi cură de o largă apreciere
3are lă al comitetului orăşe ţie, cuprinde în progra
tan- nesc de partid. Programe re a scrisorilor şi audien în lumea întreagă.
pla- le de audienţe sint stabi ţelor nu se limitează la mul ci dezbateri, simpo Ceea ce a stîrnit în mod
■ăşit activităţile de ,1a primăria zioane, întîlniri cu mem E C R A N
1 000 lite pe zile. Ele nu numai brii brigăzilor ştiinţifice, deosebit interesul pionie
ser- că se respectă, dar se pre oraşului. Există o expe rilor a fost vizitarea ate
ain- lungesc la nevoie. Adică rienţă bună la Călan şi în prezentări de cărţi, acţiuni l
u o ale cercurilor de specia lierelor centrului de cal
i, o vreau să spun că oamenii ceea ce priveşte acţiunile cul şi, mai ales, demon gospodărire — aşa poate dului forestier aferent o-
»bilă au întotdeauna uşa des de explicare şi populari litate din cadrul caselor straţiile oferite pe calcu fi caracterizat blocul 29, colului silvic, peste 1100
ără- chisă la primărie, sint as zare a legilor, au loc pe pionierilor şi şoimilor pa latoarele existente în do
triei. tarea C.P.S.P. Deva. Ou de pe strada Teilor, car puieţi de cătină • înfiin
Cu prilejul deschiderii acest prilej, cei prezenţi tierul „Dacia "-Deva. Lo ţat la mijlocul secolului al
Problemele ridicate de oamenii muncii decadei, la Centrul terito au avut posibilitatea să se catarii săi nu privesc de- XVIII-lea, într-o pădure na
rial de calcul din Deva a cît în faţă, iar în spate turală din Lunca Mureşu
în audienţe şi scrisori — cercetate convingă pe viu asupra şi lateral... plouă cu rezi lui, parcul dendrologlc din
avut loc un „Club de anti posibilităţilor de aplicare duuri de tot felul. Şi a ve Simeria este cel mai vechi
şi rezolvate operativ şi eficient cipaţie tehnică", iniţiat de a computerului în calcu nit primăvara... • Colecti de acest fel din ţară. Are I
1,35 C.P.S.P., la care au luat lele matematice, desen- vul unităţii nr. 78 a I.C.S.M. o suprafaţă de 70 hectare
ele- parte purtători ai cravate grafică, învăţarea unor Călan, condus de Aurel şi cuprinde numeroase
:dan cultaţi atunci cînd au ne riodic inti'lniri cu jurişti, lor roşii cu tricolor de la limbi străine etc. Elevii Stîrcescu — care lucrează specii exotice de arbori şi
adot voie. în privinţa scrisori cu cadre de conducere, a- şcolile generale nr. 2, 3, 4, s-au aflat, astfel, spre sa plante: chiparosul Califor
Din lor nu avem anul acesta dunăori cetăţeneşti pe cir 5, 6, 7, 8 şi Liceul peda tisfacţia lor, faţă în faţă de 35 ani în acest dome nian, arţarul şi viţa do
ro- cazuri de depăşire a ter cumscripţii electorale, Ia gogic din Deva. Activita cu viitorul, cu o posibilă niu — şi-a depăşit sarci Canada, ienupărul de Vir
bum menelor de rezolvare, fie asociaţiile de locatari, tea, deosebit de interesan profesiune de care, prin nile de plan pe trimes ginia, diferite specii do
in cărui solicitant dindu-i-se grupe sindicale etc. Li se trul ! 1988 cu peste 400 000 magnolii etc. Le putem
di răspuns la timp, în spiri explică oamenilor temeiul tă, va rămîne cu certitu strădanie şi pasiune, pot lei, iar „la zi" (pe luna admira din nou splendoa
beneficia cînd vor fi mari.
9,2 b tul legilor în vigpare. legal al unor legi, modul dine, mult timp în amin aprilie)) cu circa 2 la rea în ceasurile de odih
o împreună cu tovarăşul cum trebuie înţelese, şi in tirea celor prezenţi. Aceas Activitatea s-a încheiat sută • In familia ceferis
Des- Ioan Baeriu, secretarul bi terpretate acestea, dreptu ta şi datorită genericului cu un concurs „Cine ştie, tului Miron Breteanu, din nă ale acestei primăveri...
haltă
O
®
în...
halta
1,50 roului executiv al consi rile şi îndatoririle cetăţe ei incitant „Faţă în faţă răspunde", condus de prof. Subcetate, sint 12 copii : C.F.R. Peştişu Mare ne-a
in liului popular, al oraşului, neşti ce le revin ele. Acest cu viitorul", cit şi a ca Viorel Manolescu, punînd Pantei, Maria, Ştefan, Ioan, înlesnit o constatare: Pe
ii. cercetăm registrele în care dialog permanent, partici drului în care se desfă în valoare frumoasele cu Petru, Stelian, Îudor, Geor- lingă trenurile care trans
se ţin la zi evidenţele au pativ, plin de receptivita şura, a personalităţilor noştinţe ştiinţifice pe care ghe, Cornel, Ceciila, Tibe-
dienţelor, respectiv ă scri te la problemele oameni le posedă la această vârstă riu, Nicu. Dintre aceştia, portă navetişti, aici se im
ii © lor are urinări pozitive, prezente, care le-au vorbit pune să facă o... haltă şi
eco- sorilor.. mai. cu seamă în ultimele cu căldură elevilor despre pionierii deveni. Şi alături doar Pantei şi Ioan n-au mina bunului gospodar.
iaur — De la începutul anu luni, în realizarea mai un domeniu de vîi-f al de ei, pionierii întregului rămas la calea ferată. Pri Nici inscripţiile de pe ta
© lui la zi au fost primiţi ştiinţei şi tehnicii, despre judeţ, care în aceste zile mul munceşte la C.S. „Vic blele indicatoare nu se
Do- în audienţă 209 cetăţeni bună a sarcinilor în eco calculatoare şi larga lor beneficiază di; (doctele li toria" Călan, al doilea la mai văd. Ca să nu mal
— precizează tovarăşul nomie şi agricultură, în nei manifestări cu largi Riu Mare-Retezat. Zece
Baeriu. Avînd în 'Vedere gospodărirea, şi înfrumuse aplicabilitate în diverse valenţe educative vorbim cum arată împre
area specificul oraşului nostru, ţarea oraşului şi satelor. sectoare de activitate. Co sînt ceferişti. Ca tatăl lor... jurul... • Cele peste 40
pa- care are şi 11 sate aparţi G. IGNAT piii au avut posibilitatea MINEL BODEA • Cooperaţia meşteşugă de puncte termice din
ejur- nătoare în componenţa sa, rească a înfiinţat recent, municipiul Hunedoara sînt
erea în localul fostului punct străjuite, începînd din a-
unele destul de depărtate • SIMPOZION. La cinema „Patria“ din Deva a avut loc
de oraş, cetăţenii sînt pri tograful „Patria“ din Orăş- Acţiuni un interesant medalion cine de informare al coopera ceste zile, de nucii şi teii
loc
miţi atunci cînd vin la tie a tema avut „Eforturile simpozionul * matografic dedicat actorului tivei „Drum nou" din Hu plantaţi de lucrătorii din
pe
partidu
în
primărie, multora li se lui şi statului nostru pentru cu filmul Mircea Moldovan. vorbit cadrul nedoara, de pe bulevar cadrul întreprinderii do
medalionului
pro
au
rezolvă pe loc problemele dezvoltarea bazei energetice a fesorii Aurelia Moldovan şi dul „Dacia" (lingă stadio gospodărie comunală şi
pentru a nu pierde din tării“. în cadrul manifestării o CADRAN . ŞTIINŢIFIC, Traian Dinorel Stănciulescu. nul „Co.rvinui") o secţia locativă. Aşa da, gospo
entul timpul lor. au prezentat comunicări şi pro cinematograful „Pnrîng“ din A rulat filmul artistic „To de blănărie • Ioan Pana- dari !
Ion
Cornelia
Picu
fesorii
iul se plăteşte".
(Ar- — Ce probleme deose Pamfilie. Au rulat filmele Petroşani a fost gazda cadra
Jan- documentaro „Magistralele lu nului „Filmului documentar • DEZBATERE. „Viaţa sa
eriţe- bite ridică cetăţenii prin minii“, „Cărbunele de aur“ eu tematici vizînd educaţia lului românesc de ieri şi de
JÍ0 scrisori şi la audienţe ? ş.a. materialist-ştiinţiflcă, de for azi, oglindită în film“ a fost
(i.-'* — am întrebat-o pe tova • EXPUNERE. „România — mare a unei concepţii revo genericul dezbaterii ce a avut
n îşi fără a socialismului şi păcii“, luţionare despre natură şi loc pe marginea filmului
ara); răşa Marioara Vâjdea, vi a fost tema expunerii pre societate". Pe marginea gru „Primăvara bobocilor“ la ci TEATRUL DE STAT. DE ESTRADĂ
ibón- cepreşedinte al biroului zentate de profesorul Iulian pajului de filme documentare nematograful din Peştişu Ma
(Pa- executiv al consiliului Comşa, la cinematograful să „DIntr-o fişă de spital“ au re. în cadrul dezbaterii au D E V A
II — tesc din Ribiţa. Expunerea a vorbit medicii Luminiţa la- intervenit prof. Ioan Stoica, Str. Dr. Petru Groza, nr. 15
>rie); popular orăşenesc. fost urmată de proiecţia fil cob şi viorel Murariu. înv. ştefan Biro şi luliu Fis-
şap- — Repartizarea do lo melor documentare „Viaţa ce • MEDALION CINEMATO cuteanu, de la întreprinderea H execută, cu materialul clientului, lu
I Al cuinţe din fondul de stat, rt! viaţă“, „Nieolao Titulescu“. GRAFIC. La cinematograful cinematografică judeţeană.
lí t* — crări de croitorie şi tîmplărie.
ral) ;
0 la Comenzile se primesc la sediul unităţii
irul); I
lui C O L U M N A T R A I A N A ( I ) zilnic între orele 8—16.
*rul); \
Mun- %
\SA : *
Gun I Inaugurală la 12 mai 100 de picioare romane lui începe o scară spi nii ne-au rămas dăltuite^ j
UHI- *. .113, Columna lui Traian, de unde şi denumirea de rală care duce pînă în în marmura de Car rara <
bobo- opera Iui A.pollodor din Columna centenaria pe vârful columnei. Deasu a Columnei. Ele vorbesc j P I E R D E R I
IAD : «l Damasc se înalţă în fo care coloana lui Traian pra porţii se găseşte tex despre eforturile întregii I
u pi- • PIERDUT legitimaţie de
GU- \ rul, construit la Roma, o purta în antichitate. tul Unei inscripţii care armate romane într-una J serviciu nr. 261242, eliberată
timid * din porunca biruitorului Fusul coloanei, a cărui pomeneşte înălţarea mo din cele mai grele cam- $ •1« I.L. Deva, pe numele Poe-
erul); Daciei. Columna este un diametru este de 3,83 m numentului pentru amin panii pe care aceasta le *> nar Marcel. O declar nulă.
1 ini- i la bază şi de 3,66 m la tirea unui efort mate (1624)
ooana *« monument artistic de cunoscuse. ANIVERSARE © PIERDUT certlllcat de
EOA- prim ordin, o mărturie vârf, se înalţă deasupra rial, consemnarea volu Mulţimea, bogăţia şi » calificare miner subteran, pe
ínzclc I a geniului artiştilor ro numele Mărginean Ioan. Gă
:*e în »1 valoarea artistică supe- | • I.A împlinirea celor 38 sitorul este rugat să se adre
;ultu- mani sau grcco-romani rioară a acestor reliefuri „ (le primăveri, dragă Miliai, seze Ia telefon 21180, Deva.
impul \ de la începutul secolu 1875 DE ANI DE LA INAUGURAREA sugerează că monumen- 1 îţi ofer Coate florile din lu- (1011)
i azi: > lui al 11-lea e.n., repre tul a fost ridicat pen ! me, îţi doresc multe primă • PIERDUT legitimaţie de.
II — COLUMNEI LUI TRAIAN veri frumoase şi „La mulţi serviciu nr. 507, eliberată dc
CA- I zentând în acelaşi timp tru celebrarea victoriei » ani !“. Doll. (1000) întreprinderea el cctro central o
Las N un preţios izvor arhcolo- traiane şi par să-i con- | Mintia, pe numele Nagy An
tura); gLco-istoric pentru cu drei. o declar nulă. (1017)
ţii — I noaşterea războaielor da- unui soclu cu latura de mului de muncă cheltuit fere o maro însemnătate ' VÎNZĂRI -
•şui) : «I 5,48 m, ornamentat cu cu degajarea terenului ca izvor istoric. Tocmai
ii strat co-romane. Pentru noi, arme şi insigne captura pe care urma să fie con acest iucru face ca în «. SCHIMB DE
f românii, Columna Tra- te în timpul războaielor struit forul, aici fiind identificarea şi interpre- | CUMPĂRĂRI
iana reprezintă mult mai dacice de către trupele înainte un adevărat tarea detaliilor, a eveni- * LOCUINŢĂ
In
video
©
mult. Infăţişînd în ima romane. în partea supe „munte". Reliefurile ilus formaţii, VÎND Hunedoara, Player. telefon »
gini cucerirea Daciei, rioară a coloanei, în an trau un eveniment prea mentelor prinbipale re- I 057-11:158. (1719) o SCHIMB garsonieră Bu-
premisă a colonizării şi tichitate, se afla statuia bine cunoscut, viu în a- prezentate în splendida * • VÎND apartament trei ru revii, ou similar Deva. In
romanizării meleagurilor cronică figurată de la camere, bloc cărămidă (gaze), formaţii Deva, telefon 17430.
ea se împăratului Traian. - mintirea locuitorilor Ro Roma o necesară o con- « (1605)
va ii noastre, ea constituie Un mei, pentru ca menţio lingă „Astoria“. Deva, strada
* că- Í original dar adevărat act Soclul Columnei este narea lui să fie necesa tinuă confruntare a da- jŞ Izvorului, 23. (1018)
?r de de naştere al poporului Străpuns de o poartă ca teloir monumentului ar- J © VÎND apartament două COMEMORĂRI
sufla re dă intr-un mic vesti ră . în acest text. Spirala tistic cu cele ale izvoa- 5 cumere. Deva, str. Bălceseu,
licări 1 român. bul. Din acesta, spre sculptată a Columnei bloc 22, sc. B, ap. 20. (1019)
Ic 40 Ridicată din marmură retor literare şi, mai a- J © VÎND cărămidă, ţiglă, O J,ACRIMI fierbinţi, durere
nor- de Garrara, Columna are stânga, un coridor se ter constituie, astfel, o ilus Ies, cu datele arheologi- | lemn, gard metalic. Deva, sufletească şi dor nesfîrşlt la
jumătate de an de cînd s-a
mini- Ï mină îutr-o încăpere trare a Comentariilor pe ce care continuă să fie I telefon 13802. (1020) stins glasul vi inima minu
între o înălţime de 39,83 m, care Traian, imitîndu-1 © VÎND urgent Volkswa natului soţ, tată şi fiu
;rade, ! iar fusul este acoperit dfe unde împăratul Hadrian, călăuza cea mai sigură î gen 1200. Deva, str. Dccebal, PETRESCU CORNEL,
re 13 o bandă sculptată pe ca a aşezat după moartea pe Gaesar, le scrisese de pentru cunoaşterea traiu- 1 bloc 21, ap. 33, după ora 15. lăsînd în urma sa lacrimi şi
;e va re se găsesc 155 de scene spre războaiele sale pur ( 1021) durere. Te vom păstra mereu
:eaţă. predecesorului său — Iui şi a culturii dacilor. ^ © VÎND magnetofon Majak. în inimile noastre. (ICI 5)
biciui sculptate din războaiele Traian, urna de aur eu tate împotriva Daciei. Informaţii telefon 21021, ore
dacice şi peste 2 500 de cenuşa acestuia, care, Textul Comentariilor nu ADRIANA RUSU, le 10—20, Deva. (1022) $ CU aceeaşi nestinsă du
î figuri. Baza coloanei, fe fesă a dispărut îh peri ai s-a păstrat, dar ilus directorul © VÎND Lada 1500. Deva, rere amintim că azi se îm
plinesc 2 ani de la trecerea
sul şi capitelul măsoară oada medievală. Din paju traţiile — scene de luptă, Muzeului judeţean , telefon 12702, între orele 10— în nefiinţă a dragei noastre
1 29,78 m, ceea ce însemna teu dreaptă a vestibul«- marşuri, de ceremo- Hunedoara-Deva | 21. (1023) soţie, mamă şi bunică
© CUMPĂR video Player. MARIA BOGDÂNESCU
J r a K ***» ţwr r g z ss*=m * i Deva, telefon 12923. (1010) (1605)